Tipuri de cercetari sociologice

Consideratii conceptuale despre tipuri de cercetari sociologice

Trebuie sa facem cateva precizari terminologice. Avem mai multi termeni care desemneaza activitatea de invesstigare concreta a realitatii:

cercetarea sociologica empirica;

ancheta sociologica;

investigatia sociologica;

sondaj.

Cercetarea sociologica este activitatea de recoltare si prelucrare a informatiilor obiectiv verificate, in vederea formularii de explicatii stiintifice la procesele si fenomenele sociale.

Cercetarea sociologica empirica se realizeaza prin observarea directa a realitatii prin aplicarea unor metode si tehnici specifice de obtinere a informatiilor - ancheta, experimentul, chestionarul etc. - de prelucrare a lor - corelatii, teste de semnificatie statistica.

Cand cercetarea sociologica empirica are doar scop explorator sau o ampoare mai redusa ea este o investigatie sociologica.

Ancheta sociologica este metoda de culegere a informatiilor prin studiul realitatii sociale prin chestionare si interviu. Ancheta sociologica are un grad relativ scazut de control al cercetatorului asupra variabilelor analizate. Pentru acoperirea acestora se apeleaza la studiul documentelor si la observatia stiintifica.

Termenul de "sondaj" este sinonim cu cel de "cercetare selectiva" sau de "esantionare". Sondaj este metoda(tehnica) de investigare pe baza unui esantion; sondajul este specie a anchetei sociologice.

Asadar ancheta sociologica se distinge de alte tipuri de cercetare prin:

utilizarea chestionarului si interviului in recoltarea informatiilor;

nerecurgerea la experiment;

spre deosebire de sondajul de opinie ea urmareste cunoasterea aspectelor subiective (opinii, atitudini, aspiratii, interese) si obiective (conditii de viata, venituri etc.) si nu recurge intotdeauna la esantionare.

Ancheta sociologica are multe afinitati cu anchetele din alte domenii: juridic, antropologic, istoric, asistenta sociala unde se apleleaza la tehnica interogarii, intervievarii cu scopul obtinerii unor informatii.

Ex. Ancheta penala urmareste cunoasterea de la inculpat, victima si martori a cauzelor, motivelor si contextelor in care s-a savarsit o infractiune, pentru ca in temeiul sa se adopte o hotarare.

Ex. Ancheta antropologica se refera la interogarea unor grupuri de oameni cu privire la manifestarea traditiilor si a obiceiurilor specifice unei comunitati umane.

Ancheta sociologica obtine informatii despre opiniile, atitudinile, interesele, optiunile indivizilor despre procesele sociale ce au loc in grupuri sau in structuri organizationale.

In toate celelalte scopul este de a reduce la minimum dimensiunea subiectiva si de aceea nu sunt interogate interesele sau optiunile ci numai ceea ce ei cunoesc despre un fapt sau proces antropologic sau istoric.

Clasificarea cercetarilor

1. dupa scopul cercetarilor socio-umane

a. Cercetari descriptive, se axeaza pe descrierea ralitatiii sociale.

Ex cercetarii monografice orientate cu precadere de sintetizarea informatiilor despre o unitate sociala.

Concluziile unei astfel de cercetari sunt comentarii statistice la structurarea raspunsurilor subiectilor la diferiti itemi.

b. cercetarile explicative, verifica relatiile dintre fenomenele cercetate.

ex. Cum influenteaza nivelul veniturilor comportamentul politiei; ce relatii exista intre medius rezidential si optiunile politice.

Investigarea acestor raspunsuri inseamna a da un raspuns la cauzele care determina manifestarea unor comportamente politice sau examinarea unor anumite optiuni politice.

Asadar studiul empiric nu se opreste la simpla descriere a faptelor, fenomenelor si proceselor legate de tema mentionata, ci el urmareste descifrarea cauzelor existentei lor.

In practica se intalnesc cercetari deopotriva descriptive si explicative.

Orice cercetare explicativa se bazeaza indubitabil pe un demers descriptiv pentru ca numai astfel ea poate sa ofere explicatii la fapte si procese bine delimitate.

Cercetarile explicative urmaresc testarea ipotezelor iar cele descriptive sau informatii necesare formularea ipotezelor.

Ex studiind clasa manageriala o vom descrie pentru a cunoaste componentele ei, programele economice, motivatiile pentru activitatea economica. Din datele obtinute putem sa formulam o ipoteza privind relatia dintre eficienta actiunii      manageriale a unor categorii de manageri si experiente lor economica, ipoteza ce va fi testata de o cercetare explicativa.

2. Dupa importanta ipotezelor testate: cercetari fundamentale si cercetari aplicative

Cercetari fundamentale

Acestea urmaresc cunoasterea legitatii de producere a faptelor, fenomenelor si proceselor sociale. Dupa cum aprecia Kuhn (1976) "determinarea faptului semnificativ potrivirea faptelor cu teoria si articularea teoriei" sunt componente ale cercetarii fundamentale.

Cercetarile fundamentale in stiintele socio-umane studiaza structura societatii, relatiile sociale.

Scopurile: cercetarii fundamentale:

a) stabilirea acordurilor dintre teorie si societate

Asemanator stiintelor naturii, teoriile socio-umane nu pot fi testate direct pentru a verifica acordul acestora cu faptele si de aceea cercetatorii se opresc la ipoteze cu nivel mediu de generalitate si la ipoteze de lucru.

Ex teoria grupurilor (apud Chelcea, 1998, p. 140 - 141) a fost initiate de Scoala de la Chicago. S-a dezvoltat apoi un      numar de teorii cu nivel mediu de generalitate cu privire la normele de grup, conformare si devianta, schimbarea normelor de grup. Cu timpul s-a ajuns la un acord mai mare intre teoria grupurilor si realitatea sociala a grupului.

b) eliminarea ambiguitatilor si clarificarea problemelor.

De fapt a pune in discutie relatia dintre atitudini si comportamente. Prin cunoasterea atitudinilor se pot prezice comportamentele celor studiati.

Experienta sondajelor preelectorale si exit poll-urile confirma legatura dintre atitudinile politice si comportamentul de vot. Gallup Raport 1936 - 1984 - sublinia ca sondajele politice prelelectorale au avut o abatere 2,1% fata de rezultatele votului.

Cercetari aplicative

Sunt cercetari realizate cu scopul precis de raspuns la o comanda socilaa sau la cunoasterea unor probleme concrete.