Coeziunea De Grup

Coeziunea De Grup

Rezumat

Acest studiu incearca sa surprinda interdependenta dintre tipul temperamental si amprenta pe care acesta o lasa asupra comunicarii, precum si modalitatea in care este afectata coeziunea de grup.
Analiza a relevat faptul ca trasaturile temperamentale se reflecta substantial in stilul de comunicare, oferind consistenta relatiilor interpersonale.
Alaturi de alti factori care conditioneaza dinamica coeziunii, s-a dovedit ca intensitatea si durabilitatea relatiilor interpersonale influenteaza stabilitatea afectiva a grupului, favorizand sau impiedicand aparitia si mentinerea coeziunii de grup.

1.Consideratii generale

Coeziunea este o proprietate esentiala a grupurilor sociale, manifestandu-se prin solidaritatea intre membrii grupului, prin cooperarea in vederea realizarii de activitati conforme normelor de grup, prin diminuarea deosebirilor interindividuale mergand pana la adoptarea unor conduite puternic standardizate. Coeziunea este cu atat mai puternica cu cat exista posibilitati de comunicare intre membri, un consens asupra intereselor si opiniilor si cu cat grupul reuseste in ceea ce intreprinde.

Pentru grupurile militare coeziunea reprezinta una din caracteristicile fundamentale, cu efecte pozitive in planul eficientei grupului (indeplinirea corespunzatoare a misiunilor), contribuind la cresterea performantei, centrarea grupului pe realizarea scopurilor, opunerea la tendintele de dezintegrare.

Intensitatea si durabilitatea raporturilor interpersonale, consensul cognitiv si afectiv, atitudinea suportiva a membrilor grupului in rezolvarea sarcinilor, gradul ridicat de confort psihic si de satisfactie a componentilor grupului, reprezinta o serie de factori care favorizeaza aparitia si mentinerea coeziunii de grup.

Structura psihosociala a grupului militar este generata de interrelatiile existente intre membrii sai. Unele dintre aceste relatii sunt formale, stipulate prin regulamente si instructiuni, avand rolul de a asigura stabilitatea grupului si de a permite atingerea scopului pentru care acesta a fost creat. Acest tip de relatii coexista si interfereaza puternic cu relatiile interpersonale neoficiale, informale, care se stabilesc in mod spontan intre persoanele care compun grupul respectiv, exprimand de fapt simpatia sau antipatia dintre oameni, atractia fireasca spre unii, respingerea, adversitatea, indiferenta pentru altii. Asemenea relatii se formeaza dincolo de prevederile precise ale regulamentelor militare. Ele pot coincide si, prin urmare, pot duce la consolidarea relatiilor formale, dar patru tipuri pot sa contravina acestora din urma, ducand la diminuarea coeziunii subunitatii.

Structura informala a grupului se bazeaza pe ansamblul raporturilor emotionale, simpatetice, care se stabilesc intre membrii sai si se manifesta prin de relatii

interpersonale:
1. Relatii cognitive, de culegere si interpretare a informatiilor despre colegii de grup;
2. Relatii de comunicare, importante pentru indeplinirea misiunilor comune, oferind membrilor grupului posibilitati de realizare a scopurilor;
3. Relatii afectiv-apreciative, dependente in mare masura de modul in care se realizeaza relatiile cognitive si cele de comunicare; pot apare aprecieri pozitive sau negative la adresa celorlalti;
4. Relatii de influenta, manifestarea contactelor psihosociale la nivelul grupului avand loc prin prisma afirmarii personalitatii indivizilor.

In cadrul unui grup au loc procese de interactiune care evidentiaza modul de manifestare a personalitatii. Cunoasterea tipurilor de personalitate, a particularitatilor dinamice ale acestora, este impusa de necesitatea de a relationa cu ceilalti, tinand cont insa de particularitatile individuale.
Cele mai puternice si durabile trasaturi de personalitate, care nu confera valoare sociala persoanei dar imprima o nota dominanta tuturor trairilor si manifestarilor comportamentale, sunt trasaturile temperamentale.
Ceea ce ne atrage atentia in primul rand atunci cand observam conduita unei persoane sunt aspectele energetice si dinamice. Viteza si ritmul vorbirii, mimica si gesturile, prezenta sau absenta reactiilor emotionale vii, nivelul de impulsivitate sau starea de calm, reflecta particularitatile temperamentale ale individului.
Analiza interactiunilor dintre diferitele tipuri temperamentale poate explica de ce apar anumite atractii, preferinte reciproce sau, dimpotriva, neintelegeri intre oamenii care intra in contact in cadrul unui grup.

2. Metodologia cercetarii

2.1. Obiective

- Obiectivul teoretic vizeaza studiul relatiei dintre tipul temperamental al membrilor unui grup si gradul de coeziune al grupului;
- Obiectivul metodologic urmareste elaborarea unei metodologii de cunoastere a diferitelor tipuri temperamentale, precum si a gradului de coeziune grupala, in vederea imbunatatirii comunicarii si dezvoltarii coeziunii de grup;
- Obiectivul aplicativ are in vedere in ce masura tipul temperamental influenteaza intercomunicarea si coeziunea in cadrul grupului.

2.2. Ipotezele cercetarii

- Presupunem ca tipul temperamental poate fi un factor care influenteaza intercomunicarea in cadrul unui grup;
- Presupunem ca procesul de intercomunicare poate fi un factor potentator sau destabilizator al coeziunii grupale;
- Presupunem ca, grupul in care predomina subiectii cu temperament sangvinic este caracterizat de un grad mai mare de coeziune.

2.3. Lotul de cercetare

Lotul supus cercetarii a fost format din 125 militari angajati pe baza de contract din

cadrul batalionului, numar ce reprezinta colectivitatea generala. Din tabelul cu repartitia subiectilor in functie de varsta observam ca intervalul cu cea mai mare

frecventa este cel cuprins intre 26 si 30 de ani.

Tabel de frecventa al lotului general
 

Tabel de frecventa al lotului pe subunitati

2.4. Descrierea probelor

In scopul validarii acestor ipoteze am aplicat lotului urmatoarele probe:
1.Chestionarul pentru determinarea trasaturilor temperamentale STIRRA, varianta adaptata de Sectia de Psihologie din cadrul Statului Major General, avand la baza chestionarul Strelau Temperament Inventory. Initiatorul acestui chestionar, J. Strelau, porneste de la teoria ca temperamentul este de natura ereditara, reprezentand manifestarea comportamentala a tipului de activitate nervoasa superioara. Scalele chestionarului sunt construite in functie de particularitatile fiziologice ale sistemului nervos central, si anume: forta, echilibrul si mobilitatea proceselor nervoase fundamentale (excitatia si inhibitia)
Varianta romaneasca a chestionarului cuprinde 48 de itemi, cate 16 pentru fiecare dintre cele trei scale iar modul de cotare este de tipul evaluarilor sumate (Lickert). Pe baza notelor brute se pot calcula indicii de forta, echilibru si mobilitate, iar in functie de valoarea celor trei indici, se poate stabili tipul temperamental.
Stabilirea tipului temperamental, in functie de tipul de activitate nervoasa superioara, ne da o imagine de ansamblu asupra manifestarilor comportamentale, atitudinale si caracteriale ale subiectului. Pentru usurinta interpretarii, ne putem raporta la tabelul urmator:

 

2. Chestionarul pentru evaluarea coeziunii grupului -C.G.- contine 20 de itemi, selectati in functie de adecvarea lor la indicatorii observabili ai coeziunii, cum ar fi: intensitatea si natura raporturilor dintre membrii grupului; gradul de cooperare, atitudinea suportiva; preocuparea fiecarui militar pentru rezultatele si prestigiul subunitatii din care face parte; modalitatile de rezolvare a conflictelor aparute; atmosfera de grup; gradul de angajare a membrilor grupului la indeplinirea sarcinilor si misiunilor comune.

Pentru fiecare item sunt prevazute trei variante de raspuns, cotate astfel: DA= +1; OARECUM/UNEORI= 0; NU= -1. Pe baza cotarilor raspunsurilor fiecarui membru al grupului, se stabileste coeficientul de coeziune grupala perceputa- C.C.G.P. dupa formula C.C.G.P P-N/ni (unde P reprezinta numarul de raspunsuri pozitive, N a celor negative si ni, numarul de itemi ai chestionarului), iar in baza acestui coeficient se calculeaza coeficientul de coeziune grupala- C.C.G.= (C.C.G.P.) /n, unde n reprezinta numarul de membrii ai grupului.
Interpretarea semnificatiei coeficientului de coeziune grupala se face prin raportare la tabelul cu intervalele de valori pe care le poate lua acesta:

 

2.5. Analiza si prelucrarea datelor
In urma aplicarii chestionarului C.G., la nivelul fiecarui subgrup, valorile coeficientului de coeziune si semnificatia acestora au fost urmatoarele:

 

Prin aplicarea chestionarului STIRRA s-au obtinut urmatoarele rezultate, iustrate in tabelul urmator:

Tabel de frecventa a tipului temperamental pe subunitati si pe lotul general
 

Semnificatiile termenilor folositi in tabel sunt urmatoarele:
- T = tipul temperamental
- TS = temperament sangvinic
- TC = temperament coleric
- TF = temperament flegmatic
- TM = temperament melancolic
- TOT.SUB = total subiecti
- C.C.G. = coeficient de coeziune grupala


2.6.Concluzii

Comparand valorile coeficientului de coeziune grupala, la nivelul fiecarei subunitati, cu repartitia subiectilor in functie de tipul temperamental, observam urmatoarele aspecte:
- Valoarea cea mai mare (0, 88) care corespunde ca semnificatie unui grup pe deplin coeziv, ii revine subgrupului C2, in care proportia sangvinicilor este foarte ridicata (69%). Se cunoaste faptul ca acestia sunt cei mai abili din punct de vedere comunicational, gasind usor calea spre o buna comunicare. Totodata, din grup fac parte 17 % apartinand tipului melancolic, care, desi manifesta tendinta de a se inchide in sine, fiind tipul care comunica cel mai greu cu ceilalti, ii prefera pe sangvinici ca parteneri, facandu-se mai usor intelesi. Flegmaticii, de regula, nu ridica probleme de comunicare, chiar daca nu sunt prea vorbareti, iar proportia redusa de colerici (8 %) nu favorizeaza izbucnirea unor conflicte, acestia fiind de altfel tolerati cel mai bine de sangvinici, datorita adaptabilitatii crescute a acestora din urma.
- Valorile aferente subgrupurilor C1 (0, 76) si C3 (0, 65) se incadreaza in intervalul ce semnifica ''grup cu coeziune puternica''. In aceste grupuri a scazut proportia tipului sangvinic, reprezentand insa peste 50 % din totalul membrilor. A crescut semnificativ si numarul melancolicilor, 26 si respectiv 23 %, ceea ce a dus la o reducere a comunicarii la nivelul intregii subunitati, dar nu neaparat din punct de vedere calitativ. Numarul membrilor apartinand temperamentelor coleric si flegmatic se situeaza la o valoare la care nu este pusa in pericol coeziunea grupului, mai ales ca, flegmaticii dau dovada de calm, seriozitate, echilibru si nu se grabesc in lansarea de judecati referitoare la cei din jur.
- Valoarea cea mai scazuta (0, 57) apartine subgrupului C4, in care repartitia tipurilor temperamentale este oarecum echilibrata. Proportia sangvinicilor se apropie de jumatatea grupului, dar un rol important in comunicare le revine si colericilor (26 %), care sunt caracterizati de un spirit autoritar, nestapanit, sunt certareti si doritori sa preia controlul. Le sunt caracteristice frecventele iesiri nervoase, irascibilitatea, nu suporta sa fie contrazisi, toate acestea facand dificila comunicarea cu cei din jur. Din acest motiv, melancolicii si flegmaticii evita dialogul cu colericii deoarece nu au aceeasi spontaneitate in reactii si se simt depasiti.
Cunoscand semnificatia valorii coeficientului de coeziune se pot desprinde concluzii privind gradul de coeziune al grupului, precum si al demersului necesar in vederea imbunatatirii comunicarii intragrupale. Cu cat grupul este mai coeziv, cu atat au loc schimbari pozitive in ceea ce priveste capacitatea de adaptare a membrilor grupului unul fata de celalalt, la nivelul intensitatii si durabilitatii raporturilor interpersonale, a consensului cognitiv si afectiv intre membrii grupului.

Rolul reglator al grupului intervine si asupra tipului temperamental caruia apartin membrii acestuia. Se considera ca temperamentul este innascut si, in principiu, are o rezistenta ridicata la schimbare; el insa, printr-un proces de acomodare si armonizare cu celelalte tipuri temperamentale, poate fi controlat. Astfel, colericul poate invata sa isi stapaneasca irascibilitatea si sa evite initierea unor conflicte; sangvinicul poate invata sa isi stabileasca interesele cu o mai mare precizie si sa le urmareasca cu perseverenta; flegmaticul sa incerce sa devina mai dinamic, mai comunicativ si, prin acestea, mai adaptabil; iar melancolicul poate invata sa depaseasca starile de indoiala si sa actioneze cu mai multa hotarare.

La nivelul batalionului, valoarea coeficientului de coeziune ne indica un grup cu coeziune puternica, dar acest fapt este mai putin semnificativ pentru acest studiu, deoarece fiecare subgrup este inteles printr-un proces de delimitare fata de celelalte subgrupuri, avand misiuni specifice. Fiecare subunitate este alcatuita dintr-un numar de indivizi care isi desfasoara activitatea in comun, aflandu-se intr-o permanenta interactiune. Coeziunea, la nivel de batalion, este caracterizata mai ales prin comunitatea de scop a tuturor membrilor unitatii si mai putin prin intensitatea si durabilitatea raporturilor interpersonale.

BIBLIOGRAFIE

1. Gl. d. (r) dr Gheorghe Aradavoaice -''Comunicarea in mediul militar'', Ed. A. I. S. M., Bucuresti, 1997
2. Catalina Bonciu - ''Instrumente manageriale psihosociologice'' Ed.All Beck, Bucuresti, 2000
3. Lt.col.Ion Cioloca -''Psihosociologie si pedagogie militara'', Ed.Militara, Bucuresti, 1992
4. Patricia Hedges - ''Personalitate si temperament'', Ed.Humanitas, Bucuresti, 1999
5. Corneli Mircea - ''Inter-comunicare, Ed.stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1979
6. Col. Gheorghe Niculescu, col.Tudor Tamas - ''Opinii privind cercetareA sociologica in armata'', Ed, Militara, Bucuresti, 1976
7. Filaret Santion -''Cunoasterea subordonatilor'', Ed. Militara,Bucuresti, 1990