Conflictul intre generatii - o problema fara rezolvare?

Conflictul intre generatii - o problema fara rezolvare?

Oricum s-ar fi manifestat in trecut vesnicul conflict dintre generatii, cu siguranta nu a avut vreodata valentele timpurilor noastre. Acest conflict, care se transforma in multe situatii in ruptura intre generatii, e una din problemele acute si actuale ale societatii noastre, aflata intr-o necontenita si haotica reforma. E de ajuns sa deschizi televizorul ca sa afli starea natiunii . Cei mai derutati si lipsiti de repere sunt tinerii. Ei au la dispozitie toate conditiile ca sa-si dea viata peste cap. Nu stiu ce as fi facut eu la varsta lor, intr-un asemenea mediu , imi spunea deunazi un prieten.

Delincventa juvenila, cresterea ratei prostitutiei, abandonul scolar, avorturile in randul tinerelor sau nebunia drogurilor sunt rezultate firesti ale acestui haos generalizat, sunt o cruda realitate. Parintii tinerilor adolescenti de astazi, cunoscand toate aceste pericole latente, nu stiu ce sa faca mai intai pentru a-si proteja odraslele.

E de ajuns ca parinte sa arunci intamplator un ochi spre televizor pe TV K-lumea sau MTV la emisiunile ce transmit imagini din cluburile capitalei, ca sa intelegi dezlantuirea si descatusarea tinerilor prin discoteci, ca sa vezi ce inteleg majoritatea dintre ei prin distractie. Daca apoi comuti pe stirile de la ora 5 sau afli de vreun vecin ca fiul lui se drogheaza sau ca este homosexual, intelegi ca azi nu-i nimic mai greu decat sa fi parinte. Mii de griji, de temeri si sa o spunem sincer, in cea mai mare parte justificate.

Tinerii de azi au o mai mare disponibilitate spre nou, si, atat timp cat parintii nu vor pricepe ce-i un modem, un mIRC, un download, un skater, un ring-tone sau un A6, dialogul se leaga greu. Ei arata compasiune babacilor , nu mai iau in seama ce spun acestia, ii gasesc cicalitori, nedrepti, rai Adolescentii vor sa fie intelesi inainte de a fi judecati si sa li se acorde mai mult credit. Dar cum sa acorzi mai mult credit copilului cand nu ai incredere in el?

Parintii vad pe strada tineri de-o varsta cu fata sau baiatul lor vorbind murdar, facand diferite gesturi obscene si se ingrozesc; acestia sunt copiii altor parinti, unor parinti ca si ei. Cum sa faci ca parinte sa te apropii de copil si sa-l faci sa priceapa ca teribilismul sau badarania nu-s o buna carte de vizita? Cum sa faci sa nu-l lasi sa se dea singur/a cu capul de pragul de sus pentru a intelege ca un lucru nu merita facut?

Imi amintesc ca intr-o pauza dintre ore o tanara eleva de liceu m-a intrebat ce sa faca sa-si convinga parintii sa o lase sambata seara in club. I-am raspuns ca trebuie sa-i convinga ca totul e ok, ca e atmosfera buna si ca se afla intr-un anturaj de incredere. Pai, zice fata, nu-i asa, e nebunie acolo, iar apoi, pe cei din gasca parintii ii stiu bine de la bloc, sunt niste lepre Atunci, zic eu, se pare ca vrei un lucru rau, iar atitudinea dumnealor este justificata intru totul. Parintii sunt datori sa insufle copiilor obiceiuri bune si sa-i fereasca de anturaje dubioase.

Cum sa-ti faci din parinti niste prieteni? Castigandu-le increderea! Aratandu-le ca esti matur si responsabil Treaba aceasta cere timp si efort. Pentru asta e nevoie de fapte, de dovezi. Si de eforturi sustinute.

Odata castigata, increderea trebuie si mentinuta. Un parinte care, aflandu-se in diverse situatii, a inteles ca poate avea incredere in fiul sau adolescent, nu va avea suspiciuni in ceea ce priveste anturajul sau locurile pe care acesta le frecventeaza.

Numai ca, de cele mai multe ori, adolescentul inclinat spre libertinaj nu stie ce metoda sa mai foloseasca, ce minciunica sa mai invoce ca sa-si fenteze parintii. Nevinovatele minciuni descoperite mai tarziu sporesc neincrederea parintilor in copiii lor.

Adolescentii se rusineaza sa spuna adevarul despre ei insisi. Isi deschid greu sufletul in fata parintilor, nu neaparat din cauza eventualelor pedepse, ci de rusine. Cel putin la inceputul anilor de liceu tinerilor le e teribil de rusine numai gandindu-se ca parintii ar putea afla ca fumeaza, ca si-au cumparat vreo revista deocheata sau ca se unduiesc prin discoteci ca dansatoarele din cluburile de strip-tease.

Nu cred ca adolescentii de azi, pentru a fi feriti de rele, trebuie incuiati in casa. Cred ca unii din parinti ar trebui sa dea dovada de mult tact si de o mai mare flexibilitate. Obedienta nu aduce respect si nici o mai buna comunicare.

Tanarul ar trebui sa fie sincer cu sine si sa plece de la premiza ca parintii ii vor binele. Conflictul, in multe cazuri, se limiteaza la un singur aspect, acela ce tine de alegerile tinerilor. Adevaratul conflict este intre tinerii care vor sa o ia pe aratura si parintii care vor sa le arate calea dreapta. Sunt convins ca daca adolescentii ar dovedi ca merg pe drumul bun, parintii nu s-ar mai osteni sa-i controleze intr-atat, n-ar mai fi nici suspiciuni si, pana la urma, acest conflict intre generatii s-ar reduce semnificativ.

Castigand increderea parintilor lor, adolescentii ar putea sa iasa din casa mai des in locurile publice cu prietenii. Din pacate nu sunt multe locuri tineresti de bun gust. Asta este intr-adevar o problema pe care oamenii bisericii ar trebui sa aiba in vedere. Ce alternativa putem oferi tinerilor? Ce activitati educative, sanatoase avem a le oferi? Tinerii nostri crestini au nevoie de cluburi, de cenacluri, poate chiar de cafenele ortodoxe de tipul Monk s Rock (vezi  Tinerii vremurilor de pe urma - ultima si adevarata razvratire , Sophia, p. 214), dar acesta e un alt subiect ce ar trebui tratat pe larg, cu o alta ocazie.

Conflictul intre generatii este o realitate. Cred insa ca, daca parintii si tinerii fii si fiice s-ar stradui deopotriva sa-l caute pe Dumnezeu, si unii si altii ar reusi in linii mari sa aiba aceeasi viziune asupra vietii. Daca parintii si copiii s-ar apropia de Sfantul Potir cand preotul cheama la Liturghie cu credinta si cu dragoste sa va apropiati , ei ar fi una in Hristos, fii si madulare vii ale trupului lui Hristos, care este Biserica. Acolo unde si parintii si copiii lor merg la biserica nu auzi replici de genul: Mama, esti depasita , Tata, esti incuiat la minte , si nici Unde ai fost pana acum? si asa mai departe

Ma tem ca in ceea ce priveste vremurile acestea postmoderne in care amoralitatea este singura morala cunoscuta, rezolvarea, in linii mari, a acestor chestiuni va veni atunci cand nu ne vom mai raporta la timp, la vremuri, la mode si trenduri, ci cand ne vom raporta la Hristos, cel care este ieri si azi si in veci acelasi (cf. Evrei 13,8).

Tinere frate, aminteste-ti de porunca a -V-a a Decalogului. Daca nu ai Scriptura la-ndemana, o poti gasi pe Internet sau pe Cd-ul multimedia �Biblia , editat de Patriarhia Romana. Da, Biserica aia invechita a gasit de cuviinta sa aduca Cuvantul cel vesnic mai aproape de tine!