Jocul ca mijloc formativ si informativ

Jocul ca mijloc formativ si informativ

Jocul actioneaza si este activat de acest mecanism semiotic care permite ca jocul sa devina o actiune de comunicare. Deosebim doua coordonate ale jocului:

a)     coordonata genetica -jocul se constituie ca schimb si legatura cu mediul inconjurator. Aparitia foarte timpurie a jocului in stransa legatura cu structura afectiva face ca actiunea ludica sa contribuie la structura eului afectiv, motivational, cognitiv si social. Dupa Piaget- "functia esentiala a tuturor formelor de joc este aceea ca transforma realul printr-o asimilare mai mult sau mai putin supusa la trebuintele eului."

Efectele jocului:

primul dintre efectele jocului este cel de transformare al realului care antreneaza structura fundamentala a personalitatii. Operatia de transformare duce la asimilarea realului de catre copil . La randul ei aceasta asimilare este organizata de joc.

al doilea efect al jocului este cel de reglare, de optimizare cognitiv-afectiva. Acestea devin functiile reglatoare ale sistemului psihic.

b)    coordonate

-diversitatea formelor actiunii ludice care este o consecinta directa a sensurilor genetice ale jocului.

Din punct de vedere genetic, jocul are gradatii care de la o varsta la alta semnalizeaza aparitia functiilor.

1. functia centrala (cea semiotica) imprima forma de relatie obiectuala si de comunicare, jocul constituind astfel o mare forta predictiva in plenul dezvoltarii psihologice a copilului.

Prin intermediul jocului copilul dobandeste acea autonomie, acea personalitate si chiar acele scheme practice pe care le va necesita activitatea de adult.

Schemele exercitate de joc sunt schemele pe care se bazeaza atat structura cat si functiile personalitatii.

Numeroase studii (Dembo) asupra jocului copiilor nervosi a aratat efectele lipsei activitatii ludice in copilarie asupra formarii personalitatii.

Actiunea ludica -naturala in joc    

a)     -in comportamentul psiho-motor

b)    -in organizarea mintala a personalitatii afectiv-emotionale;

c)     -in structurarea personalitatii.

a)    Jocul si comportamentul psiho-motor

Actiunea ludica ocupand primul loc in comportamentul copilului, implica atat maturizarea cat si dezvoltarea functionala a actelor motorii. Jocul nu poate fi conceput in afara comportamentului motor, deci trebuie sa urmarim comportamentul psiho-motor pe varste:

luni- miscari simulatorii de tipul ganguritului

-intorsul capului

-scutura jucarile

-apucare dirijata

-urmareste o jucarie in cadere

-priveste jucaria pusa pe masa

-ridica jucaria si o duce la gura(verifica)

-se rostogoleste in patut

-face miscari de pedalare

6-8 luni

-trece jucaria dintr-o mana in alta

-se intoarce de pe spate pe burta

-poate ramane sezand

-loveste doua jucarii intre ele

-observa imaginea din oglinda

-apuca cate o jucarie in ambele maini.

8-12 luni

-trage si arunca obiectele

-culege ob. mici si le apuca intre degetul mare si aratator

-isi apropie un obiect servindu-se de o sfoara

-gaseste jucaria ascunsa

-se deplaseaza si incepe sa cucereasca spatiul camerei

12-18 luni

-mers independent

-mers cu spatele

-construieste turn din cuburi

-articuleaza sunete si cuvinte

18 luni-2 ani

-loveste cu piciorul bucurandu-se

-intoarce filele

-deseneaza o linie model

-imita actiuni simple

-strica jucariile

-da mana

-au loc sisteme de joc, de comportament social

2-3 ani

-coboara scara

-sare

-sta pe un picior

-sta pe varfuri

-imita gesturile adultului in actiuni simple

3-5 ani

-copiaza un cerc

-indoaie hartia

-sare coarda

-lucreaza cu ambele maini

5-7 ani

-deosebeste dreapta de stanga la propriul corp

-fixarea lateralitatii

-joc dominat de miscare

-gama variata de sisteme sociale si comportamentale

7-8 ani

-abilitate mintala si manuala

-constructii laborioase

-performanta motrica

-dirijeaza actiunile conform unui plan mintal

8-9 ani

-abilitate in confectionarea jucariilor

-abilitati tehnice si spatiale

-actiuni organizate de lunga durata

9-12 ani

-schema corporala insusita

-viteza, forta, precizie in miscare

-miscari coordonate ritmic (dans)

-pantomima

-actiuni organizate de performanta

12-14 ani

abilitati sportive de performanta

(motivul real al intrecerii este mandria personala)

! jocul este o incercare a personalitatii!

14-16 ani

-abilitati motrice plurivalente si la potential maxim;

-jocuri de competitie- sport de eprformanta

joc- deosebire- sport (activitate distractiva si nu antrenament)

b)    Jocul si organizarea mintala

In sistemul psihologiei genetice, Piaget acorda o importanta deosebita jocului si in special jocului simbolic, pentru ca categoria psihica majora piagetiana o constituie inteligenta ca forma de echilibru si adaptare prin cunoastere.

c)     Jocul si inteligenta

Jocul simbolic (Piaget) - apogeul jocului infantil.

Obligat sa se adapteze lumii adultului, copilul nu reuseste sa-si satisfaca trebuintele afective si chiar intelectuale ale eului sau, si deci e necesar pentru echilibrul sau intelectual si afectiv sa faca activitati a caror motivatie sa nu fie adaptare la real ci dimpotriva asimilarea realului la eul sau.

Jocul transforma realul printr-o asimilare la trebuintele eului in timp ce imitatia este o acomodare la modelele exterioare.

Functia de asimilare a eului pe care o are jocul simbolic se manifesta sub diferite forme (afectiv) care se afla in slujba unor interese cognitive:

- la lichidarea conflictului dintre suspendarea trebuintelor

- la restructurarea de roluri superioare si anterioare trebuintelor printr-o utilizare particulara a functiei semiotice pentru a exprima ceea ce nu poate fi exprimat si asimilat numai prin mijloacele limbajului.

- fobiile, agresivitatea sau identificarea cu agresorul, retragerea din functiile de risc sau retragerea din competitie. Simbolismul jocului se aseamana cu cel al visului, deci psihanaliza infantila utilizeaza materiale ale jocului.

Jocul presupune existenta unui mecanism de comutare de la realitatea concreta la realitatea mintala = functia semiotica.

Observatie - deficientii mintali nu se joaca sau nu stiu sa se joace. Cauzele sunt legate nu de instinct ci de cunoastere. Capacitatea lor de imitare, de adaptare, de stocare de informatie, este minima si nu pot invata spontan sa se joace. La deficientii mintali jocul simbolic este slab reprezentat. Datorita limitelor biofiziologice ale deficientilor mintali nu vom putea obtine structuri de simboluri de calitate superioare, dar ne vom forma un mecanism de baza al invatarii.