Maturitatea

Maturitatea

Cea mai mare parte a vietii apartine varstei adulte. Si aici au loc o serie de transformari somatice si psihice specifice.

Schimbari fizice

Exista o serie de transformari in functionarea analizatorilor, ale caror performante incep sa se diminueze, chiar inaintea inaugurarii acestei etape de varsta. Schimbarile lente la inceput, devin mai rapide pe masura inaintarii in varsta. Acelasi lucru se intampla si in privinta motricitatii. De asemenea, schimbarile in infatisarea fizica, vizibile dupa 20 de ani, devin majore intre 40-50 de ani. La unele persoane, tendinta de imbatranire este mai accentuata, dar exista indivizi care isi pastreaza inca, tineretea si vigoarea, la aceasta varsta.

Una dintre cele mai dramatice schimbari, petrecuta pe o perioada de cativa ani, este incetarea functiilor reproductive, si schimbarea esentiala a activitatii sexuale. Ambele sexe trec prin aceasta perioada, dar efectele sunt vizibile in special, la femei.

Desi declinul fizic este inevitabil, el poate fi redus si incetinit de stilul de viata. Exercitiul fizic, alimentatia controlata, gestionarea stresului, ajuta la mentinerea tonusului fizic si a sanatatii, diminueaza ritmul declinului.

Schimbarile fizice influenteaza in mod deosebit imaginea de sine la acele persoane si in acele culturi in care standardele privind frumusetea fizica ocupa un rol esential in perceptia sociala.

Schimbari cognitive

Abilitatile cognitive au la baza procese cerebrale, deci este normal ca odata cu declinul fizic sa ne asteptam la un anumit declin in functionarea intelectuala. Pe de alta parte, pe masura trecerii timpului, se castiga experienta si se acumuleaza cunostinte. Se pune firesc, problema, daca aceste achizitii pot compensa inevitabilul declin biologic si psihic.

Cercetarile asupra memoriei de scurta durata, arata ca persoanele mature pot retine aproximativ aceeasi cantitate de informatie ca si cele tinere. Dar, cand informatia trebuie sa fie procesata intr-un timp determinat, performantele scad. In plus, daca trebuie sa se realizeze sarcina specifica memoriei de scurta durata, in mod consecutiv si cu timp limitat, persoanele mai in varsta obtin rezultate mai modeste.

In ceea ce priveste memoria de lunga durata, se pare ca acolo unde este vorba de continuturi lipsite de sens, tinerii au rezultate mult mai bune, comparativ cu adultii sau cu batranii. Diferentele se diminueaza atunci cand informatiile dobandesc semnificatie pentru individ.

Declinul memoriei nu pare sa intervina odata cu inaintarea in varsta la persoanele care isi exerseaza abilitatile cognitive in mod curent, asa cum rezulta din studiile intreprinse asupra cercetatorilor sau a profesorilor universitari. Daca oamenii isi mentin preocuparile intelectuale, daca isi exerseaza capacitatile cognitive, gradul de deteriorare mentala se reduce.

Declinul inteligentei

Primele studii facute pe aceasta tema, au demonstrat ca pe masura inaintarii in varsta, inteligenta scade. Cercetarile mai recente arata ca multe abilitati raman constante de-a lungul intregii vieti. Declinul puternic al performantei este vizibil in exercitiile care implica timp de reactie. Testele de inteligenta (WASC si Raven), pornind de la premisa declinului inteligentei, introduc in calcularea IQ un coeficient de corectie. Artificiul de calcul se argumenteaza prin existenta unei diminuari a performantelor in sarcinile care implica coordonare psihomotorie si viteza de reactie.

In ce priveste formele inteligentei, se constata o crestere a inteligentei fluide pana in jurul varstei de 20 de ani si apoi o diminuare treptata, in timp ce inteligenta cristalizata continua sa creasca pe tot parcursul vietii. Inteligenta practica, creste si ea pe masura ce individul inainteaza in varsta, acumuland experiente si cunostinte tacite.

Schimbari sociale

Pe parcursul varstei adulte se experimenteaza cele mai multe roluri sociale si corespunzatoare lor, cele mai multe statusuri. Se traverseaza mai multe stadii, separate prin etape de criza.

Levinson imparte varsta adulta in patru etape, separate intre ele printr-o etapa de tranzitie. Prima tranzitie, intervine intre etapa preadulta si maturitatea timpurie. A doua tranzitie, la aproximativ 30 de ani, cand oamenii isi dau seama ca se apropie de punctul fara intoarcere: daca-si pastreaza stilul de viata, foarte curand ar insemna sa fi investit prea mult in el, pentru a putea da inapoi. A treia tranzitie, cunoscuta sub numele de tranzitia varstei de mijloc, apare aproximativ intre 40 si 45 de ani; individul realizeaza ca tineretea a trecut si ca ii place sau nu, face parte acum, din generatia batrana. Etapa varstei de mijloc, este urmata de una dintre cele mai importante tranzitii dintre toate, tranzitia spre batranete, care marcheaza intrarea in aceasta perioada a vietii (figura 2.6).

Figura 2.6. Stadiile varstei adulte (dupa Levinson)

Teoria lui Levinson legata de dezvoltarea sociala si schimbarile care survin pe parcursul maturitatii, pare sa corespunda in multe privinte realitatii. Analizandu-i corectitudinea, unele cercetari au criticat metodologia de lucru: marimea esantionului, utilizarea subiectilor de sex masculin in exclusivitate.

Exista opinii referitoare la alte momente de criza la varsta adulta, generate de schimbarile care au loc in structura familiala, plecarea copiilor si indeplinirea obligatiilor morale, de ingrijire a parintilor batrani.

In multe societati, femeile fac fata unor probleme care implica responsabilitati mai mari decat ale barbatilor, pe masura ce imbatranesc; femeile care au locuit cu parintii o buna parte din anii tineretii, traiesc un gol imens, atunci cand cel mai mic dintre copii se muta de acasa (efectul cuibului gol).

Intre crizele generate de evenimentele majore ale vietii, se numara si criza separarii sau a divortului. In multe tari dezvoltate, rata divortului atinge cote inalte, aproximativ jumatate din oamenii care se casatoresc pentru prima oara, ajung sa divorteze. Evenimentul este foarte stresant pentru cele mai multe persoane, familiile sunt bulversate, copiii sunt derutati, traiesc acute sentimente de pierdere. Apoi, adultii incep un proces dificil de revenire la viata celibatara sau de reintrare in "circuitul intalnirilor". Femeile sunt mult mai afectate, pentru ca, de obicei, ele sunt cele care trebuie sa creasca copiii, cu resurse mai putine.