Ancheta sociologica si sondajul de opinie publica

METODOLOGIA CERCETARII SOCIOLOGIEI SI PSIHOLOGIEI

ANCHETA SOCIOLOGICA SI SONDAJUL DE OPINIE PUBLICA

Un moment esential al desfasurarii unei cercetari sociologice îl reprezinta stabilirea metodelor de cercetare, iar ANCHETA SOCIOLOGICA este una dintre cele mai complexe metode de invesigatie sociologica, atât de complexa încât uneori este identificata, în mod nepermis, cu cercetarea sociologica însasi. Complexitatea ei este data de ansamblul instrumentelor (chestionare, ghiduri de interviu), al tehnicilor (de codificare, scalare, analiza, prelucrare etc.) pe care le foloseste si de faptul ca adeseori utilizeaza si alte tehnici de cercetare (observatia, analiza documentara etc.).

Specificitatea si complexitatea anchetei sociologice sunt determinate, în acelasi timp, de obiectul sau de cercetare foarte larg, în care intra: a) opinii, atitudini, comportamente; b) aspiratii, trebuinte, motivatii care stau la baza actiunilor, conduitelor, atitudinilor; c) cunostinte, marturii ale oamenilor despre fapte, fenomene, evenimente adeseori trecute sau inaccesibile cercetatorului; d) caracteristici demografice – structuri familiale, structuri de vârsta, structuri socioprofesionale etc.; e) caracteristici ale mediului social si ale modului de viata al oamenilor – ocupatii, venituri, conditii de locuit, servicii sociale si, în general, factorii social-economici care influenteaza viata si activitatea lor.

Valoarea anchetei sociologice consta în fapul ca permite culegerea unei mari varietati de informatii într-un timp relativ scurt si face posibila prelucrarea acestora cu ajutorul calculatorului. Pe de alta parte, este de retinut, ca un avantaj, aria mare de aplicabilitate pe populatii numeroase, reprezentative din punct de vedere statistic.

Ancheta se poate defini ca o metoda de interogare, informare asupra faptelor sociale (opinii, atitudini, motivatii, aspiratii, caracteristici personale, ale mediului social etc.) la nivelul grupurilor umane, mai mici sau mai mari, de analiza cuantificabila a datelor în vederea descrierii si explicarii lor.

Adeseori, în rândul nespecialistilor, cercetarea sociologica în general este identificata cu ancheta sociologica, iar unii reduc ancheta la aplicarea de chestionar. O încercare de clasificare a raportului dintre „cercetarea sociologica”, „ancheta sociologica” si „sondajul de opinie” gasim si la S. Chelcea care afirma, pe buna dreptate, ca „într-un anume sens, termenii de cercetare sociologica concreta si investigatia sociologica de teren subsumeaza termenii de ancheta si sondaj, constituind fata de acestia genul proxim, diferenta specifica fiind data de ponderea metodelor interogative caracteristice anchetelor si sondajelor” (S. Chelcea, Chestionarul în investigatia sociologica, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1975).

SONDAJUL DE OPINIE PUBLICA

Se poate afirma o larga raspândire a sondajelor de opinie în societatea moderna si contemporana, ele constituind o modalitate de cunoastere rapida, eficienta si la scara reprezentativa, din punct de vedere statistic, pentru diferite colectivitati umane, a opiniilor cu privire la cele mai variate probleme: politice, economice, culturale, etc. Sondajele de opinie au dobândit o larga popularitate datorita pronosticurilor preelectorale. Primele sondaje de opinie sunt legate de numele liu George Gallup; în 1935 este înfiintat, sub conducerea sa, „Gallup Poll” –Institutul American de Opinie Publica.

 Sondajul de opinie este definit ca o „metoda statistica de stabilire, pe baza esantionarii, a stratificarii opiniilor în raport cu diferite variabile socio-demografice ale populatiei studiate” (S. Chelcea, op. cit., 1975). Sondajul este un fel de ancheta pura si rapida; în cadrul sau se aplica doar instrumente de ancheta (chestionare, ghiduri de interviu), fapt care permite colectarea rapida de informatii dintre cele mai variate. Sondajul se opreste la date de ordin subiectiv (opinii, aspiratii, motivatii etc.) fara sa-si propuna confruntarea acestora cu faptele, fenomenele obiective care le determina si eventualele corectii care se impun ca urmare a acestei confruntari.

Ancheta sociologica reprezinta o metoda complexa în care accentul poate sa cada pe studiul opiniilor, atitudinilor, motivatiilor, aspiratiilor – într-un cuvânt asupra subiectivitatii umane – dar nu se opreste doar la ele. Coeficientul de eroare este depasit prin confruntarea opiniilor cu faptele pe care le reflecta. În acest scop, sunt utilizate metode si surse complemenatre de informare asupra fenomenelor cercetate. Confruntarea opiniilor recoltate cu instrumentele de ancheta permite introducerea unor corectii menite sa ofere o imagine stiintifica asupra faptelor sociale investigate. Astfel, daca în sondaj opiniile subiectilor constituie principala sursa (sau chiar unica) de informare asupra faptelor studiate,în ancheta, opiniile constituie în acelasi timp si obiect de cercetare supus analizei stiintifice riguroase.

Raportul dintre sondaj, ancheta si cercetarea sociologica

Adeseori, în rândul nespecialistilor, cercetarea sociologica, în general, este identificata în mod nepermis cu ancheta sociologica, iar ancheta se reduce la aplicarea de chestionare.

Referindu-ne astfel, la raportul dintre ancheta sociologica si sondajul de opinie publica, se poate afirma ca ancheta reprezinta genul proxim pentru sondaj. Diferenta specifica este data, pe de o parte, de faptul ca ancheta nu se opreste la date de ordin subiectiv (cum sete cazul sondajului de opinie), ci urmareste si elemente obiective (structura familiei, conditii de locuit, în general, factori care influenteaza viata si activitatea oamenilor), si, pe de alta parte, diferenta specifica decurge si din ponderea crescânda a modalitatilor interogative de culegere a informatiilor: ancheta nu se opreste doar la chestionar si ghid de interviu- cum este cazul sondajului- observatia sau analiza documentara pot constitui surse complementare de informare în cadrul anchetei sociologice (în cadrul anchetei acestea constituie surse complementare, ancheta fiind, înainte de toate, metoda interogativa de culegere a informatiilor!).

Însa, o investigatie în care rolul hotarâtor revine experimentului, observatiei sau analizei documentare nu poate fi identificata cu ancheta  sociologica. În acest caz vorbim de cercetare sociologica. Cercetarea sociologica are un scop mai larg decât ancheta:  se refera la obtinera si prelucrarea informatiilor obiectiv – verificate, în vederea construirii explicatiilor stiintifice ale faptelor, fenomenelor si proceselor sociale.

Cercetarea sociologica concreta, de teren presupune observarea directa a realitatii sociale, aplicarea unor metode si tehnici specifice de recoltare a informatiilor (ancheta, experimentul, observatia, analiza documentelor sociale, chestionarul, interviul) de prelucrare a acestora (realizarea de corelatii statistice, aplicarea unor teste de semnificatie statistica).

În concluzie, daca în cadrul cercetarii sociologice se pot urmari atât scopuri practiv- aplicative cât si dezvoltarea teoretica – este cazul cercetarilor fundamentale, cu finalitate practica si teoretica- cercetarea bazata pe ancheta sociologica are mai mult un caracter descriptiv, cu finalitate practiv–aplicativa si urmareste într-o mai mica masura –ca si scop în sine – dezvoltarea teoretica.