NIVELUL STRUCTURAL DE ANALIZA

NIVELUL STRUCTURAL DE ANALIZA

STRUCTURILE ORGANIZATORICE SI IMPLICATIILE LOR PSIHOSOCIALE

3.1. ELEMENTELE COMPONENTE ALE STRUCTURILE ORGANIZATORICE

- structura organizatorica dispunerea logic-rationala a tuturor elementelor componente ale respectivei structuri:

• activitati
• compartimente
• legaturi intre compartimente

a) activitati

= ansamblu de atributii, sarcini si lucrari de aceeasi natura care permit, fiecare, realizarea unei parti din obiectivul de ansamblu al organizatiei (activitate de productie, comerciala ,financiar-contabila, de resurse umane)

b) compartimentele

- se observa ca activitatile sunt diferentiate intre ele, sunt specializate, astfel incat este necesara institutionalizarea lor→activitatile se desfasoara in cadrul compartimentelor:

• de conducere (sau exista un singur conducator)
• de "stat major"→cerceteaza/pregatesc/prezinta conducerii date de analiza/prognoza (ex.: marketing, analiza economica)
• functionale→realizeaza anumite activitati ajutatoare/subordonate (planificare, aprovizionare, desfacere, transport, protectia muncii)
• operationale (productive)→desfasoara direct activitatile de baza
• auxiliare

c) legaturile

• ierarhice (sef-subordonati)
• de "stat major" (intre compartimentele de stat major si celelalte compartimente, in scopul preluarii de informatie)

- legaturile ierarhice si de "stat major" sunt legaturi pe orizontala

• de cooperare (pe orizontala)

- activitatile, compartimentele si legaturile sunt reprezentate printr-o organigrama (expresie grafica a structurii organizatorice)

TIPURI DE STRUCTURI ORGANIZATORICE; CRITERII OBLIGATORII

- criterii obligatorii utilizate:

• eficienta (realizarea obiectivelor propuse)
• economicitatea
• coerenta (legatura optima a informatiei)
• flexibilitatea (adaptarea usoara prin schimbare)
• supletea (numarul nivelurilor ierarhice trebuie sa fie optim)
• dimensionare optima

3.2.1 structura organizatorica ierarhic-liniara

- este una dintre cele mai raspandite

- in functie de complexitatea activitatii si numarul nivelurilor de conducere, structura poate fi tehnic-executiva sau administrativa

a) structura organizatorica tehnic-executiva

	Executant 2		Executant 4

- e intalnita mai degraba la nivelul unui grup de munca

- la activitatile simple, numarul de subordonati e mic

- conducatorul:

• trebuie se fie un bun specialist tehnic
• are si o serie de sarcini executive

b) structura organizatorica administrativa

- se caracterizeaza prin:

Ø      competente/abilitati deosebite ale conducatorilor, in functie de nivelul ierarhic

conducatorii de la nivelurile 1 si 2 trebuie sa aiba abilitati psihosociale (se lucreaza cu conducatori, nu cu executanti), capacitate de viteza, prognoza; abilitatile tehnice sunt necesare in mai mica masura

conducatorii nu raspund direct de activitatea executantilor, ci de felul in care activitatea conducatorilor subordonati se traduce in eficienta organizationala

Ø      ierarhie (fiecare angajat ocupa un loc strict determinat si riguros delimitat in structura organizatorica)

subordonarile sunt precis delimitate

conducatorul are autoritate totala asupra subordonatilor sai, fiind responsabil cu ceea ce se intampla in grupul sau

Ø      diviziune si specializare

- activitatile sunt precis dirijate, specializate, se bazeaza pe o competenta profesionala bine definita

Ø      permanenta

atributiile si legaturile o data stabilite tind sa se permanentizeze

legaturile dintre conducatori si subordonati sunt totale (ierarhice, de stat major)

- implicatii psihosociale:

avantaje:

Ø      controlul (datorita stabilitatii verigilor ierarhice) si disciplinarea comportamentelor subordonatilor, in mod relativ facil:

sefii isi cunosc subordonatii si au putere de decizie asupra lor

pentru subordonati, seful imediat superior poate fi perceput ca autoritate suprema

Ø      conducatorii, indiferent de nivel, pot lua rapid o decizie (fiind individuala, nu de grup) si pot verifica direct aplicarea ei

Ø      conducerea se realizeaza si prin comunicarea directa, de la persoana la persoana

Ø      relatiile dintre sef si subordonat pot lua si aspecte pozitive (ex.: simpatia)→cresterea randamentului

Ø      stabilitatea si cunoasterea anticipata a obligatiilor, recompenselor materiale pot duce la cresterea atasamentului fata de organizatie

dezavantaje:

Ø      cand linia ierarhica e prea lunga, comunicarea este perturbata

Ø      structura presupune o oarecare rigiditate, in sensul ca, o anumita de cooperare trebuie sa treaca prin seful imediat superior

Ø      nivelurile ierarhice superioare pot fi incarcate cu probleme secundare, neimportante; de asemenea, conducatorii intermediari isi pot intelege prestigiul ca erodandu-se, din cauza ca se percep ca simple relee

Ø      multitudinea de competente pe care trebuie sa le aiba conducatorii de la nivelurile inferioare (si specialist tehnic, si bun conducator)

3.2.2. structura functionala

- are ca punct de plecare diferite functii pe care trebuie le realizeze un conducator la niveluri intermediare→activitatea lui (ex.: maistrul) este divizata in functiile sale esentiale, fiecare fiind indeplinita de un alt om

Functia 4

Functia 1

Functia 2

Functia 3

- ex. de functii: controlul, intretinerea, calcularea timpului

- structura limiteaza ierarhia verticala, dar o mareste pe cea orizontala

- avantaje:

asigura o calitate superioara a acestor maistri

creste responsabilitatea executantului (e controlat de mai multi)

- dezavantaje:

• mai multi sefi→stres, exces, dubla impunere/comanda
• consecinta primului dezavantaj: executantii opereaza o selectie si o ierarhie a celor care-i controleaza→disfunctii
• la randul lor, superiorii nu-si impun la fel de usor autoritatea in fata unui executant, o data operata selectia
• este posibil ca fiecare specialist sa considere activitatea lui ca cea mai importanta→apar conflicte:

Ø      cu ceilalti specialisti

Ø      cu cei controlati

• executantul ajunge la un conflict de rol: el isi actualizeaza comportamentul/competentele in functie de specialistul care il controleaza, dar aceste schimbari il pot conduce la stres
• specialistii pot da decizii contradictorii
• fata de controale si decizii "de sus" foarte dese, cel controlat poate dezvolta ostilitate si se poate coaliza cu altii

→acest tip de structura trebuie folosit cu reticenta

3.2.3. structura organizatorica mixta

- reprezinta o combinatie a celorlalte doua: pe langa dispunerea ierarhica, exista acele servicii care culeg informatiile necesare deciziei

- avantaj: creste eficienta (decizia e mai rapida/mai buna)

- dezavantaj: conflicte intre sefii ierarhici si specialisti (care conduce ?!), rivalitate

3.2.4. structura organizatorica cu grupuri partial suprapuse (Lickert)

- un individ poate face parte din doua grupuri→ex: un lider 3 poate fi subordonat in grupul 2 si colaborator in grupul 3

1

2

3

- ideea de la care a pornit autorul: eficienta organizatorica creste, daca se acorda mai multa atentie motivatiei subordonatilor→in consecinta, o tehnica de motivatie consta in:

• crearea conditiilor ca oamenii sa se simta valorosi, recunoscuti, importanti in organizatie
• o structura organizatorica adecvata, in care liderul poate face parte din grupul pe care il conduce, dar si din grupul imediat urmator

- avantaje

• liderul unui grup poate conduce/influenta mai usor propriul grup
• exista un schimb rapid si complet de informatii la nivelul organizatiei
• exista o influenta asupra deciziilor care privesc propriul grup
• deciziile se iau in comun
• structura presupune o anumita descentralizare
• un numar mai mare de oameni este motivat, prin implicarea in decizii
• executantii sunt mai puternic motivati, fiind reprezentati la nivelul ierarhic superior

- dezavantaje:

• structura grupului prezinta dezavantajul structurii ierarhic liniare (informatia ajunge greu "sus")
• gradul real de influenta al liderilor asupra esaloanelor superioare este mai mic ca in teorie
• liderii de nivel superior pot sa nu-i perceapa pe cel de nivel inferior, desi fac parte din acelasi nivel decizional, ca fiind parteneri egali de decizie→exista o influenta scazuta a acestora in grupul decizional superior
• liderii de nivel inferior pot adopta o pozitie de conformism fata de sefii ierarhici→poate aparea o eventuala atitudine negativa a grupului pe care-l conduc fata de ei (grupul condus percepe conformismul si nu se mai considera reprezentat in esalonul superior)
• verigile de legatura pot percepe situatia in care se afla drept conflictuala→apar stresul, ambiguitatile de rol
• pot aparea situatii competitive/conflictuale intre liderii de acelasi nivel, fiecare incercand sa promoveze interesele propriului grup
• daca decizia cere prea mult timp pentru analiza informatiilor, ea poate fi luata de liderul superior, fara consultarea verigilor de legatura, iar executantii se simt tradati, nereprezentati