Relatii conflictuale intre adolescenti si parinti

Relatii conflictuale intre adolescenti si parinti

Este o bucurie sa-ti vezi copilul crescand, dar e greu de inteles de ce sunt rare momentele in care te intelegi bine cu el. Oare unde s-a produs ruptura?

Copilul a crescut, se simte nedreptatit de faptul ca cei din jurul sau nu vad ca el este 'aproape' un adult. E greu de acceptat aceasta noua pozitie a copilului aspirant la varsta de adult, atata timp cat acesta e dependent de familie din punct de vedere financiar. Acest aspect a fost si inca mai este indelung discutat, dar pare destul de general si nu acopera toate cauzele conflictelor ce apar intre parinti si copiii lor 'adolescenti'.

Se spune ca exista un conflict intre generatii; acest conflict se manifesta diferit in cadrul fiecarei familii.

Cred ca ar fi interesant de mentionat rezultatele unui studiu realizat de Fred Mahler si Catalin Mamali cu scopul identificarii conflictelor dintre parinti si copii, asa cum sunt vazute ele atat din perspectiva adolescentilor, cat si a parintilor lor.

Baietii-adolescenti cred ca cele mai multe conflicte ce apar in relatia lor cu parintii sunt pe tema religiei, dar si a alcoolului; in cazul relatiei mama-fiu alcoolul este principalul vinovat in declansarea conflictelor.

Fetele considera ca in relatia cu tatal lor apar neintelegeri cand se discuta despre alcool si despre experienta sexuala. Relatia cu mama devine conflictuala daca se discuta despre alcool si despre iesirile nocturne.

Din cele mentionate pana acum se remarca faptul ca alcoolul este o cauza comuna a mai tuturor conflictelor - din perspectiva adolescentilor. Alcoolul se mentine drept cauza frecventa a dezacordului dintre adolescenti si parinti, atunci cand sunt solicitati parintii sa-si spuna punctul de vedere. Parintii par la fel de deranjati de alcool, pe cat sunt deranjati de iesirile nocturne ale copiilor lor.

Desigur, aceste date reflecta cauzele din punct de vedere statistic; e posibil ca parintii care citesc acest articol sa se considere un caz aparte, sa nu regaseasca printre cauzele mentionate motivul disputei dintre ei si copiii lor.

Conflictul intre generatii - o problema fara rezolvare?

Oricum s-ar fi manifestat in trecut vesnicul conflict dintre generatii, cu siguranta nu a avut vreodata valentele timpurilor noastre. Acest conflict, care se transforma in multe situatii in ruptura intre generatii, e una din problemele acute si actuale ale societatii noastre, aflata intr-o necontenita si haotica reforma. E de ajuns sa deschizi televizorul ca sa afli �starea natiunii�. Cei mai derutati si lipsiti de repere sunt tinerii. Ei au la dispozitie toate conditiile ca sa-si dea viata peste cap. �Nu stiu ce as fi facut eu la varsta lor, intr-un asemenea mediu�, imi spunea deunazi un prieten.

Delincventa juvenila, cresterea ratei prostitutiei, abandonul scolar, avorturile in randul tinerelor sau nebunia drogurilor sunt rezultate �firesti� ale acestui haos generalizat, sunt o cruda realitate. Parintii tinerilor adolescenti de astazi, cunoscand toate aceste pericole latente, nu stiu ce sa faca mai intai pentru a-si proteja odraslele.

E de ajuns ca parinte sa arunci intamplator un ochi spre televizor pe TV K-lumea sau MTV la emisiunile ce transmit imagini din cluburile capitalei, ca sa intelegi dezlantuirea si descatusarea tinerilor prin discoteci, ca sa vezi ce inteleg majoritatea dintre ei prin distractie. Daca apoi comuti pe stirile de la ora 5 sau afli de vreun vecin ca fiul lui se drogheaza sau ca este homosexual, intelegi ca azi nu-i nimic mai greu decat sa fi parinte. Mii de griji, de temeri si sa o spunem sincer, in cea mai mare parte justificate.

Tinerii de azi au o mai mare disponibilitate spre nou, si, atat timp cat parintii nu vor pricepe ce-i un modem, un mIRC, un download, un skater, un ring-tone sau un A6, dialogul se leaga greu. Ei arata compasiune �babacilor�, nu mai iau in seama ce spun acestia, ii gasesc cicalitori, nedrepti, rai� Adolescentii vor sa fie intelesi inainte de a fi judecati si sa li se acorde mai mult credit. Dar cum sa acorzi mai mult credit copilului cand nu ai incredere in el?

Parintii vad pe strada tineri de-o varsta cu fata sau baiatul lor vorbind murdar, facand diferite gesturi obscene� si se ingrozesc; acestia sunt copiii altor parinti, unor parinti ca si ei. Cum sa faci ca parinte sa te apropii de copil si sa-l faci sa priceapa ca teribilismul sau badarania nu-s o buna carte de vizita? Cum sa faci sa nu-l lasi sa se dea singur/a cu capul de pragul de sus pentru a intelege ca un lucru nu merita facut?

Imi amintesc ca intr-o pauza dintre ore o tanara eleva de liceu m-a intrebat ce sa faca sa-si convinga parintii sa o lase sambata seara in club. I-am raspuns ca trebuie sa-i convinga ca totul e ok, ca e atmosfera buna si ca se afla intr-un anturaj de incredere. Pai, zice fata, nu-i asa, e nebunie acolo, iar apoi, pe cei din gasca parintii ii stiu bine de la bloc, sunt �niste lepre�� Atunci, zic eu, se pare ca vrei un lucru rau, iar atitudinea dumnealor este justificata intru totul. Parintii sunt datori sa insufle copiilor obiceiuri bune si sa-i fereasca de anturaje dubioase.

Cum sa-ti faci din parinti niste prieteni? Castigandu-le increderea! Aratandu-le ca esti matur si responsabil� Treaba aceasta cere timp si efort. Pentru asta e nevoie de fapte, de dovezi. Si de eforturi sustinute.

Odata castigata, increderea trebuie si mentinuta. Un parinte care, aflandu-se in diverse situatii, a inteles ca poate avea incredere in fiul sau adolescent, nu va avea suspiciuni in ceea ce priveste anturajul sau locurile pe care acesta le frecventeaza.

Numai ca, de cele mai multe ori, adolescentul inclinat spre libertinaj nu stie ce metoda sa mai foloseasca, ce minciunica sa mai invoce ca sa-si fenteze parintii. Nevinovatele minciuni descoperite mai tarziu sporesc neincrederea parintilor in copiii lor.

Adolescentii se rusineaza sa spuna adevarul despre ei insisi. Isi deschid greu sufletul in fata parintilor, nu neaparat din cauza eventualelor pedepse, ci de rusine. Cel putin la inceputul anilor de liceu tinerilor le e teribil de rusine numai gandindu-se ca parintii ar putea afla ca fumeaza, ca si-au cumparat vreo revista deocheata sau ca se unduiesc prin discoteci ca dansatoarele din cluburile de strip-tease.

Nu cred ca adolescentii de azi, pentru a fi feriti de rele, trebuie incuiati in casa. Cred ca unii din parinti ar trebui sa dea dovada de mult tact si de o mai mare flexibilitate. Obedienta nu aduce respect si nici o mai buna comunicare.

Tanarul ar trebui sa fie sincer cu sine si sa plece de la premiza ca parintii ii vor binele. Conflictul, in multe cazuri, se limiteaza la un singur aspect, acela ce tine de alegerile tinerilor. Adevaratul conflict este intre tinerii care vor sa o ia pe aratura si parintii care vor sa le arate calea dreapta. Sunt convins ca daca adolescentii ar dovedi ca merg pe drumul bun, parintii nu s-ar mai osteni sa-i controleze intr-atat, n-ar mai fi nici suspiciuni si, pana la urma, acest conflict intre generatii s-ar reduce semnificativ.

Castigand increderea parintilor lor, adolescentii ar putea sa iasa din casa mai des in locurile publice cu prietenii. Din pacate nu sunt multe locuri tineresti de bun gust. Asta este intr-adevar o problema pe care oamenii bisericii ar trebui sa aiba in vedere. Ce alternativa putem oferi tinerilor? Ce activitati educative, sanatoase avem a le oferi? Tinerii nostri crestini au nevoie de cluburi, de cenacluri, poate chiar de cafenele ortodoxe de tipul �Monk�s Rock� (vezi  �Tinerii vremurilor de pe urma - ultima si adevarata razvratire�, Sophia, p. 214), dar acesta e un alt subiect ce ar trebui tratat pe larg, cu o alta ocazie.

Conflictul intre generatii este o realitate. Cred insa ca, daca parintii si tinerii fii si fiice s-ar stradui deopotriva sa-l caute pe Dumnezeu, si unii si altii ar reusi in linii mari sa aiba aceeasi viziune asupra vietii.