Grupuri de decizie si rezolvare de probleme

Grupuri de decizie si rezolvare de probleme

Atat ofertantii cat si beneficiarii serviciilor sociale devin la un moment dat implicati in procese decizionale sau sunt pusi in situatia de a rezolva probleme de interes comun.

Ofertantii sunt interesati sa organizeze intalniri cu grupuri de potentiali beneficiari pentru a defini si orienta misiunea si politica organizatiei, ca si pentru a initia sau dezvolta servicii sociale si in acest caz au nevoie sa stie care ar putea fi cele mai convenabile pachete de servicii, cum sa se realizeze optim distribuirea acestora, ce ar presupune o coordonare eficienta a organizatiei din punctul de vedere al "consumatorului" (de servicii sociale).

Potentialii beneficiari (clienti) ai serviciilor sociale pot, la randul lor, sa innitieze intalniri pentru a putea identifica nevoile comunitatii. Datele astfel colectate, ca si grupul insusi pot influenta dezvoltarea de noi programe in cadrul organizatiilor deja existente sau pot demonstra oportunitatea si utilitatea infiintarii unora noi.

Asistentii sociali vor juca in astfel de situatii rolul de agenti ai schimbarii, de promotori ai initiativelor comunitare.

In cazul grupurilor in discutie, fiecare participant aduce spre dezbatere atat probleme de interes personal cat si de interes comun. Prin aceasta grupul se confrunta cu trei tipuri de probleme care rezulta din:

raportul grup-individ (decizia grupului este inferioara sau superioara celei individuale?);

calitatea gandirii in grup (deciziile sunt acceptate fara a fi luate in considerare toate altrnativele pro si contra, fiind resimtita o anumita "presiune sociala");

modul in care se ia decizia: prin consens sau prin vot majoritar (decizia prin consens este sustinuta de toti membrii, in timp ce decizia prin vot majoritar genereaza frustrari "minoritatii", mai ales daca raportul procentual este de 51-49).

Exemplificam, in cele ce urmeaza, doua dintre cele mai des utilizate tehnici de luare a deciziilor si rezolvare de probleme.

a.      "Brainstorming"

"Brainstorming"-ul (in continuare BS), (Maier, 1970; Osborn,1963) este o foarte buna tehnica de grup pentru gasirea unor modalitati de realizare a scopurilor propuse. Intr-o prima aproximatie, definirea BS poate fi generarea de idei pentru solutionare unor probleme. Totusi termenul desemneaza si anumite tehnici specifice pentru generarea ideilor, inventarierea posibilitatilor sau a alternativelor de actiune. Utilizarea BS inseamna de fapt, identificarea a cat mai multor posibilitatide solutionare de probleme. De obicei, BS se desfasoara in cadrul unui grup condus de un moderator care are si sarcina de a facilita producerea ideilor.

Egan, (1982), a identificat cateva tehnici care faciliteaza procesul de producere a ideilor:

Renuntarea la "a judeca". Pentru a ajuta un grup sa produca idei se impune renuntarea la critica ideilor produse de membri. Daca ideile sunt criticate, fluxul producerii ideilor se va reduce sau stopa deoarece oamenii vor inceta sa mai produca idei noi.

"Descatusarea eului". Participantii vor fi incurajati sa mentioneze cele mai traznite idei. Chiar daca produc ilaritate, unele idei "nebunesti" se pot dovedi utile in timp.

"Incurajarea productiei de idei". Cu cat sunt mai multe idei, cu atat creste posibilitatea ca unele dintre ele sa fie utilizabile. Moderatorul va incuraja fiecare participant in parte sa produca cat mai multe idei.

Combinarea - ajuta participantii sa reuneasca sau sa combine ideile generate si in urma acestui proces sa gaseasca noi posibilitati. Acest proces, care solicita imaginatia participantilor, este stimulat de vederea listei pe care au fost inscrise ideile.

Dupa procesul de generare a ideilor grupul va incepe sa le ordoneze pe categorii, ceea ce va oferi prilejul de a comenta anumite idei sau aspecte ale acestora.

b.     Tehnica grupurilor nominale (identificarea problemelor si luarea deciziilor)

Grupurile nominale au fost studiate si dezvoltate de Andre Delbecq si Andrew Van de Ven (1971). Acest tip de grup se foloseste pentru identificarea problemelor si luarea deciziilor. Specificul acestui tip de grup este ca indivizii lucreaza in prezenta celorlalti dar nu interactioneaza verbal. Identificarea nevoilor este un proces complex in cadrul caruia este foarte important ca populatia tinta (potentiala beneficiara a unui serviciu social) sa-si exprime, inteleaga si articuleze problemele, nevoile si scopurile.

Anumite cercetari sustin ca grupurile nominale sunt superioare "Brainstormingului" ca si altor tipuri de interactiuni in grup, pentru generarea de informatii relevante pentru problema a carei solutie trebuie gasita. Cantitatea dar si calitatea, caracterizeaza productiile din cadrul grupurilor nominale. Elementele care confera superioritate acestui tip de grupuri sunt:

Ø        abordarea nominala se aseamana, intr-o oarecare masura, cu un "joc mistic" care stimuleaza interesul participantilor;

Ø        tensiunea creatoare este stimulata de sarcinile care trebuiesc rezolvate individual;

Ø        evaluarea diferitilor itemi este interzisa, ceea ce reduce substantial presiunea asupra exprimarii ideilor "minore", neconventionale.

Ø        abordarea nominala inseamna si economie de timp.

Pasii in conducerea unui astfel de grup sunt:

Adunarea / formarea unui grup de orice marime (putand merge pana la 100 de persoane) si explicarea situatiei. Se va sublinia importanta ideilor legate de subiectul discutiei.

Impartirea grupului mare in subgrupuri mai mici (5-8 persoane fiecare) Fiecare grup se va aseza in jurul unei mese separate sau in scaune / banci aranjate in cerc.

Distribuirea unor foi care contin intrebari la care participantii trebuie sa raspunda. ( de ex: ce subiecte v-ar interesa sa fie tratate in cadrul acestui curs

Timp de 15-20 min. participantii alcatuiesc individual liste cu raspunsurile pe care le considera potrivite.

Un "tour de table" sau "roud robin" va avea loc in fiecare grup, pentru fiecare item in parte. Un membru al grupului inregistreaza pe tabla raspunsurile si procesul continua pana cand nu mai sunt idei. Pana la terminarea acestei etape nu sunt permise discutiile sau evaluarile.

"Flip-chart"-urile provenite de la fiecare grup vor fi expuse / afisate. Exista doua modalitati de abordare:

a)    fiecare item este citit tuturor participantilor;

b)   fiecare grup face o trecere in revista a ideilor produse in grupul respectiv.

Ambele modalitati functioneaza: 1 pentru grupuri mai mici, a 2-a pentru grupuri mai mari.

Dupa ce fiecare participant se familiarizeaza cu toate ideile listate i se cere sa le mentioneze pe cele 5 care i se par mai importante (pe o foaie, individual)

Aceste selectii sunt apoi inregistrate tabelate si afisate. Problemele si ideile care au fost alese de cele mai multe ori, sunt considerate de catre membri grupurilor, ca fiind cele mai importante.