Atitudinea rromilor fata de propria identitate etnica

ATITUDINEA RROMILOR FATA DE PROPRIA IDENTITATE ETNICA

In randul populatiei rrome se disting trei tipuri de atitudine fata de identitatea etnica de rrom.

Acceptarea identitatii de rrom impreuna cu modul de viata traditional si cu inevitabilitatea problemelor generate de aceasta. Pentru foarte putini rromi bogati asemenea atitudine este mult mai simpla. Pentru marea masa de rromi care se confrunta multimea de probleme economice si sociale curente, o asemenea acceptare este dificila, avand adesea si o nuanta de resemnare disperata.

Dorinta de asimilare la populatia majoritara, insotita de insusirea modelului de viata modern.

Modernizarea modului de viata complementar cu promovarea in noi forme propriei identitati etnice.

Exista deja o multime de rromi care au adoptat un mod modem de viata si care pot stabili o anumita exemplaritate. Pe de alta parte, mentinerea modului traditional de viata pare sa reprezinte o piedica majora in calea modernizarii. Patern-urile culturale mostenite ingusteaza libertatea individului, inchizand sau micsorand substantial sansele unei evolutii normale intr-o societate moderna.

Cei care doresc sa traiasca la nivelul societatii moderne sunt tentati sa iasa din cultura rroma si sa asimileze patern-urile culturale si modul de viata a comunitarii desolidarizandu-se de comunitatea etnica din care fac parte.

Comunitatea de rromi din Romania cunoaste un anumit proces de disipare in populatia Romaniei majoritara. Afirmatia ' eu sunt roman' este cel mai adesea facuta ca un gest de renegare si un mod de viata considerat a fi intr-o mare masura rusine mai multe ori, ei nu se definesc pe ei insusi.

Constiinta apartenentei etnice este o variabila-cheie in procesul de schimbare care actioneaza in diferite feluri si in diferite situatii. Pentru cei care inca traiesc in patern-ul social si cultural, aceasta constiinta se prezinta ca fiind o componenta care deseori franeaza procesul de modernizare, constituind totodata un factor de solidarizare. Pentru cei care si-au schimbat modul de viata si tot ceea ce acesta presupune, exista o tendinta ambivalenta. Unii asimileaza in masa populatiei majoritare, fara probleme speciale. Premisele sunt favorabile: sistemul de valori al unei vieti de tip modem este inalt impartasit, limba comunitatii dominante este cunoscuta, religia acesteia este impartasita. Facile elemente de cultura traditionala care dau culoare apartenentei etnice sunt transmise prin mass-media, prin invatamant, prin activitatile comunitare, putand fi impartasite fara nici o problema. Pentru rromii care si-au schimbat modul de viata, evolutia cea mai posibila este asimilarea intr-o masa de populatie cu o coloratura etnica destul de superficiala, elementul distinctiv ramas fiind limba.

Exista si rromi care, schimbandu-si modul de viata, isi asuma explicit apartenenta lor etnica. In general, acestia sunt intelectualii care s-au angajat activ in miscarea politica si social-culturala de promovare a intereselor comunitatii de rromi. Numarul acestor intelectuali este restrans, insa ei vor avea un rol crucial in procesul de schimbare globala a relatiei dintre comunitatea de rromi si ansamblul colectivitatii. Ei vor deschide perspective afirmarii moderne a rromilor, oferind simboluri culturale recunoscute si respectate, constituind masiv la reconsiderarea atitudinii populatiei majoritare fata de rromi.

Obiectivele pe care liderii rromi le formuleaza sunt urmatoarele:

Promovarea fara complexe a constiintei apartenentei la etnia rroma.

Promovarea traditiilor culturale specifice, inclusiv a limbii propun, prin transformarea ei intr-o limba scrisa. Promovarea traditiilor folclorice proprii, a unor activitati culturale care sa modernizeze aceste traditii.

Dorinta de modernizare social-economica si de reinscriere intr-o ordine legala si social-economica devenita mai generala: profesionalizare, scolarizare, modernizare in modul de viata.

Efortul de schimbare a atitudinii colectivitatii fata de rromi: eliminarea stereotipurilor negative ale populatiei majoritare, care sunt de natura a bloca procesul de modernizare a populatiei de rromi; cresterea acceptarii, impiedicarea transformarii eventualelor tensiuni care provin din diferentele de mod de viata in conflictele interetnice, dezvoltarea unei atitudini de sprijin a comunitatii de rromi.

Desolidarizarea de acele patern-uri comportamentale, rezultat al unei istorii de marginalizare;

Modernizarea a luat la populatia de etnie rroma calea iesirii din comunitatea etnica si a amestecului cu populatia din jur, rezultatul acestei cai fiind asocierea culturii etnice specifice cu modul de viata traditional.

Ceea ce caracterizeaza cultura comunitatii rromilor este intr-o masura importanta rezultatul unei selectii negative: marea majoritate a persoanelor, care au evoluat in sensul integrarii intr-un mod de viata modem, au parasit prin acest proces comunitatea etnica, asimilandu-se populatiei majoritare.

Continuarea procesului de asimilare la populatia majoritara, cu iesirea din comunitate si modernizarea culturii si a modului de viata a celor care apartin etniei rrome reprezinta doar doua posibilitati de adoptare a unei atitudini a rromilor fata de propria identitate. Pe langa acestea, se inscrie si cea de-a treia varianta, si anume cea a mentinerii unei largi parti a populatiei in parametrii modului de viata traditional, cu toate consecintele acestui fapt: marginalizare, adancire a crizei economice si sociale, precum si tensiunile comunitare.

' Exista critici care considera ca presiunile spre modernizare sunt, in fapt, un proces de asimilare a rromilor, de stergere a specificului lor etnic, o negare de pe pozitii etno-centrice a culturii acestora' ( E. Zamfir, 1997, p.449 ). Aceasta critica este partial justificata. Pe de o parte, procesul de modernizare este inevitabil. ' Doar minoritatile etnice infime pot fi acceptate, ca un fel de specii rare protejate intr-o rezervatie, in mijlocul unei societati moderne. ( ). O comunitate larga, cum este cea a rromilor din Romania, nu poate in nici un caz sa se bucure de un asemenea tratament, datorita caracterului explosiv al problemelor care vor aparea in relatiile cu populatia majoritara' ( E. Zamfir, 1997, pag.449 ). Problema rromilor are, in fapt, la baza nu relatiile etnice, ci diferenta dintre un mod de viata modem si un mod de viata traditional, care devine tot mai problematic in parametrii societatii actuale.