SPECULATIUNEA

SPECULATIUNEA

Speculatiunea speculatie. In limba romana termenul de speculatie are un sens peiorativ.

Speculatiune: speculatio provine din gr speculum (oglinda).

Speculatiunea este o facultate a gandirii ce se refera la reproducerea din punct de vedere ontologic a unor totalitati de obiecte, procesualitati si entitati ce transced limitele existentei.

Caracterizare ontologica

inteligenta se refera la relatiile dintre - obiecte, obiecte - clase de obiecte, obiecte - proprietati.

ratiunea se refera la esenta lucrurilor, obiectelor, vietuitoarelor.

speculatiunea se refera la totalitatea lor trecuta, prezenta si viitoare.

Din punct de vedere intelectiv, relatia dintre doua obiecte este inteligibila, iar obiectele relatiei sunt perceptive. Inteligenta se bazeaza pe perceptie.

Ratiunea se refera la esenta lucrurilor individuale, esenta care este doar gandibila nu si perceptibila. Ratiunea se bazeaza pe contemplatie.

Speculatiunea se bazeaza pe meditatie.

Meditatia

Meditatia este un proces psihic deosebit atat de perceptie, cat si de conpemplatie.    perceptie contemplatie meditatie.

Perceptia se refera la o multitudine de relatii in care se gaseste un obiect sau mai multe obiecte.

Contemplatia se refera la un singur obiect, rupt de celelalte (se poate generaliza si la alte obiecte asemanatoare cu el).

Meditatia se refera la faptul ca ne gandim la totalitatea obiectelor asemanatoare (care nu mai este perceptibila si nu poate fi contemplata pentru ca unele obiecte nu mai exista, iar altele inca nu exista). Prin mediatie depasim perceptia si contemplatia.

Rezultatele perceptiei: prin intelegerea relatiilor ajungem la intuitie (intuitus = privire clara).

Rezultatele contemplatiei: prin abstractizare si generalizare ajungem la surprinderea esentei (nu este perceptibila, ci reflexiva). Ratiunea se bazeaza pe reflectarea esentei.

La nivelul speculatiunii avem avem meditatie si revelatie. Din punct de vedere psihologic, exista metode prin care pot fi depistate starile perceptive, contemplative si meditative pe baza de biocurenti. Specificul meditatiei este lipsa de perceptie si contemplatie, pe care le presupune insa ca anterioare, asa cum contemplatia presupune ca anterioara perceptia. De aceea putem face o ierarhizare a facultatilor gandirii, dupa urmatoarea schema:

M

C

P

I R S

Este necesar un nivel minim de inteligenta pentru declansarea ratiunii.

Este necesar un nivel minim de ratiune pentru declansarea speculatiunii.

Fiecare dintre aceste faculatati ale gandirii, isi are gradele sale de performanta, practic nelimitate.

Daca perceptia are o sfera obiectuala relativ intinsa (de cel putin doua obiecte), contemplatia este mai restransa (un singur obiect). Sfera maditatiei este cea mai vasta pentru ca surprinde nu doar obiectele, ci si toate relatiile cu obiectele trecute sau viitoare (acestea pot fi in numar nalimitat).

De regula, meditatia a fost studiata, si inca mai este, cu prioritate in cadrul religiilor si se mai numeste meditatie mistica. Starea de meditaie nu se obtine spontan, de aceaa meditatia mistica se face prin exercitii. Se porneste de la exercitii simple de perceptie, se trece apoi la cele de contemplatie pentru a se obtine starea de meditatie ( de aceea, uneori se confunda meditatia cu contemplatia)

Etapele meditatiei mistice

• pregatirea
• concentrarea
• relaxarea
• contemplatia
• revelatia

A. pregatirea

Indiferent de tipul de meditatie, pregatirea se face prin respectarea unor reguli de viatza (alimentare, morale, etc). S-a constatat ca efectuarea pregatirii doar dupa carti, fara un guru, este riscanta si nu poate duce la rezultate pozitive. Instructia (doar pentru persoanele care respecta regimurile) se petrece in claustrare (locuri inchise, izolate). Indrumatorul este singurul care asista la pregatire. In afara de rgimurile alimentare si morale mai trebuiesc respectate si reguli referitoare la mers, dormit, respirat, etc. Faza de pregatire depinde de calitatile pacientului (invatacelului). Este o faza intelectiva. Se manifesta adesea si prin manifestari bibliografice.

ex: in meditatia crestina, invatacelul trebuie sa cunoasca doctrina crestina, biblia. Trebuie sa se inscrie in cadrul dogmatic specific ritului.

B. concentrarea

Practic, concentrarea presupune desavarsirea unora dintre componentelor principale ale pregatirii. Daca in prima faza este vorba de controlul mersului, mancatului, dormitului si respiratului, in aceasta faza este vorba, in principal, de posturi.posturile sunt rigide si mobile. Cele rigide sunt specifice meditatiei orintale, iar cele mobile meditatiei occidentale.. pozitia este favorabila concentrarii, deoarece ea nu determina doar o dispozitie diferita, ci si o perspectiva perceptiva diferita.

C.    relaxarea

Fazele sunt combinate. Specificul relaxarii, dupa obtinerea concentarii, se bazeaza pe respiratie. La inceput, pe controlul respiratiei si apoi pe ritmarea ei (raportul inspiratie-expiratie, durata lor, pauzele dintre ele). Exista ritmuri prin care se ajunge la performanta. Prin ritmurile respiratiei se modifica si ritmul cardiac prin care se poate ajunge la o relaxare totala (moarte aparenta).

Aceste trei etape au fost intelective, ele presupunand intelegere (intelegerea relatiilor dinte organe, situatiilor in care se geseste omul).

D.     contemplatia

In functie de obiectivele meditatiei, contemplatia consta in indreptarea atentiei asupra unor obiecte speciale (vizuale, auditive, olfactive, etc) care sa inlesneasca aparitia unor viziuni. In practicile orientale se folosesc doua tipuri de obiecte ale contemplatiei:

contemplatia vizuala se realizeaza prin mandale

contemplatia auditiva se realizeaza prin mantra.

Mandala = desen a carui principiu este acela de a conduce privirea pe anumite trasee care conduc la pirderea vizibilitatii si obtinerea viziunii.

Mantra = se obtine prin emiterea anumitor sunete. Fiecarei parti a corpului ii este asociata o anumita vocala (un anumit sunet). In functie de obiective si performante, prin diferite vocale sunt activate animite parti ale corpului. Prin sugestie si autosugestie, vocalele respective fac sa se contracte sau sa se dilate anumite parti sau organe ale corpului.. mantra consta in existenta a mai multe sau mai putine vocale intre care se intercaleaza consoane lipsite de semnificatie, astfel incat se obtin cuvinte sau pseudocuvinte (sintagme vocale) care pot fi pronuntate, fara o semnificatie anume in afara de semnificatia vocalelor. Pentru obtinerea starii contemplative, in afara de respiratie si tinuta, se pronunta si mantra.

E.     revelatia

Spre deosebire de celelalte faze, care intr-o mai mare sau mai mica masura tin de pregatirea si vointa individului, apare rareori sau niciodata. Cauze: factorii perturbatori - externi (influente externe care nu sunt adecvate sau nu se ajunge la o concentrare sau relaxare totala)

- interni (nu tin de gandirea si vointa individului. Este posibil ca subiectul sa aiba o conformatie care nu permite atingerea acestui nivel)

Revelatia este diferita de viziune. Revelatia nu este o viziune, o halucinatie deoarece nu are determinatii spatio-temporale. Prin revelatie nu poti vedea ceva anume, de aceea revelatia care se obtine printr-o stare accentuata de concentrare si relaxare (stadiul de extaz) nu poate fi descriptibila deoarece subiectul insusi se gaseste intr-o stare de transcendenta (este dincolo de lumea perceptibila senzoriala). Daca subiectul vizualizeaza ceva, aceea este viziune (poate vizualiza Londra chiar daca se afla in India).

Revelatia este trecerea individului din existenta in transcendenta - transconstiinta (o constiinta a totalitatii lumii si universului, a inceputului si sfarsitului, dar nu prin imagine). In biblie avem revelatia inceputului si sfarsitului, dar aceea nu este o revelatie mistica ci una divina (apocalipsis = revelatie).

Fiecare dintre momentele meditatiei mistice sunt revelatoare pentru facultatile gandirii. Meditatia este un proces psihic care presupune perceptie si contemplatie insa ca depasite, tot asa cum contemplatia presupune perceptia ca depasita.

Meditatia surprinde totalitatea transcendenta a lucrurilor, de aceea yoginii stau cu ochii inchisi sau stau cu ei deschisi dar fara a vedea nimic. Starea meditativa se obtine foarte usor pe cale auditiva. Pirn concentratie se obtine acuitate auditiva si vizuala (ex: mamele care aud cel mai mic zgomot facut de copil). Meditatia mistica este o meditatie dirijata.

obiectivele meditatiei - transcendenta (dincolo de lume) - de tip occidental

- transcedentala (dincoace de lume) - de tip oriental

meditatia transcedentala (dincoace de lume) de tip oriental

Doctrina, principiul pe care se bazeaza: divinitatea de tip oriental nu este transcendenta, ci transcedentala. Uneori, divinitatea orientala este dubla (Ahman si Brahma) - ele coincid => divinitatea inseamna totul: si lumea in care traim si ceea ce este dincolo de lume si ceea ce este dincoace (in sufletele noastre).

Scopul: de a constientiza ca fiecare dintre noi, cei care practicam meditatia, suntem identici cu divinitatea. Ne este foarte greu sa ne dam seama de acest lucru, ca suntem la fel de divin ca si totul din care facem parte.

Mecanismele celor 5 faze: - desprinderea de mediul social care ne instraineaza unii de altii (alteritatea), desprinderea de mediul familial, despriderea (incercarea) de mediul animal in genere, incercarea de transpunere in mediul vegetal si chiar in mediul anorganic.

- pregatirea pentru revelatia de identificare cu totul

fiecare din faze sunt concepute in asa fel incat sa realizeze aceste obiective.

Acesta curatire de mediu (social, familial, animal), in alte meditatii se numeste vacuitate. Nirvana este o stare lipsita de orice afectare obtinuta prin aceleasi metode.

Din punct de vedere parapsihologic, in starea de revelatie se obtin stari de constiinta transpersonale.

Starea de revelatie nu este permanenta, se pierde usor, pot fi numai momente. Existentialistii din occident considera ca trairile autetnice apar numai in situatii limita (moarte, spaima, culpa). Obtinerea starii de transa produce un soc si ei il considera a fi de scurta durata, chiar de o singura clipa.apoi, pregatirea de meditatie in vederea revelatiei se reia, daca revelatia a fost benefica. Unii mor in astfel de situatii.

meditatia transcendenta (dincolo de lume) - de tip occidental

Se refera la divinitatea transcendenta sau la Dumnezeul iudeo-crestin. Biblia (vechiul si noul testament): Dumnezeu nu are o infatisare (divinitatea este dincolo de lume).

Discutii in legatura cu acceptarea sau nu a imaginilor divinitatii: initial nu se faceau reprezentari ale divinitatii, ci se foloseau numai simboluri ale credintei (crucea). Imaginile referitoare la Dumnezeu, Duhul Sfant, Cristos au fost initial interzise pentru ca dupa inviere, cand Iisus s-a aratat apostolilor, el nu era de recunoscut, avea un chip difuz. Isi dadeau seama ca este el, dar nu puteau sa-I vada imaginea (imaginea nu poate fi refacuta, este doar ceea ce-ti imaginezi tu). La ortodocsi s-au acceptat imaginile picturale, dar se spune ca imaginea reprezentata nu este divinitatea. La catolici se accepta si imaginile picturale si cele sculpturale.

Meditatia transcendenta catolica:

Nu este organizata in mod special. Consta in claustrare monahala (calugari care stau singuri). Se exercita prin rugaciune continua (rugaciunea inimii). Divinitatea predilecta in rugaciunile catolice este Maica Domnului si de aceea, in majoritatea cazurilor, sunt des intalnite revelatii ale Fecioarei. Acestea erau perceptii si vizualizari deoarece Fecioarea Maria nu este divinitate.

Meditatia transcendenta ortodoxa:

Este legata de Iisus Hristos. Rugaciunea se numeste rugaciunea inimii (sfinte sacre, sacre coeur).

In ortodoxie, forma de misticism se numeste isihasm si consta in vizualizare, respiratie si meditatie. Specificul isihasmului ortodox: spre deosebire de meditatia catolica, este organizat si practicat in afara cadrului monahal. Cand este practicat in mod comun, este practicat in ceea ce se numeste sihastrie .

Conditiile isihasmului ortodox:

• Insusirea credintei crestine prin cuvintele sfintei scripturi si a vietii lui Cristos
• Viata exemplara din punct de vedere moral, dupa perceptele crestine
• Renuntarea la viata personala si la orice interes personal
• Retragerea in singuratate, izolare, claustrare totala dar nu permanenta.
• Practicarea permanenta a rugaciunii inimii (sau repetarea mantrica a numelui lui Iisus)

comparatie intre meditatia occidentala si cea orientala

asemanari

- regimuri alimentare

- posturi (sihastrul nu sta intr-o singura pozitie, ci in diferite pozitii, functie de specificul rugaciunii

- exista un indrumator, un instructor care a practicat sihastria

- sihastria nu se face independent de biserica si de cultul crestin

- in practicarea rugaciunii, in afara de posturi specifice, exista si resppiratii specifice (isihasmul) care nu conduc la performante respiratorii si nici la o ritmicitate speciala. Se

diferente

- (diferente de meditatia de tip yoga, de exemplu)

- scopurile sunt diferite: in meditatia transcedentala/orientala se urmareste obtinerea performantei individuale si izolarea/claustrareaireversibila si totala fata de lume. In cazul isihasmului, sihastrul revine permenent in mujlocul comunitatii religioase, are legaturi cu comunitatea crestina si este vizitata de membrii comunitatii.intregul sau effort are ca finalitate prosperitatea si bunastarea comunitatii - pe indian nu-l intereseaza ce fac ceilalati

urmaresc doar inspiratii ample cu constientizarea patrunderii din afara a Duhului Sfant spre inima sihastrului si retinerea

respiratiei - se face doar pe timpul intonarii rugaciunii inimii

- rugaciunea se spune verbala sau mental

Exista si alte tipuri de meditatie, nu doar mistica: - stiintifica

-nu se intentioneaza obtinerea de performante (respiratorii, etc)

- momentul revelatiei nu-l are oricine

- artistica

- politica

- filosofica

In toate aceste cazuri se urmareste un anumit adevar deosebit. Tipul de gandire meditativa este speculatiunea. Se urmareste un anumit tip de speculatiune. In cazul meditatiei mistice, misticul este identificat cu speculativul (oglindirea realitatii) =>meditatia este speculativa - speculatiune = theoria (grec)

meditatia stiintifica este meditatia prin care se doreste sa se obtina rezultate in domeniul teoriei stiintifice. Aritmetica/ matematica/ geometria - muzele intelectului.

Ce inseamna sa fii inteligent in matematica? - sa intelegi calculele, sa calculezi cat mai rapid, cu cat mai putine erori.

Ce inseamna sa fii rational in matematica? - sa stii ce este un numar, care este deosebirea intre numerele rationale si cele irationale, definitii, etc. Ti esti?

Ce inseamna sa fii speculativ? - sa stii sa faci teoria matematicii, teoria numerelor naturale, sisteme axiomatice de geometrie, etc.

ex: Euclid -> teoria geometriei / geometria euclidiana

din aceasta cauza, persoanele speculativedin anumite stiinte (matematica, fizica, etc) trebuie sa fie familiarizate cu problemele intelective si rationale ale stiintei respective. In genere, chiar dupa relatarile marilor teoreticieni, rezultatele lor au fost obtinute prin meditatii si revelatii (multe meditatii si putine revelatii).

Revelatia nu se identifica cu inspiratia si nici cu intuitia. Speculatiunea se refera la totalitati transcendente / transcedentale.

Intuitia = privire clara - se refera la starile de fapt si la situatii. Ex: Napoleon Bonaparte castiga bataliile prin inteligenta si intuitie. De regula se urca pe cate o inaltime si se uita care sunt situatiile si starile de fapt. Napoleon nu prea era o persoana rationala.

Intuitia, in momentul in care inseamna vedere, nu poate fi rationala. exista inspiratia.

conditii sa fii crestin: trebuie sa crezi in: - Buna Vestire

- Nastere

- viata cu minunile si pildele lui Hristos

- Inviere

- Inaltare

Hegel (1770 - 1831)scrie "viata lui Iisus" care incepe cu Nasterea, omitand Buna Vestire. Daca omitem acest episod inseamna ca vorbim despre o nastere oarecare, din parinti oarecare, desfasurata la o data oarecare. Buna Vestire este o legatura intre divinitate (transcendenta) si fiinta umana (existentiala). Religie - religo - legatura.

Daca ceva nu are gust, nu se vede, nu se aude, nu se miroase, nu se pipaie, inseamna ca nu exista deoarece nu se manifesta.

Buna Vestire este o veste a transcendentei catre existenta. Daca ea    nu exista, inseamna ca nasterea este doar una obisnuita.

" Sa nu-ti faci chip cioplit" pentru ca dai chip unei parti a transcendentei care nu se vede.

Revelatia este legata de o stare de extaz. Daca este meditatie mistica, acum se face legatura cu divinitatea.nu este de lunga durata si nu se realizeaza intotdeauna. Daca este vorba de o revelatie stiintifica, pregatirea consta in invatarea multor lucruri din acel domeniu. Ca si in cazul meditatiei mistice, sunt putini care ajung la revelatie. Este vorba de speculatie - de oglindirea unui adevar stiintific pe care-l descoperi sau inventezi.

Speculatiune = teorie (gr). Revelatia este o teorie, adica o revelatie asupra unui domeniu

meditatia artistica (picturala, muzicala) . Revelatia muzicala se realizeaza printr-o compozitie, asa cum si savantul (matematicianul) are revelatiile matematice pe care I le dicteaza Dumnezeu. Teoria relativitatii este o speculatiune. Revelatia a fost E=mc².

Se considera ca exista o varsta propice pentru revelatie si meditatie. Se considera ca acesta este cea de tinerete cand si performantele intelectuale sunt cele mai ridicate (25 - 30ani). Ceea ce nu inseamna ca meditatia nu poate fi practicata pana la varste inaintate. Conditia este ca subiectul sa aiba o legatura permanenta cu domeniul de meditatie.

Exista o mare diferenta intre creatie si realizare.

Creatia = revelatia pe care o are creatorul in legatura cu intregul

ex: - Eminescu a avut revelatia Luceafarului dupa ce a citit o carte cu basme populare, dar realizarea poemului i-a luat foarte mult timp, el murind fara sa-l definitiveze (poemul a fost publicat intr-o forma neterminata de catre Maiorescu).

- Goethe, cand era tanar, fracventa o chimnita care era zugravita cu imagini ale unui personaj fantastic -Faust- savant alchimist care transforma cu ajutorul diavolului nisipul in aur. Deoarece era interesat de literatura, a avut revelatia unui poem " faust"la care a lucrat aproape 40 de ani.

Meditatia artistica are aceleasi faze ca si meditatia in genere, iar revelatia este de multe ori imaginativa (se produce in imagini sonore, auditive, etc). se cunosc cazuri in istoria literaturii. ex: balzac se claustra in cula, medita indelung si avea revelatii (adica avea in minte desfasurarea intregului roman) si trecea apoi la realizarea lui. Acest lucru se intampla in toate artele - mai intai trebuie sa existe revelatia si apoi se trece la realizare. Pictorii aveau imaginea tabloului in minte inainte de atrece al executia lui. Marii creatori aveau trairi intense, de aceea se imbolnaveau cu usurinta si mureau de tineri. ex: dramaturgii aud voci.

Faza pregatitoare este deosebit de intensa la toti artistii, atentia este atat de concentrata incat nu mai aud si nu mai vad nimic din jurul lor. Viziunile sunt interioare si nu exterioare.

Revelatia este ideea ideea novatoare care se realizeaza printr-un stil deosebit, printr-o tematica deosebita pentru ca fiecare opera trebuie sa fie originala. Sunt artisti care descriu starea prin care trec cand mediteaza. ex: Eminescu.

Meditatia politica este legata de mari infaptuiri, de lupte, de obtinerea unor avantaje deosebite. Ex: trebuie sa ai revelatia momentului oportun in care se decide soarta unei batalii -> Napoleon isi imagina scenele de lupta

Meditatia filosofica are multe lucruri in comun si cu meditatia stiintifica si cu cea artistica. Perioada de pregatire se facea in scoli speciale inca din Antichitate (aristotel a invatat 20 de ani in academia lui platon pana a inceput sa aiba propriile sale revelatii). Calugarii stateau claustrati si scriau. Kant (1724 - 1804) a vrut sa se faca calugar, dar stilul de viaata I s-a parut prea lax, asa ca si-a creat propriul program de viata. Kant a avut revelatia lucrarii "critica ratiunii pure", dar a lucrat la ea 20 de ani.