REPERE PSIHOGENETICE
CARACTERIZAREA VARSTELOR SCOLARE

FACTORII DEZVOLTARII ONTOGENETICE

Clasificarile: ratiuni didactice:

principal: convergente

analitic: divergente

Ereditate. Mediu. Educatie

Ereditate

definitie: insusirea fundamentala a materiei vii de a transmite, de la o generatie sau alta, mesaje de specificitate sub forma codului genetic

materialul ereditar:

T    genotipul individului (nuclear si citoplasmatic)

T    se exprima in fenotip

metode de studiu al rolului factorului genetic in ontogeneza:

T    gemelaritatea, cosanguinitatea, dezvoltarea prenatala, adoptia etc.

caracteristici:

T    ereditatea: complex de predispozitii si potentialitati, care pot sau nu sa fie activate

T    potentialul genetic este polivalent

T    filogenetic vorbind, omul are cea mai mica 'incarcatura' de comportamente instinctive (dependent de membrii propriei specii)

T    exista perioada sensibile optime pentru interventia mediului

rolul ereditatii in viata psihica: de premisa naturala

Mediu

definitie: totalitatea elementelor cu care individul reactioneaza, direct sau indirect, pe parcursul dezvoltarii sale

clasificare:

mediu:

T    natural - geografic (clima, relief)

social (familie, grup de joaca)

T    proximal (obiecte, persoane, situatii zilnice)

distal (mediatizare)

actiuni ale mediului:

T    directe (alimentatie, clima)

T    indirecte (nivel de trai, grad de cultura, tip de organizare)

factori de mediu:

T    realitati fizice

T    ansamblu de relatii si semnificatii

conditia dezvoltarii: factorii de mediu sa interactioneze cu individul
actiune factor mediu raspuns individ

T    factorii neutri nu stimuleaza universul psihic al individului

nisa de dezvoltare: totalitatea elementelor cu care intra in contact un copil la o varsta data

T    nisa de dezvoltare difera in functie de:

varsta copilului

cultura care foloseste nisa de dezvoltare (paralela tipul occidental si cel traditional african)

T    structura nisei de dezvoltare:

obiecte si locuri accesibile la diferite varste

raspunsuri si reactii anturaj

cerinte adult

activitati impuse

Educatie

T    ereditatea: prezente obligatorii

T    mediul: contributii aleatoare (sansa sau nesansa)

T    omul a perfectionat un mecanism de control asupra dezvoltarii individului

definitie: activitatea specializata, specific umana, care mijloceste si diversifica raportul dintre om si mediul sau

face medierea intre:

T    ereditate - ce s-ar putea (potentialitate)

T    mediu - ce se ofera

educatia:

T    armonizeaza cererea si oferta, dar nu ofera retete

T    mentine un optim intre cerere si oferta

T    oferta trebuie sa fie mai ridicata decat cererea

T    factor conducator al dezvoltarii ontogenetice

T    propune doar un plus (activitate umana specializata in dezvoltare)

Modele si teorii ale dezvoltarii psihice

a)      Modelul organicist (activ)

universul nereductibil la parti

organismul uman: structura activa

schimbarea: inerenta vietii

dezvoltarea: urmarea derularii unui program intern, discontinua

adepti: Stanlex Hall (teoria recapitularii: ontogeneza reia filogeneza),
A. Gesell (teoria materializationista), Lorenz, Timbergen

b)     Modelul mecanicist (reactiv)

universul: suma partilor componente

organismul uman: nu actioneaza, ci doar reactioneaza la un stimul exterior

reactia omului poate fi controlata prin controlul influentelor mediului

dezvoltarea: schema functionala stimul - raspuns R-S

adepti: J.B. Watson (behaviorism), Skinner, Hull, Miller

c)      Modelul interactionist (al dublei determinari)

universul: interactiune

organismul uman: interactiune intre fizic, biologic si social

dezvoltarea: interactiune intre mediu si natura

exista patru teorii fundamentale:

Freud:    psihanaliza

Piaget:    constructivismul genetic

H. Wallon:    constructia persoanei

L.S. Vigotski:    perspectiva istorico - culturala

Problema educabilitatii:

scepticismul pedagogic: (Mediu, Ereditate (influenta determinanta) Educatie)

optimismul pedagogic: (Educatie (influenta determinanta) Mediu, Ereditate)

realismul pedagogic:    (Mediu, Ereditate, Educatie - influente egale)

REPERE PSIHOGENETICE SI PSIHODINAMICE ALE DEZVOLTARII

cele mai numeroase teorii: dezvoltarea de tip stadial

Stadialitatea. Consideratii generale

cunoasterea: dimensiune:

T    descriptiva: continut psihic (consens autori)

T    explicativa: cauze, mecanisme

stadialitatea: stadii:

T    genetice (abordare longitudinala - abordarea vietii psihice la nivelul procesualitatii psihice)

T    de varsta (abordare transversala - unitatea diverselor aspecte ale vietii psihice intr-o etapa anume)

cele doua stadii nu se suprapun (exista un decalaj intre cele doua planuri)

un stadiu de varsta poate cuprinde doua stadii genetice diferite

un stadiu de varsta: diferite stadii de maturizare.

cognitiva

afectiva

morala

definirea stadiului:

T    genetic: ansamblu de conditii

T    de varsta: ansamblu de caracteristici

stadiul in perspectiva genetica:

T    ordinea achizitiilor neschimbata

T    structura reconverteste achizitiile anterioare

T    moment de pregatire si de inchegare

T    echilibru relativ al vietii psihice

stadialitatea de varsta - psihodinamica: mai operanta din perspectiva prezentarii dezvoltarii psihice, mai bine definita

Stadialitatea cognitiva (Piaget), morala (Kohlberg) si psihosociala (Erikson)

a)      Stadialitatea cognitiva (Piaget),

I. stadiul senzorio-motor (0-2 ani):

achizitie: permanenta obiectului (copilul reprezinta obiectele si in absenta lor)

instrument principal: schema senzorio-motorie (mobilitate ei)

spre sfarsit apar forme ale inteligentei simbolice

II. perioada preoperatorie (2 - 7/8 ani)

centrata pe functia semiotica (simbolica) - premisa in interiorizarea, mentalizarea actiunii

caracter predominant intuitiv al cunoasterii

III. stadiul operatiilor concrete (7/8 - 11/12 ani)

achizitia reversibilitatii,

conservarea invariantelor

gandirea de tip functional gandire de tip categorial

IV. stadiul operational formal (11/12 - 15/16 ani sau niciodata)

achizitia operatiilor cu operatii (abstracte)

gandirea: de la posibil la real (realul - una dintre variante)

Stadialitatea morala:

heteronoma: preia reguli, norme, valori

T    neselectiva

T    nesituativa

T    rigida

autonoma, prin:

T    interiorizare

T    implicarea propriului sistem valoric in actul de judecare

b)     Stadialitatea morala (Kohlberg)

judecare dileme morale

argumentatie folosita de copil

I. nivelul premoral (preconventional) - 4-10 ani

faptele judecate dupa consecinte

T    stadiul 1: al moralitatii ascultarii - evitarea pedepsei - avantaj

T    stadiul 2: al moralitatii hedonismului instrumental naiv - conformarea la norma sursa de beneficii

II. nivelul moralitatii conventionale - 10-13 ani

placerea de a i se recunoaste purtarea

T    stadiul 3: al moralitatii bunelor relatii - judeca faptele si dupa intentie, nu doar dupa consecinte

T    stadiul 4: al moralitatii legii si ordinii - respectarea normei sursa necesitate ce reglementeaza conduita

III. nivelul autonomiei morale (al interiorizarii si acceptarii personale a principiilor morale
- dupa 13 ani, la tinerete sau niciodata

T    stadiul 5: al moralitatii contractuale - standardele morale: rezultat al unei decizii mutuale

T    stadiul 6: al moralitatii principiilor individuale de conduita

se cristalizeaza propriul sistem de valori morale

judecata de sine - mai puternica decat cea din exterior

c)      Stadialitatea psihosociala (Erikson)

potentialul de dezvoltare al individului capata implinire pe tot parcursul existentei

fiecare etapa a vietii - deschisa de noi achizitii psihosociale

Principala achizitie    Factori sociali Corolarul
(variante extreme) determinanti axiologic

Stadiul infantil -(0 - 1 an)

incredere neincredere - mama (sau substitutul) - speranta

Copilarie mica (1 - 3 ani)

autonomie dependenta - parintii - vointa

Copilarie mijlocie (3 - 6 ani)

autonomie dependenta - mediu familial - finalitate in actiune (teleonomie)

Copilarie mare (6 - 12 ani)

sarguinta,
eficienta inferioritate - scoala, grupul de joaca - competenta

Adolescenta (12 - 18/20 ani)

identitate confuzie - modelele, covarstnicii - unitatea

Tanarul adult (20 - 30/35 ani)

intimitate izolare - prietenii, reteaua de cuplu - mutualitate afectiva

Adultul (35 - 50/60 ani)

realizare rutina creatoare - familia, profesia - responsabilitate, devotiune

Batranete (60 ani )

integritate disperare - pensionare, apusul vietii - intelepciunea

VARSTELE SCOLARE. CARACTERIZARE PSIHOLOGICA.
RECOMANDARI PEDAGOGICE

etapele de varsta delimitate dupa unitatea psihologica nu se suprapun cu ciclurile scolare

ETAPA DE VARSTA 9-12 ANI

Incadrare generala

nivel stadial psihosocial:    harnicie inferioritate ( activitate constructiva)

nivel stadial cognitiv: operatiile concrete ale gandirii

inceputul operatiilor formale (experiente concrete care duc la generalizari)

nivel stadial moral:    preconventional conventional
(moralitatea constrangerii trece la moralitatea cooperarii)

factori in atentie: perfectionarea abilitatilor cere eforturi mai mari

se amplifica constiinta rolurilor sexuale

Caracterizare analitica

a)   Caracteristici fizice

fetele cresc mai mult decat baietii (fenomenul duce la aparitia frustrarii si a complexelor)

pubertate (maturizare sexuala): varsta medie a pubertatii:

T    fete: 11 ani 3 luni

T    baieti: 12 ani 10 luni

recomandari: activitati artistice bazate pe originalitate si creativitate

b)   Caracteristici socio - morale:

selectivitate in alegerea prietenilor

aparitia grupurilor ostile bazate pe rivalitatea fete - baieti (trebuie descurajate)

certuri frecvente (pot degenera in rafuieli de durata)

standardele comportamentale ale covarstnicilor devin mai importante:

T    aparitia 'gastilor'

T    tendinta de a crea ritualuri de initiere

aparitia rationamentului interpersonal (abilitatea de a intelege relatia dintre motive si comportamente)

depasirea limitelor realismului moral: stabilirea propriilor reguli (stabilirea normelor grupului, ghidat de adult: tendinta spre reguli concrete)

c)    Caracteristici afective

echilibru afectiv (prin raportare la etapele precedente cu dominanta afectiva)

Probleme:

delicventa juvenila: frustrarea data de diferentele dintre codul grupului si regulile adultilor poate duce la incalcarea normelor

tulburari comportamentale: anii rebeli (la fete: 10-15 ani, la baieti: 9-14 ani)

probleme deosebite ridica baietii

d)   Caracteristici cognitive

diferente intre sexe din punct de vedere al abilitatilor speciale si al randamentului scolar

diferente intre erori tipice:

T    fete - erori de interpretare

T    baieti - erori de rezolvare

se precizeaza stiluri cognitive: deosebiri intre:

T    stilul: impulsiv: raspunsuri rapide, nu neaparat calitative

reflexiv: raspunsuri lente, de calitate

T    stilul: analitic: de la detalii la conceptualizare

tematic: iau in considerare intregul

ETAPA DE VARSTA 12-15 ANI

Incadrare generala

nivel stadial psihosocial:    identitate confuzie
( preocuparea de sine mai mare decat cea pentru orientarea vocationala)

nivel stadial cognitiv: debutul operatiilor formale - creste abilitatea de analiza mentala

nivel stadial moral:    tranzitia catre moralitatea cooperarii
(regulile: intelegeri mutuale flexibile)

factori in atentie: creste influenta comportamentala a covarstinicilor

modificari de caracter in caz de rezultate slabe

Caracterizare analitica

a)   Caracteristici fizice

spre deosebire de baieti, care-si incheie cresterea pe la 14-15 ani, fetele asi inceteaza cresterea la inceputul acestei perioade

mari diferente intre copiii de aceeasi varsta prin prisma debutului pubertar (precoce sau tardiv)

creste preocuparea pentru propria infatisare (datorita modificarilor corporale)

b)   Caracteristici socio - morale:

regulile grupului devin reguli de comportament (tendinta dezvoltarii unui cod comportamental specific trebuie incurajata)

apogeul dorintei de conformare la normele varstei (imbracaminte, jargon verbal, gestual)

trebuie ghidata relatia copiilor cu sistemul valorilor promovate in societate, pentru cristalizarea propriilor sisteme axiologice

radicalismul moral este dominant, reactiile virulente, furtunoase, vizavi de legi sau etica

profesorul (adultul) devine un observator, nu mai dirijeaza in mod direct interactiunile sociale

c)    Caracteristici afective

perioada de 'furtuna si stres' (St. Hall - parintele hebeologiei - studiul tineretii):

T    confuzie, anxietate, stari depresive - traseu evolutiv in limitele crizelor normale ale varstei

impulsivitatea necenzurata de autoinhibitii trebuie convertita in orientari spre activitati centrate pe interesele reale ale varstei (excluderea formalismului si a pozitiei autoritare ale educatorului)

fragilitatea interioara aparata de 'tepii cactusului'

d)   Caracteristici cognitive

achizitia gandirii formale (nu este obligatorie in toate domeniile)
(trecerea de la planul categorial concret - notional la cel categorial - abstract - conceptual)

ETAPA DE VARSTA 16-18 ANI

Incadrare generala

nivel stadial psihosocial:    identitate confuzie
( se structureaza identitatea personala)

nivel stadial cognitiv: gandire formala - consolidare abilitate operare mentala cu continuturi abstracte

nivel stadial moral:    moralitatea cooperarii conventionale

factori in atentie: comportamentul influentat de maturizare sexuala

preocupare pentru alegerea carierei

Caracterizare analitica

a)   Caracteristici fizice

maturizare fizica (majoritatea)

confuzie privind relatiile sexuale (presiuni de sens contrar - organismul ajuns - fizic vorbind - la maturitate, in opozitie cu educatia sexuala racordata valorilor moralitatii sexuale: confuzie si vinovatie

b)   Caracteristici socio - morale:

influentele (pe planul politic, profesional - ocupational si moral) parintilor sunt mai puternice pe termen lung, iar cele ale colegilor pentru comportament imediat si indicii statusurilor

fetele sunt mai angajate intr-o relatie

sunt caracterizate de anxietate in legatura cu relationarea sociala

c)    Caracteristici afective

probleme deosebite ridica fetele (dezordini emotionale) datorate:

T    constientizarii statutului dezavantajos al femeii in societate

T    reactiile emotionale rezultatul neajutorarii invatate

Diferente intre baieti si fete in explicarea:

T    esecului: fete: lipsa in abilitate

baieti: lipsa de efort

T    stimularii: fete: incurajare pentru securizarea invatarii

baieti: stimulati de independenta acordata

tulburare emotionala comuna: depresia (depresia severa poate duce la actul disperat: expresia unei cereri de ajutor, a pierderii sensului existential) - nevoia intelegerii si sprijinului discret

d)   Caracteristici cognitive

achizitia completa a conceptului:

T    'parada de intelectualism'

T    autoincercare a fortei mintii

parteneriat cognitiv - stimularea si mentinerea treaza a fortei mintii