PSIHOLOGIA IN ERA INFORMATIEI

1 INTRODUCERE

Dezvoltarea tehnologiilor informationale a schimbat modul in care oamenii interactioneaza cu computerul. Dezvoltarea tehnologica a comutat atentia de la computer la ceea ce pot realiza oamenii prin intermediul acestor masini. Cel mai evident semn in ceea ce inseamna aceasta schimbare o reprezinta dezvoltarea retelei Internet.

Evolutia tehnologica ne lasa sa credem ca Internet-ul poate deveni in viitorul apropiat mediul dominant de comunicare, o interfata utilizata in relatiile interpersonale si managementul informatiei. Succesul lui creeaza un nou spatiu psihosocial ce reprezinta un teren fertil pentru relatiile si rolurile sociale, pentru un sens a identitatii.

Dupa cum subliniaza Sherry Turkle de la Massachusetts Institute of Technology, 'Reteaua Internet este o tehnologie a identitatii-multe din cele facute de oameni pe Internet reprezinta o auto-descriere si prezentare, de la cautarea de informatie si comunicarea prin e-mail, pana la comunicarea prin chat sau crearea de pagini personale'.

'Reteaua Internet este un loc sigur pentru a incerca diferite identitati, voci si roluri', afirma John Suler, psiholog si cercetator de la Rider University.

Rezultatul acestor noi identitati este un nou sens pe care il capata spatiul fluid numit in mod uzual spatiu virtual, realitate virtuala sau ciberspatiu. Acest spatiu este un univers cu lucruri care pot fi vazute si auzite, dar care nu sunt obiecte fizice si nici nu sunt neaparat reprezentari ale unor obiecte fizice. Aceste lucruri sunt construite din informatia provenita din lumea fizica, dar si din acumularile si schimburile de cunoastere initiate de oameni in domeniul culturii, stiintei, artei etc.

Din acest unghi de vedere, scopul principal al psihologiei este sa mediteze la ce poate face pentru ca oamenii sa realizeze conexiunea intre ciberspatiu si viata lor.

Daca acceptam definitia retelei Internet ca interfata generala de comunicare, apar intrebari privind forma comunicari, cum ne va afecta si ce fel de realitate este Internet-ul.

Internet-ul este un mediu care poate fi experimentat in mai multe feluri. Recent, Wallace a identificat sase tipuri diferite de mediu specifice retelei Internet. Ele difera prin caracteristicile de baza care ne afecteaza comportamentul atunci cand le utilizam si se concretizeaza prin serviciile oferite de Internet:

World Wide Web-ul (WWW);

posta electronica (e-mail);

grupurile de discutie asincrone (newsgroups);

chatul sincron (Internet Relay Chat);

mediul MUD - multi user dungeons (mediu bazat pe text);

metarealitatile (3D-mediile tridimensionale);

voce si video interactive.

Dupa cum noteaza autorul, 'cel mai important mediator al comportamentului in aceste medii sunt scopurile oamenilor care le utilizeaza'. In mod particular, utilizarea lor depinde de modul in care sunt interpretate, ce se proiecteaza in ele si ce credem noi despre realitatea cotidiana.

In acest sens, experienta traita pe Internet poate fi definita ca un proces prin care un grup de actori sociali intr-o situatie data negociaza intelesul diferitor situatii ce apar intre ei. Aceasta definitie are doua implicatii importante care sunt decisive pentru modul in care psihologia trebuie sa se apropie de Internet. Daca Internet-ul este un proces de negociere, atunci:

singura cale de intelegere este studierea subiectilor implicati in acest proces, contextul social in care se realizeaza experienta legata de Internet joaca un rol crucial;

se vor dezvolta noi procese si activitati, cum ar fi schimbarea relatiilor initiale existente intre subiecti si context.

Majoritatea cercetatorilor sunt de acord ca aceste doua afirmatii sunt adevarate. Conform lui Mantovani, la inceputul anilor '90 s-a produs o schimbare in paradigma de cercetare a interactiunii persoana-computer si persoana-computer-persoana. Rezultatul principal al acestei schimbari a fost intelegerea ca interactiunea poate fi pe deplin inteleasa doar prin analiza detaliata a contextului social in care ea are loc: ' din acest punct de vedere nu trebuie sa mai vedem oamenii doar ca utilizatori ai unor sisteme date, ci ca 'actori' sociali. Cu alte cuvinte, indiferent daca sunt experti in utilizarea computerului sau nu, oamenii actioneaza independent si au propriile lor motive pentru a o face, iar computerele si sistemele trebuiesc adaptate pentru oameni si nu viceversa'.

In acest sens, psihologii au o sarcina dubla. Mai intai, cercetatorii Internet-ului cheama la o cercetare longitudinala atenta a relatiilor sociale mediate tehnologic din cadrul grupurilor si organizatiilor in care ele au loc. Dar ei totodata cheama si la analiza relatiilor dintre obiective, tehnologie si actori pentru a explica de ce grupuri similare, care lucreaza pentru realizarea acelorasi obiective, percep si utilizeaza aceasta tehnologie in diferite moduri.

Chiar daca psihologii lucreaza din greu pentru a studia efectele Internet-ului, cercetarea in acest domeniu este slab dezvoltata si limitata ca numar si scopuri urmarite: cercetarile actuale, in special cele cu o metodologie stricta, sunt la inceput.

Iata de ce descoperirile facute nu sunt inca foarte relevante. De exemplu, Kraut a examinat recent impactul retelei Internet asupra bunastarii emotionale. Rezultatele, discutate in revista American Psychologist, arata ca utilizarea frecventa a Internet-ului conduce la o crestere mica dar semnificativa statistic a depresiei si singuratatii si o descrestere a angajarii sociale. Desi aceste date sunt in mod frecvent folosite de presa pentru a demonstra riscul utilizarii Internet-ului, o serie de autori aduc critici severe metodologiei utilizate.

In general, experimentele efectuate pe web evidentiaza o serie de probleme specifice:

este dificil de controlat mediul studiat, deoarece utilizatorii web-ului folosesc tipuri diferite de hardware, software si de conectare la Internet. Nu exista nici o siguranta ca fiecare participant la experiment va receptiona exact aceiasi stimuli: sunet, culoare sau durata;

participantii la studiu in mod uzual nu sunt monitorizati, deci cercetatorii nu pot fi siguri in legatura cu informatia colectata. Membrii comunitatilor electronice de foarte multe ori utilizeaza identitati false (porecle) sau isi 'schimba' sexul si accepta acest lucru in mod deschis si la altii;

persoanele care participa la experimentele online se autoselecteaza si nici intr-un caz nu pot fi considerate esantion reprezentativ. Acestia inclina mai degraba spre varfurile mai inalte ale spectrului educational si socioeconomic.

Totusi, atunci cand tehnologia cercetarii pe web se va maturiza, oportunitatea pentru experimente mai creative si interactive va creste. Separat de cercetarea retelei Internet, psihologia totodata descopera posibilitatile oferite de acest mediu. Au fost elaborate diverse aplicatii psihologice utilizand Internet-ul, in special WWW-ul. Conform lui Barak, pot fi identificate 10 tipuri de aplicatii psihologice pe Internet:

-resursele informationale in conceptele si problemele psihologice;

-ghidurile de autoajutorare;

-evaluarea si asistenta psihologica;

-asistenta in luarea deciziei de utilizare a psihoterapiei;

-informarea privind serviciile psihologice specifice;

-consilierea psihologica de scurta durata prin email sau liste de discutii;

-consilierea si terapia personala de lunga durata prin email;

-consilierea in timp real prin chat, telefonie web si conferinte video; -grupurile de suport sincrone si asincrone, grupurile de discutii si consilierea in grup;

-cercetarea psihologica si sociala.

Dupa cum se pare, psihologia se afla la o etapa de investitii in cercetarea intensiva a Internet-ului, pe de o parte, si de descoperire a oportunitatilor oferite de acest mediu, pe de alta parte. Dupa cum noteaza Barak, 'psihologia se misca pe un drum (superhighway) care conduce lumea spre o destinatie necunoscuta'. Pentru a depasi problemele, consideratiile metodologice avansate, colaborarea la nivel international si atentia sporita fata de acest nou mediu pot ajuta oamenii sa faca o conexiune mai buna intre ciberspatiu si vietile lor, minimizand costurile acestei calatorii.

Din fericire, dupa cum mentioneaza Wallace 'noi avem multe intrebari in legatura cu psihologia Internet-ului si doar cateva raspunsuri solide, dar avem multe cercetari asupra comportamentului uman care sa ne ghideze'.

2 IMPLEMENTAREA NOILOR TEHNOLOGII INFORMATIONALE IN PSIHOLOGIE

Dezvoltarea rapida a tehnologiilor informationale din ultimii ani a avut impact asupra psihologiei, care in acest context a trecut de la aplicatii locale pe computer la aplicatii pe retele de computere, beneficiind de avantajele oferite de reteaua Internet. Sunt examinate cele zece tipuri de aplicatii psihologice pe Internet. Deasemenea, sunt analizate si unele aspecte etice ale furnizarii de servicii psihologice pe Internet.

Dezvoltarea tehnologiilor informationale din ultimii ani, utilizarea lor pe scara larga, pretul rezonabil si succesul computerelor personale sunt reflectate semnificativ in psihologie. Avansarea tehnologica a afectat initial doar activitatile individuale si locale - in salile de clasa, laboratoare, clinici (e.g., asistarea in predare, stocarea informatiei, editarea documentelor, experimente locale); ca mai tarziu sa includa rapid si activitatile comunitare si de grup, prin introducerea retelelor de computere. Crearea reselei Internet - o retea globala care interconecteaza un numar imens de computere si retele locale, a creat o comunitate globala in care oameni cu usurinta comunica si interactioneaza online.

Comunicarea mediata de computer, utilizand servicii ca posta eletronica (e-mail-ul), grupurile deschise si virtuale de discutie (e.g., grupurile de stiri), forum-urile (care in mod uzual se refera la grupuri specifice sau restranse /cu acces limitat), corespondenta scrisa (bazata pe text) in timp real (e.g., chat-ul), comunicarea prin voce (telefonia web) si comunicarea video fata-in-fata (conferinte video) au devenit realitati de rutina si componente normale ale unor operatii zilnice in afaceri, educatie si petrecerea timpului liber. Evolutia si succesul comertului, medicinei, educatiei la distanta, sursele de informare in masa si distractiile asistate de multimedia, toate utilizand tehnologii informationale aflate intr-o rapida dsezvoltare si care atrag tot mai multe persoane, familii si comunitati, au creat un "cerc magic" mereu in crestere, care se autoconsolideaza (Garton, Haythornthwaite, & Wellman, 1997; Jones, 1995; Morris & Ogan, 1996).

Initial, psihologia s-a asociat foarte modest la acest proces (pentru un scurt istoric vezi Zgodzinski, 1996), continuand sa utilizeze computerele pentru diverse functii doar la nivel local (Ishak & Burt, 1998). Separat de comunicarea profesionistilor prin email, aplicatiile psihologice utilizand Internet-ul, in special World Wide Web-ul (WWW), au aparut doar relativ recent. Psihologia descopera acum posibilitatile oferite de acest mediu, cum ar fi utilizarea retelelor locale si Internet-ului pentru o contactare mult mai usoara a oamenilor si initierea unor schimbari sociale (Sampson, 1998), consultarea tinerilor si adultilor (Casey, 1995), furnizarea de consiliere scolara (Gray, 1997; Hartman, 1998), formarea si promovarea luarii deciziilor in echipa (Kruger, Cohen, Marca, & Matthews, 1996), educatia sexuala (Barak & Safir, 1997; Cooper, 1998) si contribuirea in general la sanatatea mintala prin consiliere si supraveghere (Smith, 1998; Stamm, 1998).

In prezent, cercetarile sunt limitate ca numar si scopuri urmarite. Consecvent, aceasta analiza este una descriptiva si orientata catre practica. Speram ca in timpul apropiat sa apara si alte lucrari care sa prezinte evaluari mult mai stiintifice a problemei abordate de noi.

Tipuri de servicii psihologice furnizate pe Internet Reteaua Internet contine o gama variata de metode/mijloace si servicii psihologice. Aceasta analiza se bazeaza pe o tipologie a acestora, clasificate in primul rand dupa criteriul scopurilor urmarite de fiecare din ele. Si, fiindca Internet-ul reprezinta un fenomen dinamic, bazat pe tehnologii si idei aflate intr-o rapida dezvoltate, lista nu poate fi considerata incheiata; ea a fost conceputa doar in scopuri descriptive.

3 RESURSELE INFORMATIONALE PRIVIND PROBLEMELE SI CADRUL CONCEPTUAL AL PSIHOLOGIEI

Numeroase banci de date cu informatie psihologica sunt disponibile pe Internet. Ele includ informatii acumulate si baze de cunostinte care acopera variate fenomene, probleme, simptome, boli si concepte psihologice (vezi, de exemplu, The Mental Health Net https://www.cmhc.com/). Materialele arhivate contin texte descriptive, acompaniate frecvent de grafice, desene, tabele statistice s.a. In unele cazuri, deasemenea sunt puse la dispozitie fisiere cu secvente de film si sunet. Pe langa acestea, exista resurse indexate, relativ complete, care ofera link-uri selectate si organizate catre numeroase site-uri web cu continut psihologic (vezi, de exemplu, Online Dictionary of Mental Health https://www.human-nature.com/odmh/index.html).

Bancile de informatie si resursele psihologice pe Web (vezi o lista descriptiva a unor resurse descrisa de Tedjeske, 1997) se pot clasifica astfel:

(a) Generalitate versus specificitate: Exista site-uri web care contin cataloage generale cu referinte bibliografice privind numeroase concepte psihologice (similar cu o enciclopedie), si altele care se refera doar la un singur concept sau grup de concepte din diferite domenii /ramuri ale psihologiei;

(b) Nivelul profesional asteptat al utilizatorilor: Resursele informationale difera unele de altele in termenii nivelului intelectual si /sau profesional al utilizatorilor. Unele resurse sunt destinate unor profesionisti cu calificare inalta si presupun o pregatire /educatie speciala /profesionala /academica anterioara in psihologie, pe cand altele sunt orientate catre publicul larg, studenti, etc.;

(c) Revizuirea /innoirea: Unele resurse informationale, in mod usual cele mentinute de organizatii profesionale, agentii guvernamentale sau institutii academice, sunt revazute si innoite in mod regulat, altele sunt lasate relativ neschimbate atata timp cat nu apar informatii noi. Acest fapt genereaza critici la adresa acuratetii si credibilitatii informatiei furnizate si deseori utilizatorii sunt lasati sa decida ei singuri in ce masura pot avea incredere in informatia furnizata /oferita pe site;

(d) Orientarea teoretica (si disciplina): Similar cu alte tipuri de publicatii psihologice, conceptele sunt descrise si analizate in diferite moduri, pornind de la scoala psihologica si /sau filosofica cu care autorul se identifica;

(e) Profunzimea prezentarii: unele baze de date ofera informatii minime sau definitii si descrieri scurte, pe cand altele ofera informatii detaliate, extinse si complete;

(f) Hipertextualitatea: Aceasta trasatura a web-ului este utilizata pornind de la cele mai simple pana la cele mai sofisticate moduri. Reteaua Internet permite stabilirea unor conexiuni si conectarea imediata la alte referinte, iar resursele informationale in mod regulat se interconecteaza cu concepte apropiate incluse in alte descrieri din aceeasi pagina sau din pagini diferite;

(g) Utilizarea multimedia: Multe baze de date contin texte sau texte si imagini, altele includ forme de variate de suport multimedia, de la prezentari de slide-uri si imagini animate pana la sunete si clip-uri video. Resursele multimedia sunt utilizate in mod special pentru analiza conceptelor, discutarea unor subiecte sau explicarea unor fenomene, cum ar fi notiunile psihologice, hipnoza si descrierea unor experimente psihologice. Aplicatiile multimedia pe web sunt considerate ca mijloace educationale excelente.

Bancile cu informatii psihologice profesionale pot fi o resursa stiintifica de valoare pentru psihologii practicieni, profesorii de psihologie sau pentru profani. Fiind o resursa comoda, ieftina (in mod usual gratuita), frecvent improspatata si eficienta, informatia psihologica de pe web este intr-un mod regulat si tot mai frecvent utilizata de psihologi si profesionistii din domeniile conexe (Wilson, 1995). In comparatie cu resursele profesionale tradisionale - inclusiv cartile si revistele - resursele web au unele avantaje: marea lor majoritate sunt oricand si de oriunde usor accesibile; informatiile relevante pot fi usor copiate sau scoase la imprimanta; ele contin informatii in forme, altele decat textul si imaginile, care nu pot fi transmise prin resursele traditionale. Natura digitala a textului permite o cautare rapida a informatiei dorite fara a consulta index-urile generale din carti si reviste. Desi inca nu exista studii empirice, observatiile nesistematizate arata ca resurse informtionale bazate pe web si acoperind subiecte variate, de la informatii vocationale (Drake & Rudner, 1995) la subiecte cu continut medical (Fogel, 1998; Wood, 1997), sunt pe larg utilizate de profesionisti si alte categorii de utilizatori (Chapman & DiBianco, 1996).

Resursele informationale pe web sunt nu doar o sursa de informare pretioasa, dar si de informatii gresite, distorsionate, invechite sau false. Aceasta situatie poate fi problematica in special pentru utilizatorii tineri, incepatori sau naivi, care sunt mai putin selectivi fata de continutul informational. Este o problema acuta care caracterizeaza in general reteaua Internet, fiindca materialele in multe cazuri sunt publicate individual si nu sunt moderate sau preselectate intr-un mod profesionist. Aceasta inseamna ca propria educatie, privind utilizarea sofisticata a resurselor Internet, poate reduce consecintele severe posibile ale acestei probleme. O alta sugestie privind contracararea acestei probleme implica stabilirea si implementarea unor standarde pentru publicatiile pe web cu continut psihologic (si nu numai) (Mack, 1997) si instituirea unui cod specific de conduita (Health on the Net Foundation, 1997).

Referindu-se la problema relatata mai sus, mai multe grupuri de cercetatori (DiBlassio, Simonin, DeCarolis, Morse, Jean, Vassalotti, Franks, & Chambliss, 1999; Doran, Simonin, Morse, Smith, Maloney, Wright, Underwood, Hoppel, O'Donnell, & Chambliss, 1998; Morse, Doran, Simonin, Smith, Maloney, Wright, Underwood, Hoppel, O'Donnell, & Chambliss, 1998) au facut o incercare impresionanta de a elabora o metoda de evaluare a resurselor informationale cu continut psihologic si medical de pe web. Aceste grupuri de cercetare au dezvoltat un index, divizat in sase categorii (i.e., Promote Belonging, Practical Suggestions for Change, Feedback Mechanisms, Clear and Adequate Information, Promote Normalization, and Referral Mechanisms), conform caruia calitatea unui site cu continut psihologic putea fi evaluata. Utilizand acest index, rezultatele evaluarii unui sir de site-uri au fost mai putin decat impresionante.

Una dintre cele mai intens utilizate aplicatii ale resurselor informationale cu continut psihologic bazate pe web are de a face cu interesele vocationale ale utilizatorilor (Drake & Rudner, 1995; Forrest, 1995; Lorenzen, 1996; Stevens & Lundberg, 1998). Numeroase site-uri ofera informatii cu descrieri de profesiuni, posturi, formare profesionala, proceduri de aplicare s.a. In incercarea de a ajuta utilizatorii sa se orienteze in aceasta masa de informatii, Doyle si Martorana (1997) au descris tipurile de informatie necesare pentru cei care isi cauta servicii utilizand reteaua Internet. Informatiile referitoare la cariera nu sunt, totusi, unicul beneficiu al utilizarii acestor base de date: Lundberg si Thirsk (1995) au argumentat si demonstrat ca reteaua Internet nu este eficienta doar in extragerea de informatii relevante, dar poate totodata servi si ca element pozitiv in dezvoltarea carierei personale, ajutand persoana sa se orienteze in realitatea inconjuratoare cu orizonturi vocationale largi si sa-si ingusteze raza de cautare. Chapman si DiBianco (1996) au aratat cum poate fi utilizata eficient reteaua Internet de catre absolventii de liceu pentru a explora posibilitatile de angajare si educatie continua. Un exemplu de sistem informational computerizat comprehensiv si dinamic de orientare profesionala este descris de Imel (1996). Varietatea, cantitatea si exactitatea informatiilor oferite de un sistem avansat, atunci cand opereaza pentru diferite tipuri de consumatori si in scopuri diferite, ofera o proba ca tehnologiile bazate pe Internet pot fi angajate ca un suport eficient dar nu si substitut al educatorilor si consilierilor de orientare profesionala.

GHIDURILE DE AUTOAJUTORARE

Numeroase site-uri web sunt orientate catre persoane care au nevoie de ajutor psihologic, oferindu-le acestora asistenta privind modalitatile de autoajutorare psihologica. Problematica abordata este variata si numeroasa: tulburarile de alimentatie, relatiile parinti-adolescenti dificile, fobiile, luarea de decizii vocationale si educationale, dificultatile in invatare, disfunctiile sexuale, lasatul de fumat si alcool, increderea de sine, autoafirmarea, timiditatea, tulburarile afective si multe altele (vezi, de exemplu, Healthy Devil On-Line's Depression self-help guide https://h-devil-www.mc.duke.edu/h-devil/emotion/depress.htm; sau YouthWork CareerQuest's career exploration materials https://www.youthworks.ca/). Multe site-uri care ofera indrumare in probleme de autoajutorare furnizeaza si asistenta privind problema si severitatea acesteia, informatii cu privire la cadrul de dezvoltare a problemei, directiile si posibilitatile de schimbare pozitiva si un plan orientat in raport cu un scop constructiv. Accentul este pus pe comportamentele de autoajutorare, elaborate pentru utilizarea individuala. In unele cazuri, totusi, site-ul poate recomanda si alte resurse, cum ar fi cartile, ca resurse aditionale.

Desi indrumarea pentru autoajutorare nu este o metoda psihologica de interventie noua (Adams, 1990; Gartner & Riessman, 1984), ea semnifica ca utilizarea Internet-ului in acest scop reprezinta un nou pas in furnizarea gratuita a acestui serviciu (sau pentru o plata foarte mica) si intr-o relativa intimitate. Cu putin timp in urma persoanele cu astfel de nevoi trebuiau sa cumpere materialele relevante sau sa se consulte cu bibliotecarul pentru a le gasi; acum, cu ajutorul unor motoare de cautate (search engines) usor de utilizat si link-uri hipertext indexate, Interne-ul face posibil accesul unor surse relevante mai rapid, mai eficient si cu o discretie totala.

Un exemplu de interventie de autoajutorare este furnizat de Kovalski si Horan (1998), care au elaborat un site care identifica credintele vocationale maladaptative ale fetelor si oferea interventie de restructurare cognitiva automonitorizata pentru a le schimba. Intr-o investigatie empirica, autorii au gasit ca interventia a avut efecte pozitive pentru participantele albe, dar nu si pentru minoritati. Motivul acestui impact diferentiat urma sa fie examinat, dar unul care putea fi speculat este ca interventiile bazate pe Internet interactioneaza cu characteristicile personale. In alt exemplu, Finn si Lavitt (1994) arata ca ghidurile de autoajutorare pentru femeile care au suferit un abuz sexual pot fi de un mare ajutor. Acest caz special este un exemplu cum un distres psihologic care este caracterizat de sentimente de rusine si anxietate interpersonala poate fi redus de un serviciu anonim pe Internet. Intr-un mod similar, aceasta inseamna ca unul dintre avantajele unui astfel de serviciu psihologice este ca el este adresat unui segment concret al populatiei (copii, celebritati, persoane cu disabilitati etc.) care altfel nu ar fi primit ajutor psihologic. Recent, Pereira si Bruera (1998) au aratat cum resursele Internet si ghidurile de autoajutorare pot fi de un real folos pentru pacientii din ospicii - o populatie care in mod tipic evita resursele psihologice de autoajutorare, totusi ei subliniaza problema pierderii controlului editorial si a procesului de analiza.

TESTAREA SI EVALUAREA PSIHOLOGICA

Multe site-uri web contin teste si chestionare psihologice scopul carora este asistenta psihologica a utilizatorului. Unele teste sunt destinate masurarii unor factori foarte specifici, cum ar fi IQ, o aptitudine specifica, inteligenta emotionala, sau o oarecare atitudine, altele sunt mai generale si masoara diverse trasaturi de personalitate, interese vocationale s.a. (vezi exemplul cu Emotional Intelligence Test https://www.utne.com/cgi-bin/eq). Pe cand unele sunt teste originale, special elaborate pentru a fi utilizate pe web, altele sunt doar versiuni electronice sau adaptari ale unor teste hartie-creion publicate anterior. Unele dintre site-uri contin probe complete (sau scale), altele sunt doar exemple de diferiti itemi. Unele site-uri permit obtinerea imediata a rezultatelor la probele indeplinite (vezi, de exemplu, site-ul Asociatiei Studentilor Psihologi din Moldova Portal Psihologic https://www.iatp.md/aspm) altele ofera acest serviciu prin email - trimitand formularul completat rezultatele sunt obtinute mai tarziu. Totodata, desi multe site-uri ofera acest serviciu gratis, altele incaseaza o taxa pentru el. Trebuie mentionat ca pentru a evita incalcarea dreptului de autor unele teste publicate pe Internet reprezinta variatii ale testului original. Acest pas, facut pentru a evita problemele juridice, poate cauza o deteriorare semnificativa a calitatii testului.

Testarea psihologica asistata de computer nu este ceva nou si ea are unele avantaje unice, cum ar fi testarea adaptativa si calcularea rapida si exacta a punctajulu /scorului (e.g., Sampson, 1995). Cu toate acestea, reteaua Internet ca mediu pentru testarea psihologica are unele avantaje, unele identice cu testarea asistata de computerul personal si altele unice. In primul rand, Internet-ul permite o testare rapida, simpla, comoda si foarte accesibila. In al doilea rand, fiindca raspunsurile sunt date de utilizator electronic (prin click-urile efectute cu mouse-ul pe monitor), ele sunt gata pentru prelucrare imediat ce subiectul a terminat de raspuns. In al treilea rand, calcularea punctajului este efectuata electronic si deaceea este practic lipsita de erori. In al patrulea rand, innoirea instructiunilor, itemilor testului, tehnicilor de calculare a punctajului sunt usor de efectuat si devin imediat active. In al cincilea rand, testele pot fi facute oricand si de oriunde pentru maxima comoditate. In al saselea rand, se face economie de materiale consumabile.

Un avantaj suplimentar si foarte important al testarii pe Internet il constitue o caracteristica a computerului imposibila intr-o testare obisnuita: utilizarea interfetei grafice, a realitatii virtuale, tridimensionale (3D). In cazurile de evaluare a perceptiei, cum ar fi abilitatea spatial-tridimensionala sau perceptia subiectiva a realitatii (e.g., imaginea corporala), computerul poate fi de maxima utilitate. Riva (1998) descrie utilizarea realitatii virtuale in evaluarea /testarea psihologica si exemplifica aceasta tehnica printr-o aplicatie specifica de masurare a imaginii corporale individuale. Dupa cum noteaza autorul, aplicatia poate fi aplicata foarte simplu prin intermediul retelei Internet.

La fel de eficient pot fi aplicate in testarea /evaluarea psihologica si conferintele video. Aceasta este important in cazurile cand evaluatorul se afla geografic la o distanta foarte mare. Ball, Scott, McLearn, si Watson (1993) arata cum evaluarile schizofreniei, depresiei si tulburarilor de miscare la pacientii psihiatrici pot fi intr-un mod sigur efectuate prin conferinte video.

Exista insa si unele probleme si dezavantaje ale testarii /evaluarii psihologice pe Internet care pot viola standardele acceptate ale testarii psihologice (American Psychological Association, 1985). In primul rand, multe dintre testele si chestionarele publicate pe Internet nu sunt profesionale sau, in cel mai bun caz, n-au fost dezvoltate sau utilizate in concordanta cu standardele testarii in termenii constructiei si selectiei de itemi, consistentei interne, increderii test-retest si validitatii. Aceasta rezulta in multe teste si proceduri de testare invalide, iar in consecinta in evaluari si concluzii invalide. Mai mult, utilizatorii obisnuiti ai retelei Internet nu au nici o posibilitate de a determina gradul validitatii testului si deci ei trebue sa se bazeze pe intuitie. Multe site-uri web care contin teste incearca sa convinga utilizatorii privind credibilitatea probelor si rezultatelor obtinute, desi testele nu sunt in mod necesar bazate pe evaluari stiintifice riguroase. In al doilea rand, dupa cum s-a descris mai devreme, multe site-uri cu teste sunt interactive, ele propunand stimuli la care utilizatorii raspund. Ca regula, raspunsurile utilizatorilor sunt acumulate de proprietarii site-urilor. Si fiindca multe site-uri cer identificarea si alte date personale, se pune problema intimitatii /confidentialitatii in legatura cu informatii foarte sensibile. Desi unele site-uri promit confidentialitate, altele nu fac nici o promisiune in legatura cu acest aspect etic.

In contrast cu procedurile clasice de testare, contactul cu cei testati prin intermediul retelei Internet este indirect si nu exista nici o cale de a confirma ca ei au inteles corect instructiunile si itemii sau de a le oferi indrumare in procesul testarii. Aceasta situatie poate influenta validitatea rezultatelor testului. Testele sunt publicate si oferite tuturor utilizatorilor retelei Internet, fara o moderare privind cine poate, trebuie sau are voie sa utilizeze testul. Multe site-uri ignora cu totul aceasta problema. Rezultatele la test si interpretarile le sunt oferite celor testati fara nici un suport sau cu unul minimal privind exactitatea si implicatiile acestora. Mai mult, si aceasta omisiune este foarte problematica in cazurile de feed-back negativ (e.g., un IQ scazut) - nu se ofera nici un suport emotional. Consecintele acestor procese pot fi foarte destructive pentru personalitate. De asemeni, definitia de lucru este ca testul este indeplinit de subiecti in conditii standard, fara nici un ajutor sau interferente. Aceasta definitie poate fi in mod general violata si de aici testele bazate pe web nu pot fi considerate ca o metoda valida de selectie, cu atat mai mult pentru consiliere si indrumare, daca nu este asigurata cel putin o minima monitorizare.

Necautand la aceste neajunsuri serioase, avantajele testarii si evaluarii pe Internet ofera unele oportunitati pozitive. Daca sunt furnizate de profesionisti sau agentii profesionale in conexiune cu consilierea sau psihoterapia continua, testarea pe web poate oferi o imbunatatire a testarii clasice si a procedurilor de asistenta psihologica, datorita vitezei, eficientei si accesului mai mare decat in trecut. Problema de baza, totusi, se refera la intrebarea daca calitatea psihometrica a probelor hartie-creion se pastreaza atunci cand ele sunt aplicate on-line. Intr-un studiu recent, Pasveer si Ellard (1998) au comparat rezultatele unui chestionar aplicat in ambele versiuni asupra studentilor de colegiu. Ei au stabilit ca in general valorile psihometrice sunt comparabile; doar varianta scalei a fost semnificativ mai mare pentru versiunea web a testului, dar nu exista explicatii pentru acest fapt. In alta cercetare, Bicanich, Slivinski, Hardwicke si Kapes (1997) au comparat rezultatele la un test vocational administrat in varianta hartie-creion si in varianta pe Internet studentilor in educatia vocationala. Autorii au raportat ca testarea pe Internet este la fel de usoara ca si testarea clasica, ca studentii au manifestat atitudini pozitive si preferinta pentru testarea pe Internet, in acelasi timp aratand ca administrarea testelor online este mai convenabila si ia mai putin timp, testarile online administrate unui numar mic de persoane pot economisi bani. Concluzia lor a fost ca Internet-ul reprezinta o alternativa viabila si ieftina a testarii hartie-creion.

AJUTOLUL IN LUAREA DECIZIEI DE A BENEFICIA DE PSIHOTERAPIE

Multe site-uri ofera informatii scopul caror este de a ajuta utilizatorii sa decida daca ei au nevoie de psihoterapie, ce fel de terapie este cea mai potrivita pentru ei sau problemele lor (e.g., individuala versus de group, tipul de abordare psihoterapeutica, etc.), care terapeut le poate satisface trebuintele si asteptarile s.a. (vezi, de exemplu, 'Just The Facts' a Asociatiei Psihologice Americane: https://www.apa.org/practice/psychotherapy.html, sau registrul terapeutilor oferit de Psyfidential: https://www.clinicalregistry.com/registry.html).

Aceste informatii au o functie educationala care pot avea o mare importanta pentru oamenii ignoranti in probleme de psihologie si psihoterapie ajutandu-i sa faca expectantele lor mult mai realiste, oferindu-le un ajutor practic. Mai mult, aceste site-uri pot imbunatati relatia terapeut-pacient in care potentialii pacienti pot alege acei terapeuti care corespund cel mai bine preferintelor lor si sunt mai capabili sai ajute in problemele lor. Totusi, pentru a preveni probleme de ordin etic sau juridic, informatiile furnizate de aceste site-uri trebuie sa fie absolut neutre si valide, fara a incerca sa influenteze clientii prin informatii inexacte sau exagerate, fapt care totusi se intalneste pe site-urile consacrate sanatatii mintale. Aceasta inseamna ca pentru a indeplini aceste expectante etico-profesionale aceste gen de site-uri trebuie sa fie promovate prin asociatii profesionale (e.g., APA) sau alte organizatii profesionale independente care sunt capabile sa joace un rol neutru si sa evite consideratiile comerciale.

7 INFORMATIILE PRIVIND SERVICIILE PSIHOLOGICE SPECIFICE

Numeroase agentii, clinici, institute si alte institutii care ofera servicii psihologice isi fac reclama pe site-urile lor. In mod normal pe aceste site-uri sunt publicate detalii tehnice, cum ar fi adresa, telefoanele, adresa electronica, orele de lucru, detalii privind serviciile oferite si date despre personal (vezi, de exemplu, The Student Development Centre of The University of Western Ontario: https://www.sdc.uwo.ca/). Multe servicii totodata includ informatii privind procedura clinica si propun un chestionar de evaluare. Aceasta reclama poate furniza informatii care nu se regasesc intr-o carte de telefoane. Mai mult, informatii suplimentare pot fi obtinute prin e-mail, adresele electronice fiind indicate pe cele mai multe site-uri. Hsiung (1997) a colectat a 200 de 'brosuri virtuale' de la 52 de centre de consiliere universitare si a creat 'Student Counseling Virtual Pamphlet Collection' pentru utilizarea ca resursa de informare pentru studenti: https://uhs.bsd.uchicago.edu/scrs/vpc/vpc.html. Zalaquett si Sullivan (1998) au descris un program de computer bazat pe Internet care oferea informatii studentilor privind centrele de consiliere. Evaluarea impactului programului dupa trei ani a aratat ca utilizatorii il gases foarte util si il vor recomanda si altora.