sondaj de opinie

V. audienta, chestionar, demoscopie, efect de operator, electorat, esantionare, interviu, operator interviu, opinie publica

(fr. sondage d'opinion), metoda de cunoastere a opiniei publice pe baza chestionarului si a esantionarii. Termenul de s.o. este echivalent celui de Public Opinion Polls (engl.) si a celui de Demoskopie (germana). Utilizarea altor termeni (gr. doxometrie, psephologie) pentru a desemna masurarea opiniei publice nu s-a impus. Chiar daca s.o. au aparut si s-au perfectionat din punct de vedere tehnic pun utilizarea lor pentru a cunoaste opiniile alegatorilor, si pe aceasta baza, pentru a prognoza comportamentul electoral, aceasta nu inseamna ca domeniul de aplicare al s.o. se restringe la studiul preelectoral. Mai mult chiar - asa cum remarca sociologul englez C. A. Moser (Survey Methods in Social Investigation, 1958) - nu este un lucru extraordinar sa prevezi cu aproximatie ceea ce intr-un interval scurt de timp poti afla cu exactitate. Din acest punct de vedere, aplicarea s.o. pentru studierea comportamentului economic, cultural, politic - participativ este fara indoiala mai fructuoasa.

Sondajele preelectorale dau insa posibilitatea evaluarii preciziei cu care s-au masurat opiniile. Primele s.o. organizate sint legate de numele lui George Gallup, care, in 1928, sustine teza de doctorat in psihologie cu titlul: "O metoda obiectiva pentru determinarea interesului cititorilor fata de textele unui ziar'. Ideile sustinute in aceasta teza (necesitatea chestionarii directe a publicului si posibilitatea studierii pe grupuri reprezentative) este pusa in practica cu ocazia alegerilor generale din 1934. Un an mai tirziu, in 1935, este infiintat Institutul care va fi cunoscut in intreaga lume sub numele de Gallup Poll (Institutul American de Opinie Publica).

Institutul si-a dobindit o larga popularitate si un prestigiu deosebit cu ocazia alegerilor prezidentiale din 1936, cind majoritatea observatorilor politici inclinau sa creada in esecul alegerii lui Franklin D. Roosevelt. Marea revista "Literary Digest', pe baza lansarii a 10 milioane de buletine de vot (din care au fost recuperate aproape 2 000 000) anuntase ca sigura victoria lui London, contracandidatul lui Roosevelt, care va obtine in final doar 370 de voturi din totalul de 531. Institutul Gallup a chestionat doar 5 000 de persoane, s-a pronuntat in favoarea lui Roosevelt si sufragiile obtinute de acesta s-au apropiat cu o deviatie de -6,8% de pronosticul dat de Institut.

Unii specialisti (Jean Stoetzel, Alain Girard, 1973) considera ca acest succes constituie actul de nastere al s.o. in perioada 1936-1987 Gallup Poll a efectuat peste 7 000 de sondaje de opinie a caror precizie a crescut continuu. Deviatia rezultatelor sondajelor preelectorale Gallup fata de rezultatul urnelor, pentru perioada amintita, a fost de 2,1%. In intervalul 1936-1950 deviatia a fost 3,6%, in intervalul 1952-1970 de 1,7% si in intervalul 1972-1984 de 1,2% (cf. Gallup Poll accuracy record, The Gallup Report, 1985, p. 33).

Deceniul patru al sec. XX marcheaza institutionalizarea s.o. Concomitent cu sondajele Gallup au fost inaugurate s. politice organizate de Elmo Roper. Rezultatele acestor s. au inceput sa fie publicate in revista trimestriala Public Opinion Quarterly, care apare cu incepere din 1937, sub influenta lui Hadley Centrii. Tot in 1937, datorita activitatii lui P. F. Lazarfeld ia fiinta primul organism specializat de studiere a comunicatiilor in masa ("Bureau of Applied Social Research'). La finele "deceniului cercetarii opiniei publice' se infiinteaza sub conducerea prof. Hadley Cantril, Biroul de cercetari al opiniei publice la Princeton, iar un an mai tirziu, in 1941, Central National de cercetare a opiniei publice de pe linga Universitatea din Denver.

Perfectionarea s.o. este continua. Chiar esecul unor pronosticuri electorale a impulsionat perfectionarea s.o. Rasunatorul esec al sondajului electoral din 1948, cind s-a pronosticat victoria lui Dewy impotriva viitorului presedinte Truman, a impus o examinare critica a metodelor de sondaje. Asa cum remarcau Jean Stoetzel si Alain Girard (Les sondages d'opinion publique, 1973), prabusirea unui avion nu condamna aviatia si esecul s.o. din 1948 n-a impiedicat dezvoltarea lor. In S.U.A. numarul organizatiilor de studiere a opiniei publice in 1971-1972 era de 107. Si in celelalte tari s.o. au inregistrat un avint deosebit. In Franta, primul Institut de opinie publica este creat in 1938. L'institut francais. d'opinion publique (IFOP) isi reia activitatea chiar din prima zi a Eliberarii (august 1944). Mai recent, in 1962, este creata o alta organizatie de s.o., Societe franqaise d'enquetes par sondages (SOFRES) care impreuna cu IFOP au procedat la efectuarea unor s. preelectorale cu incepere din 1965. In afara acestor doua centre de sondare a opiniei publice, o ampla activitate de cunoastere a audientei si opiniei radio - si telespectatorilor o desfasoara Oficiul radio si televiziunii franceze (ORTF). In Marea Britanie, alaturi de Institutul de opinie publica (BIPO) creat in 1936, BBC-ul efectueaza s. pentru a cunoste audienta si aprecierile radio si telespectatorilor. In R. F. Germania, la AlIensbach exista din 1947 un Institut de demoscopie, specializat in s.o. in toate tarile lumii exista azi un interes real pentru s.o.

Dupa ce au fost create Asociatia americana pentru studiul opiniei publice (1946) si Comisia europeana pentru studiile opiniei publice si ale pietelor (1947), in 1956 a luat fiinta Asociatia mondiala pentru studiul opiniei publice (WAPOR) care are statut consultativ in UNESCO.

In tara noastra, desi a existat un interes permanent al cercetatorilor pentru studierea opiniei publice, nu a functionat decit in perioada 1967-1980 o institutie specializata in efectuarea s.o. (Oficiul de studii si sondaje al Radioteleviziunii). Dupa evenimentele din decembrie '89 a luat fiinta Institutul Roman pentru Sondarea Opiniei Publice - IRSOP (1990), care impreuna cu Institutul de Stiinte Sociale Aplicate (INFAS) din Bonn, a realizat pentru prima data in Romania prognozarea si analiza computerizata a alegerilor parlamentare si prezidentiale (P. Datculescu, K. Liepelt, Renasterea unei democratii: Alegerile din Romania de la 20 mai 1990, IRSOP, 1991). Cu aceeasi ocazie a efectuat sondaje preelectorale si Grupul pentru Dialog Social - GDS (P. Campeanu, Adriana Cambes si M. Berindei, Romania inainte si dupa 20 mai, 1991).

In prezent desfasoara activitate de sondare a opiniei publice mai multe institute de cercetare private (IRSOP; CIS; SOCIOBIT; IMAS; SCOP; ISOGEP s.a.), precum si institutele Academiei Romane (de Sociologie, Cercetare a Calitatii Vietii, Psihologie) si catedrele de sociologie din Universitatile de stat si particulare. Se duc tratative pentru infiintarea unei filiale Gallup in Romania.  S.C.