BAZELE TEORETICE ALE EVALUARII PSIHOLOGICE - TEST GRILA

BAZELE TEORETICE ALE EVALUARII PSIHOLOGICE - TEST GRILA

TEMA I

1. Scopurile evaluarii psihologice includ in general: producerea de descrieri si imagini

despre o persoana; evaluarea persoanei are ca finalitate producerea de decizii despre

relatia acelei persoane cu mediul ei actual sau cu mediile posibile: adecvare, normalitate,functionalitate, disfunctionalitate; verificarea de ipoteze, construirea unei teorii.A,9

2. Principiile si metodologia foarte formalizata a examenului psihometric pornesc de ladefinitia lui E. L. Thorndike: 'Daca un lucru exista, existenta sa are o anumita masura cantitativa'. In consecinta, psihologia se ocupa cu trasaturi distincte care au o existentareala, trasaturi pe care le prezinta toti oamenii desi in masura diferita; trasaturi care pot fimasurate. Evaluati daca consecinta prezentata exprima riguros ipoteza lui Thorndike.A,15

3. Examenul psihologic de tip clinic are un cadru psihometric riguros formalizat, spre

deosebire de examenul de selectie.F,15

4. Psihodiagnoza ca activitate sistematica de evaluare psihologica nu are ca functie si

evidentierea sau demonstrarea functionalitatii programelor de invatare si formare.F,28

5. Normalitate inseamna, in sens cantitativ, sa determini nivelul de eficienta al unei abilitati psihice sau a unei dimensiuni de personalitate in raport cu modul in care se comporta acestea in populatia de referinta. In acesti termeni statistici, iesirea in afara normalitatii poate insemna si o performanta de exceptie, dar si nivelele de retard mental aflate sub media performantei populatiei generale. Evaluati la care dintre perspectivele asupra normalitatii se refera afirmatia de mai sus:

a social-culturala

b statistica, 31-33

c psiho-medicala

d mass media

6. Sanatatea mintala este definita, de regula, prin urmatoarele caracteristici:

Dintre cele patru combinatii prezentate mai sus, unele sunt in totalitate corecte dar existasi una partial gresita. Care este aceasta?

a capacitatea de constientizare, acceptare si corectitudine in modul cum se concepe

pe sine;

b stapanirea mediului si adecvarea in modul de a face fata cerintelor vietii;

c integrarea si unitatea personalitatii; autonomia si increderea in sine;

d.perceperea realista si sensibilitatea sociala; vulnerabilitate psihica

7. Scopurile examinarii psihologice:

a. producerea de imagini;

b. producerea de decizii;

c. verificarea de ipoteze,construirea unei teorii.

R = a+b+c P 9

8. Functiile psihodiagnozei sunt:

a.cunoasterea;

b evidentierea cauzelor;

c. prognosticul;

d. abaterile;

e. luarea de decizii;

f.capacitatea cunoasterii si autocunoasterii.

R= a+b+c+d+e+f P 27-29

9. Tipuri de instrumente pe care le utilizeaza psihodiagnoza :

a. testul psihologic;

b. observatia

R= a+b+c P 10   

TEMA II

1. Primul autor care a introdus in psihologie termenul de "test mental" este:

A A. Einstein

b J. M. Cattell, 41

c F. Galton

d C. G. Jung

2. Conceptul de varsta mentala a fost introdus in normarea scalelor la inceputul secolului XX de catre: Care este raspunsul corect?

a Cattell

b Weschler

c Raven

d Binet - Simon P 42

3. Un numar de psihologi urmeaza direc ia deschisa de Galton in studiul diferen elor

intelectuale. Cel mai semnificativ este psihologul., care inventeaza, cu Simon, o scala practica pentru identificarea copiilor care pot beneficia de scolarizare, ini iind astfel testarea inteligentei.

Completati numele corect in spatiul punctat:

a. Alfred Binet P 41

b. Spearman

c. Nicolae Vaschide

d. William Stern

e. Florence Goodenough

4. William Stern este cunoscut in psihodiagnostic pentru:

a. testul Desena i un Om

b. Testul de interese roca ionale

c. Testul de apercep ie tematica, T.A.T.

d. ideea de quotient intellectual P 43

e. Inventarul multifazic Minnesota, M.M.PI

5. In 1957 Campbell si Fiske propun . si procedura

multitrasatura - multimetoda in dezvoltarea testelor.

a. o structura tridimensionala a intelectului

b. testarea cu referinŃa la criteriu

c. validarea convergenta si discriminatorie P44

TEMA III

1) Colegiul psihologilor din Romania a constituit un cod de conduita deontologica in privinta testarii educationale si psihologice in care sunt prevazute norme de practicare a evaluarii psihologice, a construirii si utilizarii testelor. In cazul in care acest lucru nu se respecta conform Legii 213 din 2004, psihologul poate fi tras la raspundere,A,50

2) Standardele deontologice pentru testarea psihologica si educationala cuprind: norme profesionale pentru utilizarea testului si norme pentru procedurile de administrare prevazand administrarea testului, stabilirea scorului si elaborarea raportului de psihodiagnoza, protejarea drepturilor subiectilor si protejarea drepturilor animalelor.F,55

3) Prevederea din codul deontologic privind obtinerea consimtamantului include obligatia psihologului de a explica motivul examenului; in unele situatii, acordul se realizeaza intr-o forma scrisa, semnata de ambele persoane. In situatiile cand intruziunea testului in viata particulara este minora nu se dau explicatii detaliate despre test pentru a nu fi afectate rezultatele examinarii.A,55

4) Testarea psihologica nu cere in mod obligatoriu cunoasterea si folosirea adecvata a

standardelor si consideratiilor etice si deontologice privind testarea psihologica.F,19

5) Standardele deontologice specifice activitatii de evaluare psihologica nu includ prevederi legate de folosirea procedurilor stiintifice pentru proiectarea si selectarea tehnicilor adecvate populatiilor particulare.F,52-56

TEMA IV

1) Standardizarea testelor inseamna si standardizarea tehnicii de administrare, tehnicii de cotare si de interpretarea a raspunsurilor. In aceste conditii putem spune ca daca vrem sa uniformizam conditiile in care are loc examenul psihologic, nu este importanta standardizarea testului.F,75

2) Testarea psihologica cere capacitatea psihologului de a traduce informatia data de test in prescriptii cu sens, practice si adecvate . In consecinta, este necesar sa adecvam

informatia furnizata in functie de specificul domeniului beneficiarului.A,19

3) Observatia este o tehnica de evaluare care trebuie sa completeze orice examen. Acest lucru nu inseamna ca intensitatea si variatiile muncii depuse de subiectul care raspunde la teste fac obligatoriu parte din examenul psihologic.F,17

4) A.Anastasi afirma ca: 'Un test psihologic este in mod esential o masura obiectiva si

standardizata a unui esantion de comportament'. In consecinta putem spune ca valoarea psihodiagnostica si predictiva a testului psihologic depinde de gradul in care serveste ca indicator al unei arii relativ largi si semnificative a comportamentului uman. Evaluati daca consecinta prezentata exprima riguros conditia exprimata de Anastasi. A, P59

6) Calitatile generale ale testului psihologic, respectiv factorii care ii determina valoarea practica sunt: utilitatea, acceptabilitatea, sensibilitatea, caracterul direct, non-reactivitatea si caracterul rational.F,62-63

7) Acceptabilitatea, ca si calitate a testului psihologic, se refera la capacitatea testului de a sesiza schimbarile in timp.F,62

8) Evaluarea sau revederea testului sau instrumentului psihologic poate fi rezolvata printr-o lista sistematica de cerinte. Dintre cerintele generale fac parte: fidelitatea, validitatea, interpretabilitatea, a gradul de predictibilitate al testului. Acestea trebuiesc considerate in functie de caracteristicile concrete ale testarii: specificul scopului testarii, al populatiei, al conditiilor de testare.A,65

9) Pentru o interpretare corecta a scorurilor unui test este obligatoriu sa fie indeplinite cateva conditii: sa se stie exact ce reprezinta scorurile testului; masurarile facute de test sa fie corecte; testul sa fie administrat in limita de timp.F,106

10) Testarea psihologica se face doar cand exista o problema specifica, care este suficient de bine definita pentru a permite sa decizi daca testarea este adecvata si felul cum o poti adecva.A,19

TEMA V

1) Orice construct are doua proprietati: este o abstractizare a unor regularitati din natura; nu este observabil direct, dar poate fi conectat cu entitati sau evenimente concrete, observabile.A,76

2) Constructul psihologic este o idee abstracta, construita de experti care are ca specific: nu este direct observabil, este o abstractizare lipsita de continut.F,76

3) Masurarea cantitativa in psihologie include trei tipuri de statistici si anume:

Dintre cele trei combinatii prezentate mai sus, una este in totalitate corecta Care este aceasta

a statistici descriptive; statistici inferentiale; statistici moderatoare

b statistici inferentiale; statistici descriptive; statistici mediatoare

c statistici multivariate, statistici descriptive, statistici inferentiale,71

4) Acest tip de scala de masura are o singura calitate si anume exclusivitatea (un numar poate fi atribuit doar o singura data Nu se pot folosi nici un fel de proceduri matematice.

Ne referim la scalele?

a de tip ordinal

b de tip nominal,72

c de interval

d de proportie

TEMA VI

1) Orice test are fidelitate inalta daca SEM este scazuta. In consecinta, eroarea standard de masura serveste la compararea testelor.,F,92

2) Coeficientii de consistenta interna determina masura in care itemii testului se refera la acelasi lucru. In consecinta, daca testul masoara o caracteristica bi- sau multidimensionala, ar trebui calculata consistenta interna a fiecareia dintre scalele testului.F,96

3) Metoda formelor paralele in calcularea fidelitatii testelor consta in administrarea a doua teste paralele si este adecvata in cazul cand se urmareste masurarea unor caracteristici generale ale persoanelor pentru ca doar asemenea caracteristici vor influenta in acelasi mod scorurile ambelor teste.A,97

4) Formele de calculare a fidelitatii difera si in functie de caracteristicile masurate de

test.A,91-93

5) In practica, orice test folosit este obligatoriu sa prezinte un indice de fidelitate inalt, peste 0.85.F,103

6) Metoda fidelitatii test-retest evalueaza gradul in care scorurile obtinute la un test de acelasi subiect sunt identice de la o administrare la alta. A, P 94/95 ANUL TRECUT VALID F???

7) Intotdeauna, impreuna cu valoarea unui coeficient de stabilitate, se vor comunica si: lungimea intervalului de timp dintre test si retest; conditiile in care s-au efectuat testarile, pentru a putea identifica eventualele surse de eroare de masura; nu se comunica varsta subiectilor testati, intrucat s-a constatat ca si aceasta are nu influenta asupra marimii coeficientului de stabilitate.F,95

1) Coeficientii de consistenta interna indica masura in care itemii testului se refera la acelasi lucru si sunt utili pentru calculul validitatii testelor care masoara o caracteristica unidimensionala.F,96

2) Metoda fidelitatii prin forme paralele consta in administrarea a doua teste, care reprezinta instrumente de masura similare, la momente foarte apropiate unul de altul, si determinarea coeficientului de corelatie liniara intre scorurile observate ale celor doua forme.A,97

3) Se vor cere nivele inalte de fidelitate testelor folosite pentru a se lua decizii importante asupra persoanelor si testelor care impart indivizii in mai multe categorii pe baza unor diferente relativ mici intre ei. In selectia profesionala, de pilda, se vor folosi teste care au coeficienti de fidelitate mai mari.A,103

4) Dupa Susana Urbina "fidelitatea" este ca o calitate a scorurilor testului care sugereaza ca sunt suficient de consistente si libere de erori de masura astfel incat sa fie

folositoare. A, SINTEZE VI - P 1

5) Dupa A.P.A fidelitatea unui test arata gradul in care scorurile sunt consistente sau

repetabile, adica gradul in care nu sunt afectate de erori de masura. A, MANUAL P 91 SINTEZE SPIRU P. 11

6) Coeficientii de stabilitate fac parte din procedurile de calculare a fidelitatii unui test. Care dintre metodele de mai jos se refera la calculul stabilitatii:

a metoda formelor paralele

b analiza consistentei interne

c metoda test - retest, 93-94

d concordanta inter-evaluatori

7) Definirea fidelitatii testelor nu include referiri la:

a stabilitate

b repetabilitate

c distributivitate,90-91

d consistenta interna

8) Coeficientii fidelitatii sunt:

a. de stabilitate

b. de echivalenta

c. de consistenta interna SINTEZE SPIRU ANUL 2007 P. 3

d. interevaluatori

e. de corelatie binomiala

9) Cum se numesc coeficientii de fidelitate folositi in metoda formelor paralele:

a. coeficienti de echivalenta SINTEZE SPIRU ANUL 2007 P. 5

b. de stabilitate

c. ai consistentei interne

d. interevaluatori

10) Coeficientii alpha a lui Cronbach, lamda al lui Guttman, si Kuder-Richardson

exprima:

a. Stabilitatea scorurilor in timp

b. Asemanarea celor 2 instrumente de masura

c. Concordanta diferitelor parti ale testului P. 93

11) Paul Kline recomanda ca lungimea intervalului de timp dintre test si retest sa fie:

a. Mai scurta de trei luni

b. 3 la 6 luni SINTEZE VII P.3

c. 6 luni -un an

12) Pentru a obtine un test cu o consistenta interna buna trebuie alesi itemii:

a. Care au dispersii mari ale scorurilor

b. Care au corelatii mari cu scorul total al testului

c. Care au dispersii mici ale scorurilor si corelatii mari cu scorul total al testului P. 96

13) Fidelitatea scorurilor reprezinta :

a. precizia masurarii

b. stabilitatea masurarii

c. standardizarea masurarii

d. corectitudinea masurarii P. 91

14)Orice test psihologic este fidel daca

a. este lipsit de erori de masura

b. acelasi subiect obtine scoruri sensibil inegale la test si retest

c. erorile de masura la cele doua teste sunt dependente

d. acelasi subiect obtine scoruri egale la test si retest P. 91

15) Care dintre afirmatii sunt corecte:

a. la testele colective fidelitatea trebuie sa fie mai mare decat la cele individuale pentru ca sursele eroare pentru masurare sunt mai multe P 92????

b. la testele individuale fidelitatea trebuie sa fie mai mare decat la cele colective

deoarece responsabilitatea examinatorului este mai mare

c. ambele afirmatii sunt gresite

16)Dezavantajele calcularii fidelitatii prin metoda formelor paralele sunt urmatoarele

a. Evaluarea salveaza timp si usureaza sarcina persoanei examinate

b. Intervine oboseala si plictiseala subiectilor influentand scorurile la cel de al doilea

test

c. Sunt necesare doua administrari separate ceea ce consuma timp

d. Elaborarea unor forme paralele este dificila P 97/98

17) Conditiile ca un test sa aiba fidelitate buna sunt:

a.dispersia rezultatelor sa fie mica, distributia rezultatelor sa fie binominala,

rezultatele unui subiect sa fie asemanatoare la retestare;

b.dispersia rezultatelor sa fie mare, distributia rezultatelor sa fie binominala,

rezultatele unui subiect sa fie asemanatoare la retestare;

c.dispersia rezultatelor sa fie mare, distributia rezultatelor sa fie normala, rezultatele

unui subiect sa fie asemanatoare la retestare. P 92

18) Evaluarea fidelitatii testelor se face prin:

a. Metoda convergenta, divergenta, predictiva,concurenta;

b. Metoda test-retest, analiza consistentei interne,metoda formelor paralele,calculul

fidelitatii interevaluatori; P 93

c. Metoda relativa la construct, la criteriu, la continut, la concept.

19) Coeficientul de stabilitate se calculeaza prin:

a.Metoda formelor paralele;

b.Metoda Kuder-Richardson;

c. Metoda test- retest. P 93

20) Metoda test - retest:

a. e utila cand scorurile reale masoara caracteristici durabile, generale si specifice

ale persoanei;

b. presupune 3 pasi, adica administrarea testului de 2 ori si calculul coeficientului de

corelatie liniara intre scorurile obtinute la cele 2 testari. P 94/95

c. presupune un interval de timp mai mic de 3 luni si mai mare de 6 luni.

21) Cand subiectii raspund pe o scala cu mai multe trepte (3,5 sau 7) se utilizeaza

pentru calculul fidelitatii (consistenta interna):

a.Coeficientul lui Guttman;

b.Coeficientul lui Kuder-Richardson;

c.Coeficientul lui Alpha- Cronbach; SINTEZE VI P. 4 - P. 96 MANUAL

22) Prin metoda formelor paralele se calculeaza:

a. Un coeficient de echivalenta intre 2 teste; P 97

b. Un coeficient de stabilitate al unui test in timp;

c. Un coeficient de fidelitate interevaluator.

d.

23) Coeficientul de fidelitate:

a. se utilizeaza la compararea testelor

b. arata in general precizia masurarii pentru un instrument

c. invers proportional cu eroarea standard a masurarii. P 92 /93

TEMA VII

1) Validarea unui test reprezinta un complex de masuratori centrate pe problema in ce masura testul masoara ceea ce isi propune sa evalueze. In acest sens, daca avem asigurata fidelitatea testului, in mod automat avem asigurata si validarea acestuia.F,73

2) Validarea se mai refera la instrumentul in sine, nu la interpretarea datelor furnizate de el.F,106

3) Nu este necesar ca procedura de va1idare sa fie reluata periodic pe esantioane diferite de subiecti.F,109

4) Validarea testului relativa la constructul masurat se ocupa de calitatile psihice care contribuie la formarea scorurilor acestuia si urmareste intelegerea relatiei scorurilor cu un criteriu exterior.F,111

5) Un test are validitate discriminanta daca evalueaza altceva decat diverse teste sau variabile despre care se stie ca se refera la constructe ce nu au legatura cu constructul masurat de test. Aceasta inseamna ca scorurile testului nu sunt in relatie functionala cu rezultatele acelor masuratori.A,113

6) In Testing Standards ale A.P.A. (1999) validitatea este definita ca : "gradul in care

toate dovezile acumulate sprijina interpretarea dorita a scorurilor testului in raport cu

scopul propus". A- SINTEZE VII P.1

7) Validitatea relativa la criteriu(validarea relativa la criteriu), este gradul de incredere in inferentele pe care le facem privitor la o performanta a subiectului, sau la un

comportament prezis, pe baza scorurilor ob inute la test. A- SINTEZE VII. P 5

8) Un test are validitate convergenta daca evalueaza altceva decat diverse teste sau

variabile despre care se stie ca se refera la constructe ce nu au legatura cu constructul

masurat de test. Aceasta inseamna ca scorurile testului nu sunt in rela ie func ionala

monotona (liniara sau nu) cu rezultatele acelor masuratori. F SINTEZE VII P. 9

9) Un test are validitate discriminanta daca masoara ceea ce evalueaza si alte teste sau

variabile care se refera la acelasi construct, deci scorurile sale variaza (liniar sau nu)

in acelasi sens cu rezultatele respectivelor masuratori. F SINTEZE VII P. 9

10)Validitatea unui test relativa la con inutul sau se refera mai ales la categoria testelor de achizi ie. Spunem ca un test are validitate de con inut, daca el masoara ceea ce si-a propus sa masoare si daca elementele sale de con inut (itemii) sunt expresia unui esantion reprezentativ pentru un anumit univers de itemi sau univers de sarcini. A SINTEZE VII P 11

11) Dintre procedurile de validare descrise mai jos una nu face parte, in sens tehnic, din procesul de validare a unui test.

a validitatea de criteriu

b validitatea de aspect, 86,109,111

c validitatea de continut

d validitatea conceptuala

12) Dintre procedurile legate de analiza validitatii unui test nu face parte:

a metoda verificarii criteriului

b metoda reprezentativitatii continuturilor

c metoda evaluarii consecintelor

d metoda testelor paralele, 97,111-125

13) Orice test psihologic sau educational care este destinat utilizarii in practica trebuie sa fie perceput de cei examinati cu acesta ca fiind adecvat domeniului in care este aplicat. Aceasta calitate a testelor este denumita

a validitate de aspect, 86

b fidelitate

c validitate de criteriu

d standardizare

14) Acest tip de validitate este analizat la testele care se utilizeaza pentru a estima "cum actioneaza o persoana in universul de situatii pe care testul intentioneaza sa il reprezinte".Este vorba despre:

a validitatea de continut,116

b validitate predictiva

c validitate concurenta

d validitate de aspect

15) Doua strategii sunt utilizate in mod obisnuit pentru aprecierea validitatii relative la criteriu a testelor: Care este raspunsul corect?

a validitate externa si validitate interna

b validarea predictiva si validarea concurenta,119

c validitatea discriminativa si validitatea convergenta

d validitate de construct si implicatiile valorice

16) Validitatea este si o evidenta a consecintelor reale si potentiale ale utilizarii actiunilor de interpretare a scorurilor testului si de utilizare a informatiilor astfel obtinute. Cine este autorul contemporan care a subliniat necesitatea includerii consecintelor in dovezile referitoare la validitatea testului. Care este raspunsul corect?

a Messick, 124

b Minulescu

c Anastasi

d Pitariu

17) Evaluarea dovezilor de validitate a scorurilor unui test se face prin:

a.Metoda convergenta, divergenta, predictiva,concurenta;

b.Metoda test-retest, analiza consistentei interne,metoda formelor paralele,calculul

fidelitatii interevaluatori;

c.Metoda relativa la construct, la criteriu, la continut SINTEZE VII P 3

18) Inca din 1974 si pana in prezent, in majoritatea lucrarilor de specialitate, se vorbeste fatete ale validitaii:

a. Trei fatete: Relativa la construct, relativa la con inut,relativa la criteriu SINTEZE VII P. 3

b. Patru fatete: Relativa la construct, predictiva, concurenta, relativa la continut,

c. Cinci fatete: relativa la construct, relativa la criteriu, relativa la continut, divergenta,

convergenta

d. Doua fatete: validitatea descriptiva, validitatea relativa la criteriu

19)Validarea externa se refera la calitatea testului de a avea rela ii corecte cu alte masuri psihologice; ea este denumita uneori "validitate convergenta si discriminanta' si face parte din categoria dovezilor de validitate relativa la:

a.criteriu

b.continut

c.construct SINTEZE VII P. 9

20)Validitate de aspect(sau de fatada

a. Acest tip de validitate nu este de fapt o masura reala a validitaŃii, in sens tehnic. Se

refera la aprecierea pe care o fac cei care constituie obiectul testarii cu o anumita proba,legat de adecvarea acesteia pentru categoria respectiva de subiec i. SINTEZE VII- P 12 SI P 86 MANUAL

b. Este o masura a validitatii relative la continut si se refera la aprecierea pe care o fac cei care constituie obiectul testarii cu o anumita proba, legat de adecvarea acesteia pentru categoria respectiva de subiec i.

c. Este o masura a validitatii relative la construct. Se refera la aprecierea pe care o fac cei care constituie obiectul testarii cu o anumita proba, legat de adecvarea acesteia pentru categoria respectiva de subiecti.

21) Printre criteriile de mai jos, ce sunt utilizate in practica psihodiagnostica pentru

validarea relativa la criteriu, unul este doar partial corect :

a.Achizitiile academice si performanta in relatia cu superiorii SINTEZE VII P 7

b.Performan a in cadrul unui domeniu de formare specializat

c.Performan a muncii (job performance)

d.Diagnoza psihiatrica

e.Corelatiile dintre un test nou si testele disponibile anterioare, metoda grupurilor

contrastante

22)Metoda propusa de D. T. Campbell si W. Fiske, bazata pe matricea multitrasaturamultimetoda

(multitrait-multimethod) este utilizata pentru :

a. pentru verificarea validitaŃii convergente si discriminante a testelor SINTEZE VII P 10

b. pentru verificarea validitatii predictive si concurente a testelor

c. pentru verificarea validitatii de continut si de aspect a testelor

TEMA VIII

1) Dificultatea itemului este definita in functie de procentul de persoane care raspunde corect la el. In procesul de construire a unui test, motivul principal al analizei dificultatii este cerinta sa alegi itemi care au un procent de dificultate adecvat, in asa fel incat testul sa nu constituie o dificultate majora pentru majoritatea subiectilor, dar nici sa sa nu fie rezolvabil de marea lor majoritate.A,129-130

2) Dificultatea itemilor se refera la gradul in care un item diferentiaza corect intre subiecti in ceea ce priveste comportamentul destinat sa-l masoare.F, 132

3) Analiza de itemi are ca obiectiv de baza descifrarea mecanismelor cognitive aplicate de subiec i pentru formularea raspunsurilor la itemi si verificarea calitaŃilor itemilor ca instrumente de masura sau de predic ie. Pe baza analizei de itemi se ob in informa iile care permit selectarea itemilor care intra in componen a testului. A, P 128

4) Analiza cantitativa a itemilor se refera la aspecte de con inut si de forma incluzand

problema evaluarii eficien ei procedurilor de redactare si a validarii de con inut.

Analiza calitativa a itemilor se refera in principal la proprietaŃile statistice ale itemilor si este focalizata in principal pe clarificarea problemelor privind dificultatea si capacitatea de discriminare a itemilor.F P 128

5) In procesul de construire a unui test, motivul principal al analizei dificultaŃii itemiloreste de a alege itemi care au un procent de dificultate adecvat, in asa fel incat testul sa constituie o dificultate mare pentru majoritatea subiectilor, astfel incat sa fie

rezolvabil doar de o minoritate.F P 129/130

6) Denumirea de trasatura latenta din teoria raspunsului la item(T.R.I.) se refera la un

construct statistic, ceea ce implica automat ca exista o entitate psihologica sau

fiziologica corespunzatoare, cu o existenŃa independenta.F P 134

7) Scopul teoriei raspunsului la item este de a elabora metode de estimare a valorii

variabilei latente la subiec ii testa i si metode de estimare a caracteristicilor itemilor

testului, pe baza raspunsurilor dale de subiec i la itemi. A P 136

8) Dificultatea itemilor se refera la gradul in care un item diferen iaza corect intre

subiec i in ceea ce priveste comportamentul destinat sa-1 masoare.F,132

9) Nivelul de dificultate recomandabil pentru un item este .50 (50% reusita). Cu cat un

item se apropie de 0% sau de 100%, cu atat este ineficient in diferen ierea subiectilor.

Itemul trebuie sa fie capabil sa diferentieze intre to i cei care il reusesc si cei care nu

il reusesc pentru a avea valoare de informa ie diferen iala. Totusi cu cat e mai mare

nivelul de intercorelare dintre itemi, cu atat mai larga trebuie sa fie gama de grade de

dificultate a itemilor selecta i, deci in cazul testelor cu omogenitate mare nivelul de

dificultate de 50% trebuie sa reprezinte o medie a tuturor itemilor. A 130

10) Metodele deductive de construire a testelor nu necesita nici experimentarea itemilor,nici efectuarea unor analize statistice, in timp ce metodele inductive si cele externe sebazeaza pe prelucrarea statistica a rezultatelor experimentarii itemilor, acordand o pondere redusa modului de construire a itemilor. In consecinta este recomandabila -construirea testelor cu ajutorul mai multor metode: o metoda interna va servi la formarea bancii de itemi, iar printr-o metoda deductiva sau/si una externa se vor selecta itemii care vor alcatui testul. A SINTEZE VIII P 2

11) Taxonomia tipurilor de itemi realizata de A. Angleitner, 1986, se refera la relatiile

posibile intre itemul testului de personalitate si trasatura evaluata. Astfel , dupa acest

autor, un item poate descrie:

a. 3 categorii de aspecte: reactiile subiectului, reactiile altora, continuturi fara legatura

aparenta

b. 5 categorii de aspecte: reac iile subiectului, atribute ale trasaturii, dorin e si trebuinte, fapte biografice, atitudini ale subiectului

c. 7 categorii de aspecte: reac iile subiectului, atribute ale trasaturii, dorin e si trebuinte, fapte biografice, atitudini, reac iile altora, con inuturi, uneori fara legatura aparenta

12) Metodele de constuire a testelor sunt grupate in urmatoarele categorii:

a. Metodele: bazate pe sim ul comun, interne si empirice SINTEZE VIII P 2

b. Metodele: deductive- denumite si ra ionale, inductive si interne

c. Metodele: half-split, grupele contrastante si matricea multimetoda- multitrasatura

13) Din ce categorie de metode de construire a testelor fac parte:

. metoda prototipului;

. metoda BARS (behavioral anchored rating scales);

. metoda ordonarii comportamentelor de catre experti;

. metoda designului cu fatete;   

. metoda intervalelor aparent egale.

a. categoria metodelor inductive

b. categoria metodelor deductive SINTEZE VIII P 2

c. categoria metodelor externe

14) Din ce categorie de metode de construire a testelor fac parte:

. metoda consisten ei interne;

. metoda teoretica

. metoda analizei criteriului intern.

a. categoria metodelor inductive SINTEZE VIII P 2

b. categoria metodelor externe

c. categoria metodelor grupelor contrastante

15) Din ce categorie de metode de construire a testelor fac parte:

-metoda criteriului extern

-metoda analizei constructului

a. categoria metodelor empirice SINTEZE VIII P 2

b. categoria metodelor rationale

c. categoria metodelor interne

TEMA IX

1) Normele / etaloanele reprezinta performantele realizate la testare de catre un esantion luat

ca model.A,137

Pentru a se face economie de timp si de bani, adesea se renunta la stabilirea

normelor pentru o populatie generala si se utilizeaza populatii mai pu in numeroase si mai omogene, pentru care esantioanele pot fi de volum mai redus. In acest fel se obtin norme locale ale testului. A - SINTEZE IX P 3

3) Rezultatele standard se pot obtine prin transformari lineare sau prin transformari

nelineare ale rezultatelor brute. Alegeti dintre raspunsurile de mai jos tipul de normare care prezinta acest specific:

a percentilele

b scorurile T P 142/ 143

c coeficientul de inteligenta

d varsta mentala

4) Care dintre formulele de mai jos exprima transformarea scorurilor brute obtinute

la un test in note standard T

a. Sdy-rxy2

b. xi-x

c. 50+ SINTEZE IX P 6

5) Avantajele utilizarii rangului percentil in exprimarea scorurilor brute obtinute de subiecti la un test sunt:

a. Reflecta diferen ele absolute dintre scoruri, fiind derivate din proprietaŃile curbei

normale. Se poate calcula tendin a centrala si corela ia. Daca grupele de referinŃa sunt echivalente, permit compararea de la test la test.

b.Sunt mai usor in eles de utilizatori. Nu cer statistici sofisticate. Indica o pozi ie relativa a scorurilor. Sunt mai adecvate pentru datele fara distribu ie normala (distributii asimetrice). SINTEZE IX P 3

c. Scorurile sunt unitare. Poate fi exprimata tendinta centrala. Simple si utile.

6) Obinerea unui esantion reprezentativ pentru o populatie se poate face prin:

a. selectia a cel mult patru variabile reprezentative pentru stratificarea populatiei

b. selec ie simpla la intamplare sau prin selec ie stratificata la intamplare SINTEZE IX PG 3

c. metoda half-split aplicata pe intreaga populatie

7) Normele unui test pot fi exprimate in:

a. scoruri brute

b. ranguri percentile

c. scoruri standard

d. clase normalizate

e. nivele de varsta    B+C+ E SAU B+C+D+E ???? MANUAL PG 140/143 SINTEZE IX P 1

TEMA X

1) Examinatorul este unul dintre factorii de influenta majora in examenul psihologic. Sunt descrise cel putin 6 variabile relevante, dintre care:

Dintre cele trei combinatii prezentate mai sus, unele sunt in totalitate corecte dar exista si una partial gresita. Care este aceasta?

a caracteristicile fizice ale examinatorului; prezenta sau absenta sa din camera de testare

b comportamentul sau, 'cald' sau 'rece'; conditionarea operata asupra comportamentului verbal al subiectului

c efectul examinatorului ca persoana; starea de relaxare sau incredere a subiectului testat, P 14

2) Factorii subiectivi care pot afecta starea subiectului sunt :

a. anxietatea;

b. nevoia de a se prezenta intr-o lumina favorabila;

c. nesiguranta in raspunsuri;

d. setul de expectatii mentale;

e. deprinderile cognitive;

f. prejudecatile si idiosincrasiile;

g. abilitatile verbale si de exprimare, fluenta verbala si de rationament;

h. intuitia psihologica P 22/23