| CATEGORII DOCUMENTE |
| Astronomie | Biofizica | Biologie | Botanica | Carti | Chimie | Copii |
| Educatie civica | Fabule ghicitori | Fizica | Gramatica | Joc | Literatura romana | Logica |
| Matematica | Poezii | Psihologie psihiatrie | Sociologie |
UN FALS "REFERENDUM" PENTRU IMPUNEREA UNEI AUTONOMII ANACRONICE DEJA EXISTENTE
In pofida faptului ca modelul romanesc de protectie a minoritatilor nationale este apreciat la nivelul institutiilor europene ca un exemplu elocvent de realizare a armoniei interetnice, unii reprezentanti ai minoritatii maghiare din Romania continua sa pretinda ca drepturile si libertatile acestei minoritati sunt consecvent incalcate de catre autoritatile romane. Principalele extrase din legislatia romana in domeniu, care demonteaza asemenea acuzatii nefondate sunt prezentate in Anexa nr.1.
Liderii unor asociatii civile maghiare, neinregistrate legal (precum Consiliul National Secuiesc - CNS si Consiliul National al Maghiarilor din Ardeal - CNMA, Uniunea Civica Magiara - UCM ) au incercat in ultimii patru ani de zile sa dezinformeze forurile Uniunii Europene si alte organizatii transnationale cu privire la pretinse abuzuri savarsite de autoritatile romane asupra minoritatii maghiare.
Lucrarea de fata isi propune sa prezinte cu obiectivitate principalele demersuri intreprinse sub egida CNS, CNMA si UCM pentru initierea, organizarea, desfasurarea, incepand cu luna decembrie 2006, in judetele Covasna, Harghita si partea de sud-est a judetului Mures, a unei actiuni denumita pretentios "referendum pentru autonomia Tinutului Secuiesc", respectiv a unui fals "referendum" pentru obtinerea unei autonomii existente "de facto" in judetele respective. Mentionam ca "Tinutul Secuiesc" nu exista ca entitate administrativ teritoriala in Romania, in conceptia CNS, acesta fiind asimilat regiunii formate de judetele Covasna, Harghita si partea de sud-est a judetului Mures.
Judetele Covasna, Harghita si partial Mures, situate la izvoarele Muresului si Oltului, in zona interioara a Carpatilor de curbura, au o pozitie centrala in cadrul tarii. Prin pozitia geografica, aceste locuri au jucat un rol important in cursul istoriei, fiind asezate la intretaierea drumurilor care legau sud-estul Transilvaniei de tinuturile Moldovei si Munteniei, prin pasurile din Carpatii Rasariteni. Aceasta pozitie geografica a facut ca Sud-Estul Transilvaniei sa constituie intotdeauna o zona de intrepatrunderi si confluente culturale si demografice. Din cele mai vechi timpuri pana in prezent, viata comunitatilor umane din acest teritoriu a fost si ramane marcata de stranse legaturi intre cele trei provincii romanesti, iar vazut mai larg, intre Bazinul Carpatic, arealul balcano-dunarean si spatiul nord-pontic.
Dupa marime, judetul Covasna are o suprafata de 3.709,8 kmp (1,6% din suprafata tarii), pe locul 39 intre judetele tarii, iar judetul Harghita are 6.639 kmp (2,78% din suprafata tarii), situandu-se din acest punct de vedere pe locul 13. Harghita si Covasna sunt singurele judete din Romania in care, potrivit rezultatelor recensamantului din anul 2002, locuitorii de nationalitate maghiara formeaza majoritatea populatiei. Judetul Covasna are o populatie totala de 222.274 de persoane (fiind cel mai mic judet al Romaniei, dupa numarul de locuitori), din care 51.664 sunt de nationalitate romana (23,2%) si 164.055 sunt de etnie maghiara (73,8%). In judetul Harghita, populatia totala este de 326.020 de persoane, din care 45.850 sunt de nationalitate romana (14,06%), iar 275.841 sunt de etnie maghiara (84,57%). Populatia de etnie maghiara din cele doua judete, inregistrata in anul 2002, de 439.896 persoane, reprezinta o treime din numarul total al maghiarilor din Romania de 1.434.377 persoane (Recensamantul Populatiei si al Locuintelor, 2002).
In intelegerea modului de formare si evolutie a acestei concentrari trebuie avute in vedere conditiile climaterice ale teritoriului cuprins in cele doua judete (jumatatea vestica a unei parti din Carpatii Orientali si cea estica a Depresiunii Transilvaniei) precum si perioada de dupa stabilirea secuilor in fata pasurilor carpatice (sec. XII/XIII). In conditiile specifice ale judetelor Covasna si Harghita, in decursul ultimelor secole, a avut loc un amplu procesul de asimilare al romanilor prin secuizare si apoi maghiarizare, proces care este o realitate de netagaduit pusa in evidenta de recensamintele oficiale si cele confesionale.
Procesul de secuizare a romanilor s-a produs, de-a lungul secolelor, lent, pe cale pasnica si naturala. Au existat insa si presiuni si constrangeri de natura etnica si confesionala. Spre deosebire de acesta, procesul de maghiarizare, s-a desfasurat si pe cale violenta, de constrangere, de trecere fortata a romanilor vorbitori de limba maghiara din satele etnic mixte la religii de expresie maghiara, maghiarizarea fiind un demers conceput si implementat de factorii politici, incepand cu a doua jumatate a sec. al XIX-lea.
Cu toate acestea, structura actuala pe nationalitati a celor trei judete este departe de a fi cea a unui bloc monoetnic maghiar. Astfel, conform datelor recensamantului populatiei din 2002, in judetele Covasna, Harghita si Mures, romanii reprezinta 36 % din totalul populatiei, germanii si romii 5% si maghiarii doar 59%. Contrar acestei realitati demografice, liderii maghiari intreprind demersuri pentru obtinerea autonomiei pe criterii etnice, fara a tine cont de pozitia si interesele populatiei nemaghiare din zona.
Prin structura ei, lucrarea isi propune sa prezinte diferenta dintre autonomia pe criterii etnice de jure, pe care doresc sa o infaptuiasca liderii populatiei maghiare din Romania, si autonomia realizata deja, de facto, in judetele Covasna si Harghita, in cele mai importante componente ale sale (administrativ, cultural, economic s.a.). Actualul cadru juridic din Romania garanteaza pe deplin protectia minoritatilor nationale, asigurand maghiarilor exercitarea nestingherita a tuturor drepturilor identitare, culturale, educationale, la standarde superioare celor europene, reprezentantii acestora detinand in mod exclusiv la nivel local toate parghiile de decizie in consiliile judetene, consiliile locale, primarii, prefectura, servicii deconcentrate din domeniul educatiei, culturii, s.a., iar la nivel national UDMR fiind la guvernare, participa la decizie, presedintele UDMR, in calitate de viceprim-ministru, in perioada 2004 - 2007, a coordonat tocmai domeniile educatiei, culturii si integrarii europene si avand reprezentanti la nivel de decizie in celelalte autoritati ale statului roman.
In judetele Covasna si Harghita, unde maghiarii sunt numeric majoritari, cei care nu au nici un acces la decizie, cei dezavantajati si discriminati sunt romanii. In aceasta situatie, cei care au nevoie de un cadru legal de protectie sub acest aspect sunt romanii, ce constituie o minoritate regionala numerica supusa discriminarii si marginalizarii in mijlocul Romaniei. Practic, romanii din Covasna si Harghita, care, de facto, sunt numeric minoritari, suporta toate avatarurile situatiei de minoritari, fara a se bucura de jure de protectia statutului juridic de care beneficiaza toate minoritatile nationale, confesionale, sexuale sau de alta natura.
Sunt doar cateva aspecte definitorii pentru realitatea socio-politica din sud-estul Transilvaniei, asupra carora ne vom opri in paginile urmatoare.
"Referendumul" s-a desfasurat pe o perioada de peste 9 luni de zile, deoarece conducerea CNS nu a fost capabila sa stranga intr-un timp mai scurt jumatate plus unu din semnaturile alegatorilor cu drept de vot din Covasna, Harghita si sud-estul judetului Mures. Dupa cum se observa este prima situatie din tarile democratice in care nu se stie sigur cand a inceput procesul consultativ si cand s-a terminat acesta.
Prezenta lucrare isi propune sa demonstreze ca actiunea CNS nu corespunde niciunei teorii si nici practici stiintifice in materie, fiind in afara principiilor legale si sociologice, aspecte sustinute de urmatoarele argumente:
1. "Referendumul" este lovit de nulitate ca urmare a raportarii la normele legislative din tara noastra, respectiv Constitutia Romaniei si Legea 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului in Romania;
- Art. 148 din Constitutie prevede: "Limitele revizuirii Constitutiei":
(1) Dispozitiile prezentei Constitutii privind caracterul national, independent, unitar si indivizibil al statului roman, forma republicana de guvernamant, integritatea teritoriului, independenta justitiei, pluralismul politic si limba oficiala nu pot forma obiectul revizuirii.
(2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi facuta daca are ca rezultat suprimarea drepturilor si a libertatilor fundamentale ale cetatenilor sau a garantiilor acestora.
- Art. 3 din Legea referendumului (3/2000) prevede ca: "problemele care, potrivit art. 148 din Constitutie, nu pot fi supuse revizuirii nu pot face obiectul referendumului".
Din punct de vedere sociologic, actiunea nu poate sa fie considerata nici macar sondaj de opinie deoarece incalca cele mai elementare norme acceptate in comunitatea specialistilor in domeniu:
- a lipsit un esantion reprezentativ asupra caruia "studiul este aplicat";
- a fost utilizata doar "urna mobila" pentru adunarea voturilor;
- termenul de colectare a adeziunilor a fost prelungit de nenumarate ori doar pentru atingerea scopului propus, respectiv colectarea a jumatate plus unu de adeziuni din totalul populatiei cu drept de vot din cele trei judete;
- nu a fost asigurat secretul votului, ba mai mult, acesta a fost vadit influentat de faptul ca intrebarea este adresata direct, de un reprezentant al CNS, influentarea subiectului fiind evidenta in acest caz;
- activitatile s-au desfasurat in absenta u-nor persoane impartiale ("observatori"), repre-zentanti ai organizatiilor neguvernamentale din tara sau strainatate;
- colectarea, centralizarea si interpretarea rezultatelor a fost realizata doar de membri ai CNS, fapt ce si-a pus amprenta radical asupra obiectivitatii rezultatului final al acestei actiuni;
- in procesul de colectare a adeziunilor a fost evitata chestionarea populatiei romanesti pentru a evita obtinerea de rezultate negative. Mai mult, o mare parte a "buletinelor de vot" care nu sustineau cauza autonomiei au fost ignorate (nu au fost numarate).
Punctul nostru de vedere este confirmat si de pozitia publica a Centrului European pentru Studii in Probleme Etnice si a Institutului de Sociologie (ambele organizatii activand sub egida Academiei Romane), redat in continuare:
Comunicat
Centrul European pentru Studii in Probleme Etnice si Institutul de Sociologie, ambele institutii subordonate Academiei Romane atrag atentia asupra urmatoarelor probleme inregistrate in procesul de colectare a adeziunilor pentru obtinerea autonomiei asa zisului "Tinut Secuiesc":
Din punct de vedere constitutional
- referendumul este o institutie a statului, reglementata prin legi speciale si printr-o deontologie riguroasa. Ca orice alta institutie a statului, referendumul nu poate fi utilizat in afara vointei statului, si dincolo de caile specifice de acces la exercitiul sau. Oricine se foloseste de institutia referendumului in afara vointei statului se face vinovat de lovituri aduse integritatii statului insusi;
- un guvern care admite utilizarea unei institutii a statului pe alte cai decat cele admise de Constitutie si de legile tarii se face vinovat el insusi de complicitate la un tip de operatiune care loveste in stat si incalca principalul contract al vointei colective in stat: Constitutia.
Din punct de vedere legal si al credibilitatii datelor colectate (al strangerii "semnaturilor"):
- problema pusa de catre CNS este ilegala, caci ideea de autonomie locala pe criteriu etnic este neconstitutionala;
- procedura declansata de catre CNS se situeaza in afara principiului juridic elementar, potrivit caruia o proba colectata in afara cadrului legal nu poate fi folosita formal, fiind lipsita de relevanta si eficienta juridica;
- pretentia ca referendumul este doar consultativ este absurda. Daca este referendum, e reglementat legal, daca nu, este cel mult un sondaj de opinie. Insa nici conditiile administrative, nici cele stiintifice in care s-a colectat informatia nu prezinta siguranta datorita presiunilor informale, de natura "morala", exercitate asupra respondentilor, printr-o campanie cvasipolitica si prin media, centrata exclusiv pe necesitatea autonomizarii regiunii. Este greu de spus daca s-a inteles si cum s-a inteles mesajul privind autonomia de catre populatie, mai ales in mediul rural.
Din punct de vedere istoric, politic si etnic:
- acest "referendum" este fara obiect, din moment ce pretentia de fond, anume ca minoritatea maghiara nu s-ar bucura de drepturile prevazute prin Actul de fundamentare, minoritatea maghiara se bucura in prezent de "deplina libertate nationala", in sensul ca "se poate instrui, administra si judeca in limba sa proprie", se bucura "de reprezentare in corpurile legiuitoare si (se afla) la guvernarea tarii", avand o pondere politica care adesea conditioneaza echilibrul politic intern. Limitandu-ne numai la problema administratiei locale din zona, sesizam ca aceasta este controlata in prezent aproape exclusiv de catre reprezentanti ai populatiei majoritare maghiare, chiar si acolo unde, prin lege, ar trebui sa existe si reprezentanti ai populatiei romanesti, care este, astfel, lipsita de dreptul de administrare prevazut tocmai de Rezolutia de la 1 Decembrie 1918;
- in acelasi timp, raportarea insistenta a initiatorilor "referendumului" la Declaratia (Rezolutia) de la Alba Iulia - Act care sta la baza Statului Roman unitar modern - este in contradictie cu afirmatiile lor publice repetate ca nu sunt dispusi sa recunoasca tocmai principiul intemeietor al statului roman, anume caracterul sau national, unitar si indivizibil;
- tot in ceea ce priveste obiectul "referendumului" - anume autonomia teritoriala pentru populatia maghiara, constatam pedalarea excesiva pe teza identitatii dintre "minoritatea secuiasca" si "comunitatea nationala maghiara", care este o inexactitate si care pune intr-adevar, in pericol, identitatea culturala a etniei secuilor;
- autonomia teritoriala pe criterii etnice ar insemna pentru populatia romana a regiunii, in locul unei indreptatite eliminari a surselor de discriminare la care este expusa, consacrarea legislativa a statutului aberant, resimtit in fapt, de minoritate nationala in propriul stat national, neglijata social, economic si politic, mai ales ca aceasta n-a constituit "obiect de consultare" al "referendumului" in niciun fel.
Din punct de vedere economic:
- se promoveaza mitul Secuimii ca "mica Elvetie" care "trebuie lasata sa se puna in valoare".
Zona in cauza este una dintre cele mai sarace din tara, caz in care autonomia ar fi de facto finantata de celelalte regiuni. Mitul "emanciparii economice" se bazeaza astfel pe o judecata de tip politic incorecta, in conditiile in care initiatorii autonomiei pe criterii etnice sunt dezinteresati total de problemele sociale, economice care afecteaza Romania, in ansamblu. Conceptia economica a autonomiei etnice, atat cat a fost exprimata, este centrata pe potentialul local "nepus in valoare". Insa nu este clar de ce pana acum acest potential nu a putut fi pus in valoare in conditiile in care interesele maghiare sunt cat se poate de bine reprezentate la nivelul autoritatilor locale si centrale.
Din punct de vedere geopolitic:
- noua filozofie a relatiilor inter-nationale, de dupa anii '90, arata ca, acolo unde nu exista tensiuni deosebite intre etnii etc., solutia autonomiei regionale creeaza comunitati conflictuale, prin accentuarea diferentelor. Noile drepturi castigate nu vor diminua revendicarile fata de centru, treptat putandu-se ajunge la amenintari severe la adresa statului, de regula, in favoarea altor structuri statale (nou create sau de aiurea).
Punctul de vedere al societatii civile romanesti din cele doua judete, a fost exprimat in Comunicatul Forumului Civic al Romanilor din Harghita si Covasna, din 6 februarie 2007, semnat de presedintele Forumului, av. Ioan Solomon.
"In legatura cu asa-zisul "referendum" pe care Uniunea Civica Maghiara si Consiliul National Secuiesc intentioneaza sa-l organizeze in perioada 10-18 februarie a.c., in localitatile din zona Sfantu Gheorghe, Consiliul Director al Forumului Civic al Romanilor din Harghita si Covasna, considera ca "aceasta actiune este o incalcare flagranta a Constitutiei, a legislatiei romanesti si europene, reprezentand o noua incitare la separatism teritorial pe criteriu etnic si o sursa de inveninare politicianista a relatiilor interetnice. (.) In calitate de cetateni romani, direct afectati de aceste actiuni anticonstitutionale, solicitam autoritatilor Statului Roman, sa exprime o pozitie publica, ferma si transanta, de condamnare a acestor initiative separatiste care reprezinta o noua sursa de deteriorare a relatiilor interetnice din aceasta zona si din intreaga tara".(Anexa nr.2 )
Este important de observat ca actiunile si demersurile segregationiste fatise, printre care si "referendumul" pentru autonomia "Tinutului Secuiesc", au inceput sa apara dupa intrarea in vigoare a dispozitiile art.1, pct. 52. din Legea nr. 278/2006, prin care au fost modificate prevederile articolului 1661 din Codul penal privind infractiunea de 'Actiuni impotriva ordinii constitutionale".
Prin aceasta modificare au fost dezincriminate toate faptele care pun in pericol ordinea constitutionala, caracterul national, suveran, independent, unitar si indivizibil al statului roman, care nu sunt comise prin violenta, fiind sanctionate doar actiunile pentru schimbarea prin actiuni ilegale si prin violenta a ordinii constitutionale sau a caracterului national, suveran, independent, unitar si indivizibil al statului roman.
S-a ajuns astfel la situatia in care, desi Constitutia Romaniei impune in mod imperativ interzicerea - si deci sanctionarea - prin lege a faptelor de defaimare a tarii si a natiunii, indemnul la razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenta publica, precum si manifestarile obscene, contra bunelor moravuri, sa nu mai existe in legislatia in vigoare dispozitii legale care sa asigure aplicarea si respectarea acestor dispozitii constitutionale clare si imperative, nici sub aspect preventiv, nici punitiv.
Prin aceasta dezincriminare neconstitutionala, statul roman a fost lipsit efectiv de instrumentele si parghiile legale prin care sa poata asigura - prin intermediul autoritatilor competente - respectarea valorilor fundamentale prevazute de art.1 si art.2 din Constitutia Romaniei, referitoare la caracterul national, suveran, independent, unitar si indivizibil al statului roman, fiind pus in situatia de a nu se putea apara legal fata de asemenea fapte deosebit de periculoase, in pofida dispozitiilor imperative ale art. 30 alin.(7) din Constitutia Romaniei.
Acest fapt a fost demonstrat de realitatile actuale, in conditiile escaladarii actiunilor concertate ale unor organizatii separatiste care, desi sunt in afara legii, nefiind inregistrate legal, fac propaganda pentru scoaterea unei parti a teritoriului national de sub autoritatea statului roman si actioneaza fatis si nestingherit pentru enclavizarea zonei Covasna, Harghita si partial Mures si Brasov, prin realizarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice a asa-zisului "Tinut Secuiesc",
Desi prin declaratiile oficiale din data de 12.02.207, atat Presedintele Romaniei a atentionat asupra neconstitutionalitatii actiunii liderilor secui, declarand totodata ca referendumul este ilegal, fiind un act neconstitutional realizat pe teritoriul unui stat national, unitar, indivizibil si suveran (Anexa nr.3), cat si Primul Ministru, care a tinut sa precizeze caracterul neconstitutional al referendumului organizat in diferite localitati din Transilvania, cu precizarea ca "demersul CNS a capatat forma unei provocari extrem de periculoase", Ministerul Administratiei si Internelor a fost nevoit sa recunoasca prin comunicatul oficial din aceeasi zi ca autoritatile abilitate ale statului nu pot actiona pentru asigurarea respectarii Constitutiei Romaniei intrucat nu exista nici o baza legala pentru interzicerea desfasurarii unei consultari publice informale cum este cea organizata de Consiliul National Secuiesc, intrucat nici un act normativ nu prevede interdictii cu privire la organizarea unor astfel de consultari, indiferent care ar fi obiectul acestora. (Anexa nr.4)
In legatura cu aceste aspecte vadite de neconstitutionalitate, Forumul Civic al Romanilor din Harghita si Covasna, impreuna cu celelalte organizatii neguvernamentale, precum si cu partidele politice romanesti din cele doua judete au sesizat printr-un memoriu atat Avocatul poporului, cat si Presedintia Romaniei, Guvernul si Parlamentul Romaniei (Anexa nr. 5).
Drepturile persoanelor apartinand minoritatilor nationale sunt garantate de Romania la standardele UE. Potrivit prevederilor Constitutie, precum si ale legislatiei in materie, sunt asigurate: invatamantul de stat in limba materna la toate nivelele, folosirea limbii minoritatilor in administratie si justitie, asigurarea reprezentativitatii la nivel politic si administrativ, inclusiv la nivel parlamentar, sprijinirea cultelor religioase, retrocedarea proprietatilor preluate de statul comunist, incurajarea exprimarii culturii si traditiilor minoritarilor. Toate aceste sunt realitati transpuse in opera, uneori chiar cu asupra de masura, si recunoscute unanim.
Aliniindu-se legislatiei si practicii europene, in Romania noile principii ale administratiei publice prevad descentralizarea si delegarea de competente sporite autoritatilor locale, proces care este in curs de adancire. Conform noilor reglementari, autoritatile publice locale au acum capacitatea de a gestiona o cantitate tot mai mare de resurse decat in trecut, resurse care anterior erau gestionate de catre administratia centrala. De asemenea, in prezent, in Romania, autoritatile locale dispun de largi competente in asigurarea functionarii diverselor sub-sisteme ale unitatii administrative pe care o conduc, competente ce tin de sferele culturii si ale educatiei.
In afara prevederilor constitutionale, prin care statul garanteaza persoanelor apartinand minoritatilor dreptul la invatatura in limba materna si la educarea in aceasta limba, cheltuielile pentru educatia publica revenind statului, modalitatile de educatie sunt stabilite de legea invatamantului, prin hotarari guvernamentale si ordine ale ministrului. Toate aceste acte normative cuprind articole speciale care garanteaza dreptul la instruire in limba materna la toate nivelurile si formele de invatamant (invatamant prescolar, scoli primare, profesionale, licee, colegii). In universitati si institutii post-universitare exista sectiuni si grupe in care se face predarea in limba persoanelor apartinand minoritatilor nationale, in functie de optiunea acestora.
In judetele Covasna, Harghita si partial Mures, prin separarea scolilor pe criterii etnice, actiune realizata in timpul anului scolar 1989/1990, cu efecte dramatice asupra profesorilor si elevilor deopotriva ("it es most - aici si acum"), s-au pus bazele unei retele de invatamant in limba maghiara, de la gradinita pana la facultate si la invatamantul postuniversitar (Anexa nr. 6).
Din pacate, procesul de invatamant din majoritatea acestor scoli are puternice trasaturi etnocentriste. Multi dintre absolventii scolilor cu predare in limba maghiara, desi au obtinut note mari la limba romana, la terminarea studiilor nu poseda minimum de cunostinte necesare pentru a intretine un dialog in limba oficiala a statului ai carui cetateni sunt.
In conformitate cu legislatia si practica europeana, in Romania, sunt garantate drepturile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale de a-si exprima trasaturile specifice, de-asi dezvolta cultura, limba, religia, traditiile si obiceiurile. Persoanele apartinand minoritatii maghiare se bucura de facilitati in exprimarea, pastrarea si dezvoltarea in deplina libertate a identitatii lor etnice, culturale, lingvistice sau religioase si de a mentine si dezvolta cultura lor sub toate formele.
Sunt create si mentinute institutii culturale proprii ale minoritatii maghiare. Statul se implica activ in finantarea activitatii acestor institutii - teatre, muzee, biblioteci, centre culturale, case de cultura - in editarea presei si a cartii si in difuzarea de emisiuni Radio si TV in limba maghiara. In judetele Covasna si Harghita exista o puternica retea a institutiilor de cultura in limba maghiara, de stat sau particulare, cu mult mai dezvoltata decat a celor de cultura romaneasca, supuse desfiintarii ori marginalizarii (Anexa nr. 7).
La fel ca si unitatile scolare, majoritatea acestor institutii s-au infiintat, in anul 1990, in urma separarii lor pe criterii etnice Muzeele judetene, municipale si orasenesti au devenit muzee secuiesti, schimbandu-si nu doar denumirea, ci si structura patrimoniului, personalului si a programelor de cercetare. Aceeasi soarta au avut-o si cele doua ansambluri folclorice profesioniste din judetele Covasna si Harghita, formatii care au devenit, prin vointa unilaterala, "ansambluri secuiesti de stat". In aceasta situatie se afla casele de cultura si bibliotecile judetene, municipale si orasenesti din cele doua judete.
In deplina concordanta cu prevederile legislatiei internationale, in Romania este asigurata libertatea de gandire, de constiinta si confesionala. In prezent, cultele isi aleg liber ierarhiile de conducere si isi numesc personalul clerical si laic, fara nici un amestec din partea statului. Pregatirea specifica se realizeaza in scoli, facultati si institute teologice de care cultele dispun in conformitatea cu necesitatile reale. Ele pot intrebuinta in manifestarile confesionale limba materna a credinciosilor.
In acest fel, Biserica a devenit unul dintre stalpii de baza ai autonomiei existente in sud-estul Transilvaniei. Fie ca sunt romano-catolice, reformate, unitariene sau evanghelice, toate bisericile de expresie maghiara, si-au recapatat patrimoniul nationalizat de catre comunisti, beneficiind, in acelasi timp, de sprijinul statului roman, la fel ca toate celelalte culte recunoscute de lege.
Un act reparatoriu major pentru populatia de etnie maghiara, un adevarat gest istoric, l-a constituit retrocedarea catre bisericile scolile confesionale si asociatii comunitare de expresie maghiara, a unei suprafete de peste un milion de hectare si a unor importante edificii, gest care nu a fost si nici nu este apreciat si recunoscut de catre beneficiari la adevarata sa valoare si semnificatie, neridicandu-se la inaltimea ideii politice a legiuitorului roman care l-a generat si ramanand doar la nivelul derizoriului, al tranzactiei politice
Alte componente importante ale autonomiei comunitatii maghiare din judetele Covasna si Harghita, sunt reprezentate de numarul mare al editurilor si tipografiilor, reteaua densa de librarii (majoritatea fiind filiale locale ale unor librarii din Ungaria), de magazine si chioscuri de difuzare a presei (aprovizionate printr-o structura special constituita in acest scop), precum si reteaua de magazine ce comercializeaza obiecte de artizanat si a celor care tin de traditia populara maghiara.
Mass-media in limba maghiara cuprinde pe langa presa scrisa si un important numar de posturi locale si regionale de radio si televiziune, la care se adauga posibilitatea receptionarii emisiunilor posturilor de radio si televiziune din Ungaria, inclusiv cele ale postului DUNA TV (Anexa nr. 8). De retinut faptul ca societatile de televiziune prin cablu au procedat la traducerea in limba maghiara a emisiunilor principalelor canale internationale de televiziune. Din pacate, si in acest caz, o parte a presei locale de limba maghiara, din judetele Covasna si Harghita, practica un discurs hiperetnicizant si o politica identitara agresiva, care alimenteaza sentimente de intoleranta si actiunile discriminatorii fata de etnicii romani
O parte insemnata a obiectivelor autonomiei pe criterii etnice din judetele Covasna si Harghita este realizata de catre societatea civila de expresie maghiara, de multitudinea asociatiilor civice, culturale, sportive, turistice s.a. Numai in judetul Harghita, in anul 2004, functionau 1443 de ONG-uri, din care 1025 cu profil economic, turistic, sportiv si social, 381 cu specific identitar maghiar, 12 cu specific identitar romanesc si 25 care promoveaza multiculturalitatea. Toate acestea, beneficiaza de sustinerea financiara constanta si substantiala din partea consiliilor locale, Guvernului Romaniei, Guvernului Ungariei si a diasporei maghiare din tarile occidentale. Sunt foarte putine asociatii si fundatii maghiare care militeaza pentru promovarea multiculturalitatii si a dialogului interetnic. Majoritatea au obiective generoase in plan educational, cultural si religios, motivate formal prin necesitatea prezervarii traditiilor si a specificului national, dar destinate, in realitate, consolidarii statutului minoritatii maghiare din zona, ca parte a natiunii maghiare, precum si obtinerii autonomiei in diversele sale forme - personala, culturala, administrativa si, finalmente, teritoriala.
Conform unei strategii elaborate de lideri maghiari si alti specialisti in materie, de stapanire simbolica a spatiului public, in majoritatea localitatilor din cele doua judete, autoritatile locale maghiare au ridicat peste 300 de monumente, placi comemorative (cu texte numai in limba maghiara), troite si alte insemne care marcheaza implinirea a 1000 de ani de statalitate maghiara si 1100 de la asezarea ungurilor in Ardeal.
Participarea la viata politica, in administratia locala si centrala, a minoritatilor nationale, si in acest cadru a minoritatii maghiare din Romania, este o alta realitate de netagaduit. Inca de la primele alegeri parlamentare din 27 septembrie 1992, Uniunea Democratica din Romania (U.D.M.R) a obtinut, de fiecare data, numeroase mandate de deputat si de senator, constituind de fiecare data, un grup parlamentar propriu. Deputatii si senatorii care reprezinta minoritatea maghiara se afla in structura de conducere a celor doua Camere ale Parlamentului. In cateva legislaturi, politicienii UDMR, au participat la guvernare, ocupand insemnate posturi ministeriale, inclusiv ministru de stat (viceprim-ministru, in perioada 2005-2007) si conducand numeroase agentii nationale.
Dupa decembrie 1989, administratia publica locala a fost organizata si functioneaza pe principiile autonomiei locale, eligibilitatii autoritatilor publice locale, descentralizarii serviciilor publice, consultarii cetatenilor in probleme majore de interes local. Prin Legea Administratiei Publice Locale au fost stabilite masuri pentru realizarea in fapt a principiului autonomiei locale. Astfel, sunt considerate "autoritati ale administratiei publice prin care se realizeaza autonomia locala in comune si orase consiliile locale", "ca autoritati deliberative si primarii ca autoritati executive". Potrivit actului normativ mentionat, la nivelul fiecarui judet, se alege un consiliu judetean "care coordoneaza activitatea consiliilor locale in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean". Reprezentarea minoritatii maghiare in organele administratiei publice locale in urma alegerilor din anul 2004, este relevata in Anexa nr. 9.
Beneficiind din plin de politica statului roman de descentralizare si sporirea autonomiei locale, Consiliile Judetene, cele Locale si Primariile din judetele Covasna si Harghita, formate si conduse in permanenta de membrii unor formatiuni etnice maghiare (UDMR, UCM, s.a.), impun in fapt o autonomie qvasitotala, (autoguvernarea) - in limbajul uzual al acestora folosindu-se, de altfel, termenul de autoguvernari in loc de consilii locale - care in conditiile demografice si politice din zona dobandeste inevitabil caracter si conotatii etnice.
Structura etnica a consilierilor, primarilor si viceprimarilor majoritatii localitatilor din cele doua judete vorbeste convingator despre faptul ca detinatorii efectivi ai puterii locale sunt maghiarii, romanii nefiind reprezentati in Consiliile Locale din localitatile etnic mixte, si astfel neavand posibilitatea de a-si sustine si promova interesele si valorile identitare proprii.
Astfel, in judetele mentionate au fost, deja, operationalizate mecanisme si institutii a caror functionare este de natura sa conduca la realizarea si consolidarea unei "unitati teritoriale autonome capabila sa deruleze activitati politice si socio-economice fara a intretine legaturi majore cu Bucurestiul".
Toate acestea vorbesc convingator despre faptul ca in judetele Covasna si Harghita, autonomia pe criterii etnice exista si are toate premisele ca, odata cu procesul de descentralizare si sporire a autonomiei locale, sa conduca la definitivarea procesului segregationist de formare a unei enclave etnice, prin scoaterea acestei zone de sub autoritatea statului roman, daca acesta nu va gasi modalitatile adecvate de stopare a acestei evolutii. "De fapt, aceste doua departamente (judete) functioneaza autonom, doar formal ele se supun administratiei centrale" si, de aceea, reprezentantii societatii civile romanesti apreciaza ca "in aceasta zona, in care un electorat stabil si disciplinat prin motivare etnica determina perpetuarea inexorabila la putere pe plan local a partidului etnic maghiar, indiferent de alternantele la putere la nivel national, nu se mai poate vorbi de democratie, ci de etnocratie." (Lacatusu, 2004).
Maghiarii din zona reprezinta o minoritate cu status ridicat, o comunitate aflata in situatia de minorat simbolic, clamat doar pentru a obtine privilegii si nu unul efectiv, o comunitate dominanta, aflata perpetuu la putere pe plan local, ce detine monopolul resurselor si are puternice trasaturi etnocentriste. In aceasta situatie, necesitatea ca ei sa beneficieze de protectie juridica speciala, de discriminare pozitiva, nu are temei, astfel incat cei care au in realitate nevoie de protectie legala, pentru a-si conserva identitatea etnica, sunt romanii si nu maghiarii.
Toate cele prezentate, demonstreaza fara tagada faptul ca, in situatia in care minoritatea maghiara din zona domina politic, dar si economic si cultural, necesitatea de a beneficia de o protectie juridica speciala dispare. In aceste conditii, cei care au nevoie de protectie pentru a-si conserva si afirma identitatea etnica sunt romanii si nu maghiarii din judetele unde acestia sunt numeric majoritari.
Cercetarile sociologice intreprinse in zona au pus in evidenta o fractura identitara determinata de modul in care se traieste efectiv statutul simultan de majoritate-minoritate in acelasi timp. Populatia romaneasca majoritara in Romania, in judetele Covasna si Harghita are statut de minoritate si este supusa unei presiuni puternice de catre tendinta autonomista manifestata la toate nivelele societatii maghiare.
Indiferent de conditionarile impuse de evolutiile obiective ale situatiei din zona, demersurile liderilor maghiari s-au structurat, practic, pe doua dimensiuni complementare: exploatarea speculativa a procesului de descentralizare administrativa in vederea obtinerii controlului asupra unor domenii prioritare ale vietii sociale din cele doua judete unde maghiarii sunt numeric majoritari; initierea unui proces de "deromanizare" a zonei, prin excluderea elementului romanesc din procesele de decizie la nivel local si, astfel, determinarea acestora sa paraseasca judetele in cauza.
Practica abuziva si fatis discriminatorie a conditionarii ocuparii posturilor din administratia publica (practica generalizata si la societati comerciale) de cunoasterea limbii maghiare sau conditionarea stabilirii romanilor in "Tinutul Secuiesc" de cunoasterea limbii maghiare, impiedica accederea tinerilor si intelectualilor romani la posturi de specialitate, amplificandu-se, astfel, golul lasat de exodul masiv al specialistilor de nationalitate romana de dupa decembrie 1989. Pe acest fond sporesc insatisfactiile, dezamagirile si lipsa de orizont a populatiei romanesti privind conditia si destinul ei intr-o zona in care fortificatia numita monoculturalitatea maghiara se impune tot mai mult.
Daca admitem definitia conform careia "minoritatea este un grup social ai carui membri considera ca sufera din partea altor grupuri prejudicii - discriminare, segregare, persecutie sau orice combinatie a acestora si daca ne insusim si observatia ca minoritatea nu este asa cum pare sa arate numele ei, o categorie statistica, ci una social-politica - fiind deci definita prin statutul ei, nu prin cantitate, atunci putem constata ca si in zona Covasna-Harghita exista o interpenetratie a conditiei minoritate si majoritate, a unui individ sau a unui grup. Incercand o concluzie, apreciem ca romanii din Covasna si Harghita reprezinta o majoritate cu status scazut, o comunitate dezavantajata, supusa unor numeroase discriminari institutionale si de facto, care poate deveni o "minoritate de jure" odata cu transferul in sfera de competenta locala a unor prerogative sporite in domeniul administrativ, economic, cultural s.a.
Lipsa unui sistem eficient de protectie a identitatii etnice a romanilor din comunitatile reduse numeric, impreuna cu existenta unui climat de convietuire interetnica refractar la prezenta alteritatii, a determinat perpetuarea si accentuarea sentimentelor de frustrare si marginalizare a romanilor din foarte multe localitati din judetele Covasna si Harghita. Romanii din judetele amintite nu dispun de cadrul legal, institutional si logistic pentru a contracara prin forte proprii efectele politicii etnocentriste si exclusiviste ale administratiei locale aflata sub administratia perpetua a UDMR. Cu toate ca in ultima perioada este unanim acceptata ideea unei strategii unitare referitoare la problematica pastrarii identitatii lingvistice, culturale si religioase, nu s-a depasit faza abordarii afective. In elaborarea acestei strategii nu s-au gasit modalitatile adecvate de aplicare a prevederilor Memorandum-ului explicativ al Recomandarii 1201 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, care precizeaza ca "drepturile protejate in acest protocol se aplica tuturor, inclusiv unei etnii majoritare cand ea este minoritara intr-o regiune a tarii lor. Spre exemplu: minoritatea maghiara este majoritara in anumite regiuni ale Romaniei. Romanii minoritari in aceste regiuni trebuie sa fie protejati prin dispozitiile acestui protocol".
Este nevoie de un cadrul legislativ care sa indrepte aceste nedreptati si abuzuri, sa le elimine sursele, cu o fizionomie juridica bine definita care sa abordeze diferentiat problematica din judetele Covasna si Harghita. Cu alte cuvinte, trebuie sa se tina cont de anumite variabile politice, culturale, economice si sociale care construiesc un cod de comunicare special intre locuitorii acestei zone: romani si maghiari, cod cerut de raportul inversat majoritate - minoritate.
Pentru crearea lui, este nevoie de vointa politica a celor care conduc statul roman, pentru stabilirea si aplicarea unei strategii speciale care sa vizeze sub toate aspectele problematica acestei zone, iar pentru realizarea si implementarea aceasteia se impune infiintarea unei structuri centrale consultative care sa aiba aceasta menire si sa dea coerenta, substanta, finalitate si eficienta unui astfel de proces reparatoriu strict necesar si care ar reprezenta solutia corecta si legala a tuturor acestor probleme a caror rezolvare treneaza nepermis de mult.
Pozitia reprezentantilor societatii civile romanesti din judetele Covasna, Harghita si Mures, fata de demersurile liderilor maghiari din zona care urmaresc obtinerea autonomiei pe criterii etnice si, in general, fata de conditia si statutul specific al romanilor din aceste judete, determinat de raportul invers din majoritate si minoritate, existent in aceste judete, a fost exprimata in mai multe randuri prin demersuri intreprinse de catre acestia, printre care in Declaratia adoptata de reprezentantii romanilor din judetele Covasna, Harghita si Mures - primari, viceprimari, consilieri locali si judeteni, parlamentari, clerici, precum si conducerile organizatiilor civice - intruniti in data de 18 noiembrie 2006, la Izvorul Muresului, judetul Harghita (Anexa nr. 10).
Cercetarile sociologice intreprinse de catre Institutul de Studii Geopolitice si de Centrul European de Studii Covasna - Harghita au pus in evidenta faptul ca organizarea administrativa pe criterii etnice reprezinta un pericol real pentru coeziunea statelor Europei contemporane, care se vrea, de fapt, un sistem foarte bine integrat. Este larg acceptata ideea conform careia factorul fundamental al coeziunii statelor europene il reprezinta cel civic-national, si nu cel etnic, acesta din urma avand puternice valente dezintegratoare sau centrifuge.
Conform acelorasi studii, arata sociologul Codrina Sandru, autonomia administrativa nu trebuie interpretata in nici un caz in termeni etnici, fiindca administratia moderna are acelasi idiom oriunde ar fi ea practicata si sociologia moderna, mai ales gratie lui Max Weber, a clarificat caracterul rational si deci universal al administratiei de tip modern. Asimilarea organizatiei administrative la criterii etnice conduce la practici de purificare etnica a teritoriilor, adica la teza statului etnocratic, ceea ce reprezinta cea mai grea lovitura data statului national, membru al Uniunii Europene.
De fapt, concluziile unor cercetari recente efectuate de cele mai reprezentative si credibile institute de sondare a opiniei publice din Romania, IMAS, GALLUP INTERNATIONAL, METRO-MEDIA Transilvania, s.a., au pus in evidenta faptul ca, obtinerea autonomiei pe criterii etnice a asa zisului Tinut Secuiesc, nu se regaseste printre prioritatile si asteptarile etnicilor maghiari din Romania.
Intelegand dorinta fireasca a maghiarilor din Transilvania, in general, si al celor din judetele Covasna si Harghita, in special, de a-si pastra si afirma identitatea, cat si ingrijorarile acestora fata de provocarile viitorului (in principal, fata de scaderea populatiei de etnie maghiara), vom arata ca nu lipsa autonomiei este cauza problemelor cu care se confrunta maghiarii din Romania. De fapt, prin proiectul de autonomie a Tinutului Secuiesc, nu se doreste obtinerea unor noi drepturi pentru maghiari ci "se urmareste crearea bazei teritoriale pentru grupul etnic maghiar .
Principala preocupare a majoritatii liderilor maghiari post-decembristi a fost aceea de a inalta ziduri intre romani si maghiari, si nu de a construi punti intre cele doua populatii. Existenta partidului constituit pe criterii etnice si a "votului etnic" stimuleaza separatismul etnic si prin aceasta exista o mare diferenta intre discursul cu tenta europeana al unor lideri maghiari si etnocentrismul, nationalismul si intoleranta promovate in fapt in cele doua judete. Exista o diferenta intre comportamentul maghiarilor din zonele unde acestia sunt efectiv minoritari si cei din aceste judete unde sunt numeric majoritari.
Este de constatat, in specificul configurarii spectrului politic al maghiarilor din Romania, un fapt nefiresc si, in fond, contrar spiritului democratic, care poate oferi o explicatie a etiologiei problematicii pe care o analizam. Toate formatiunile care se manifesta, pana in prezent, pe prima scena a reprezentarii politice a minoritatii maghiare (UDMR, CNS, UCM, CNMT) merg pe un singur culoar, cel nationalist, intrecandu-se una cu alta, in cautare de suporteri, in exacerbarea si inflamarea discursului politic cu teme revizioniste si autonomist-segregationiste, neeexistand nicio formatiune politica maghiara care sa le propuna maghiarilor un alt fel de proiect politic, o alternativa de convietuire, europeana, in patria comuna, Romania, devenita stat european cu drepturi depline.
Maghiarii, carora li se adreseaza UDMR, CNS, UCM, CNMT sunt prinsi, astfel, ca intr-o capcana, din cauza lipsei de alternativa politica.
In acest context, aceasta lipsa de alternativa a maghiarilor este nefireasca, neexistand o formatiune din randul, lor, care sa le ofere un proiect de viitor european si care sa nu duca spre Evul Mediu, ci spre Europa secolului XXI.
La fel ca si in cazul "Proiectului legii privind statutul minoritatilor nationale", act normativ initiat de grupul parlamentar UDMR, ramas nefinalizat, sustinatorii autonomiei pe criterii etnice a asa zisului "Tinut Secuiesc" configureaza viitorul statut al minoritatilor etnice din Romania pe cateva paliere dominante: reglementarea drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor etnice ca drepturi colective; teritorialitatea, ca element fundamental al exercitarii drepturilor colective; delegarea competentelor autoritatilor statului (la nivel central si local) catre organe alese pe criterii etnice.
Intr-un studiu elaborat de Centrul European de Studii in Probleme Etnice (C.E.S.P.E.) referitor la Proiectul legii privind statutul minoritatilor nationale se formuleaza urmatoarele aprecieri:
- filosofia proiectului de lege este discordanta atat cu practica si recomandarile europene cat si cu Constitutia Romaniei. Astfel, politica promovata de Uniunea Europeana se bazeaza in primul rand pe protectia culturii si a limbilor populatiilor minoritare; exista o evitare constanta a termenului "national" in formularile din diferitele acte elaborate la nivelul organismelor Uniunii Europene, drepturile persoanelor care apartin minoritatilor etnice nefiind reglementate in termeni colectivi. In mod evident, abordarea autorilor proiectului analizat este fundamental diferita;
- intentia autorilor proiectului este de a reglementa drepturile colective ale minoritatilor etnice concentrate in anumite zone;
- o problematica fundamentala a chestiunii relatiilor interetnice in Covasna si Harghita tine de procesul segregarii - exista o parte a populatiei maghiare locale care doreste segregarea, dar o alta parte a aceleiasi populatii care percepe segregarea - de exemplu, cea educationala - drept dezavantajoasa pentru maghiari, in special pentru generatiile foarte tinere. Cunoasterea limbii romane este perceputa ca necesara pentru succesul profesional in afara zonei - zona insasi ofera posibilitati limitate de dezvoltare - incepand cu studiile universitare efectuate la Brasov, Bucuresti, Cluj, Craiova etc.;
- conform modului in care autorii proiectului inteleg "autonomia culturala", Parlamentul, guvernul, autoritatile statului in general ar urma sa delege competente unor organisme constituite exclusiv pe criterii etnice. "Autonomia culturala", astfel cum este definita in proiect amintit, pare sa presupuna in realitate o anumita autonomie politica, fapt care contravine nu doar dispozitiilor constitutionale ci si reglementarilor europene in domeniul minoritatilor etnice. Nu cunoastem nici un alt caz in care competente ale autoritatii publice sa fie delegate unor organisme de conducere ale unor comunitati definite pe criterii etnic. Proiectul introduce autonomia politica sub forma autonomiei culturale; faptul ca organizatii ale minoritatilor nationale sunt investite cu autoritatea publica are drept consecinta dobandirea caracteristicilor esentiale ale autoritatii politice.;
- reamintim faptul ca reglementarile europene promoveaza principiul sprijinirii dezvoltarii culturii minoritatilor dar nu ignora nici necesitatile de protectie a drepturilor reprezentantilor populatiilor majoritare din zonele in care alte nationalitati sunt semnificative numeric. Dupa parerea noastra, practica statului roman in materie de protectie si de respectare a drepturilor minoritatilor etnice pastreaza un raport optim intre prevederile Constitutiei si normele si practicile europene. Nici o sursa internationala serioasa nu sustine ca in Romania legislatia nu permite, nu numai supravietuirea, ci si promovarea si dezvoltarea specificului identitar al minoritatilor apartinand minoritatilor nationale;
- reiteram observatia ca unele dispozitii ale proiectului pot conduce, prin consecintele lor, la construirea unei realitati dominata de existenta separata a minoritatilor nationale, punctele de legatura dintre acestea si populatia majoritara urmand sa fie reduse la minimum. Credem ca, asa cum patrimoniul cultural al minoritatilor etnice este important pentru populatia majoritara, la fel de importanta este pentru minoritati cultura populatiei majoritare. Este, in opinia noastra, un aspect complet ignorat de catre autorii proiectului;
- procesele sociale, economice si politice care au avut loc dupa 1990 au generat, printre alte consecinte, si o anumita distantare sociala intre majoritari si minoritari. Imbracand forme diverse, in functie de contextele sociale si economice concrete din zonele cu populatie multietnica si de ponderea numerica a comunitatilor, aceasta marire a distantei sociale dintre majoritari si minoritari are, in mod cert, consecinte negative asupra convietuirii.
Intre consecintele negative ale obtinerii autonomiei pe criterii etnice in zona Covasna -Harghita, sunt de retinut:
- efectele nefaste in climatul psiho-socio-cultural si uman pe care le-ar putea avea asupra romanilor din Covasna si Harghita, care se vad abandonati de statul roman, considerati "pierderi colaterale", inevitabile, in procesul de integrare in Uniunea Europeana;
- posibilitatea aparitiei unor animozitati intre minoritari si intre minoritari si majoritari inexistente pana acum;
- inradacinarea in mentalul maghiarilor de rand a necesitatii de separare, ceea ce semnifica, implicit, excluderea romanilor, marginalizarea lor sociala, economica, culturala etc..
In judetele Covasna, Harghita si Mures, daca la nivel comunitar, pe lungi perioade istorice, se poate constata dominanta tolerantei si coabitarii in termenii similitudinilor si complementaritatilor, la nivelul elitelor politice, indeosebi a celei maghiare, cu intensitati si variabilitati istorice, se poate constata promovarea modelului cultural-politic divergent, resuscitat periodic si reconfigurat societal in mentalul colectiv de catre unele elite politice si intelectuale maghiare.
Pentru liderii populatiei maghiare, sud-estul Transilvaniei, respectiv judetele Covasna, Harghita si Mures reprezinta, asa cum s-a mai aratat, o panidee, o zona nostalgica, dar in acelasi timp, o "reduta". Fata de revendicarile autonomiste ale liderilor maghiari, exista numeroase reactii de respingere din partea tuturor liderilor politici romani, a intelectualilor si a reprezentantilor societatii civile. Astfel, discursul politic romanesc, il redam prin pozitia presedintele PD, Emil Boc, care a afirmat, pe data de 5 decembrie 2005, referindu-se la proiectul Legii statului minoritatilor nationale ca "si alte tari sunt cu ochii pe aceasta lege in privinta implicatiilor pe care le are pentru propriile minoritati nationale. De aceea, Romania trebuie sa se raporteze la standardele internationale si sa nu fie un poligon de incercare pentru drepturi care nu exista. Nu cred ca avem nevoie de superstandarde in materie de drepturi ale minoritatilor" pentru ca - sustine Emil Boc - in Uniunea Europeana trebuie sa se integreze "o Romanie unita, nu una dezbinata."
Discursul comunitar al societatii civile romanesti este cuprins in Memorandumul adresat presedintelui Romaniei si altor lideri politici romani, de catre reprezentantii Forumului Civic al Romanilor din Harghita si Covasna, in care se arata: "acest proiect de lege (al statutului minoritatilor nationale - n.n.) contravine flagrant Constitutiei Romaniei si dreptului international, urmarind introducerea in dreptul intern a drepturilor colective si a conceptului de autonomie culturala, nerecunoscute de dreptul international, fiind un demers legislativ incompatibil cu spiritul, valorile si tendintele europene actuale care promoveaza interculturalitatea, unitatea in diversitate si nu separatismul si segregarea pe criterii etnice".
La randul sau, Inaltul Comisar pentru Minoritati Nationale al OSCE, referitor la proiectul legii Statutului minoritatilor nationale, a mentionat ca "Autonomia culturala nu este o notiune universal acceptata, nici in dreptul international, nici in cel comparat. Nu exista nici un drept acceptat al autonomiei culturale din perspectiva dreptului international si nici nu apare aceasta notiune in cadrul tratatelor internationale".
Discursul academic romanesc il exemplificam prin concluziile la care a ajuns in urma cercetarilor sale, prof. dr. Ilie Badescu, din perspectiva sociologiei frontierei: "Actiunile etniciste si autonomiste ale UDMR, in general ale elitei politice din Transilvania, de pilda, nu numai ca provoaca o contractare a spatiului romanesc, dar redeschid un proces frontalier si deci fenomenul frontierei intr-o zona interioara a statului roman".
Modelul cultural al relatiilor interetnice din Covasna si Harghita este unul piramidal, cu varful format din structuri de conducere politice, etnice, administrative, bantuite de aspiratii si acte separatiste, discriminatorii, iar la baza constituit din oameni care convietuiesc in intelegere, buna vecinatate cu romanii, ca si cu cei de alte etnii. Acest model de convietuire interetnica, pus in evidenta si de alte cercetari sociologice, indeosebi de cele intreprinse de Centrul de cercetare al Relatiilor Interetnice din Cluj-Napoca, poate constitui baza pentru o viitoare si necesara normalizare a relatiilor interetnice, prin promovarea si in viitor a acestui model de convietuire si nu pe cel al separatismului pe criterii etnice.
In conditiile in care, drepturile persoanelor apartinand minoritatilor nationale sunt garantate de Romania la standardele UE, organizatiile maghiarilor din Romania (inclusiv UDMR) inteleg sa promoveze concepte cu vocatie de suveranitate, la adapostul retoricii drepturilor minoritatilor, cu depasirea standardelor acceptate in U.E. Viziunile segregationiste si separatiste pe criterii etnice sunt in dezacord profund cu practicile si teoriile europene privind minoritatile.
Fata de cele aratate, putem concluziona ca ne aflam in fata unui simulacru de "referendum", lipsit de motivatie legitima si reala, organizat de asociatii neinregistrate legal si conduse de liderii nostalgici, rupti de realitate, care intretin si exploateaza "visul Ungariei Mari" si neacceptarea realitatilor politico-statale ireversibile de dupa Marea Unire de la 1 decembrie 1918, incercand cu orice chip fortarea legiferarii unei autonomii anacronice, de tip medieval, ce nu va fi acceptata niciodata de poporul roman, si care reprezinta un demers nociv pentru convietuirea interetnica si propasirea zonei, contravenind fundamental nu doar Constitutiei si legislatiei Romaniei, ci si principiilor, reglementarilor si valorilor Uniunii Europene, precum si dreptului international.
ABRAHAM, Dorel; BADESCU, Ilie; CHELCEA, Septimui, 1995, Interhetnic Relatision in Romania, Editura Carpatica, Cluj- Napoca
ANDERSON, Benedict, 2000, Comunitati imaginate: Reflectii asupra originii si raspandirii nationalismului, Editura Integral, Bucuresti
ANDREESCU, G., 1996, Nationalisti, antinationalisti, Editura Polirom, Iasi
ANDREESCU, G., 1996, Romania versus Romania, Editura Clavis
ARHIVA, 2005-2007, Centrului European de Studii Covasna-Harghita, Sf. Gheorghe
BADESCU, Claudiu, 2002, Elitele etnice si negocierea resurselor - o abordare din perspectiva violentei simbolice, Lucrare de licenta, Universitatea "Babes-Bolyai", Cluj-Napoca
BADESCU, Ilie; DUNGACIU, Dan, 1995, Sociologie si Geopolitica Frontierii, Editura Floarea Albastra, Vol. I si II, Bucuresti
BADESCU, Ilie; MIHAILESCU, Ioan; SAVA Ionel Nicu, 2003, Geopolitica, Integrare, Globalizare, Editura Mica Valahie, Bucuresti
BIRO, Bela, 2001, Paradoxul maghiar, in "Sfera Politicii" nr. 97-98, an. IX
BOAR, Liviu, 2004, Romanii din scaunele Ciuc, Ghiurgeu si Casin in secolul al XIX-lea, Editura Universitatii Petru Maior , Tg. Mures
BOCSAN, Nicolae; LUMPERDEAN, Ioan; POP, Ioan-Aurel, 1994, Etnie si confesiune in Transilvania (sec. XIII-XIX), Fundatia Cele Trei Crisuri, Oradea
BOLOVAN, Ioan, 2000, Transilvania la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX. Realitati etno-confesionale si politici demografice, Cluj-Napoca
BOURHIS, Richard; LEYENS, Jacques Philippe, 1997, Stereotipuri, discriminare si relatii intergrupuri, Editura Polirom, Iasi
BRETON, R., 1981, Les Ethnies, Presses Universitairea de France, Paris
CAMILLIERI, 1990, Strategies identitaires, P.U.F., Paris
COBIANU-BACANU, Maria, 1996, Factori de conservare a identitatii etnice romanesti in judetele Covasna si Harghita, in "Angvstia 1", Editura Carpatica, Cluj-Napoca
COBIANU-BACANU, Maria, 1997, Subetnicitate si marginalitate culturala la romanii din Covasna si Harghita, in "Angvstia 2", Sf.Gheorghe
COBIANU-BACANU, Maria, 1998, SOS - romanii din Covasna si Harghita, Editura Petru Maior, Targu Mures
COPOSESCU, Silviu, 2002, Specificul national. Perspective teoretico-metodologice, Editura Infomarchet, Brasov
CSEGEDI, Magdolna; VARGA, Andreea, 2001, Relatiile romano-maghiare in anii '50 - '60, in "Sfera Politicii", nr. 97-98, an. IX
CSORTAN, Ferencz, 2001, Maghiarii. Schita pentru un portret in mozaic, in "Sfera Politicii", nr. 97-98, an. IX
CULIC, Irina; HORVATH, Istvan; STAN Cristian, 1999, Reflectii asupra diferentei, Editura Limes, Cluj-Napoca
CULIC, Irina; HORVTH, Istvn; RAT, Cristina, 2000, Modelul romanesc al relatiilor interetnice reflectat in 'Etnobarometru', in "Nastasa L.; Salat L. - Relatiile interetnice in Romania Postcomunista", Cluj-Napoca
CULIC, Irina; HORVATH, Istvan; MARIUS, Lazar; MAGYARI, Nandor Laszlo, 1998, Romanii si maghiarii in tranzitia postcomunista. Imagini mentale si relatii interetnice in Transilvania, Centrul de Cercetari a Relatiilor Interetnice din Transilvania, Cluj-Napoca
DANCU, Vasile Sebastian, 2000, Fracturile identitatii comunitare si ideologiile interculturalismului, in "Avertisment din Nord-Vest", anul II, nr. 57, din 11 martie 2000
DIACONU, Ion, 1998, Minoritate. Identitate. Egalitate, Institutul Roman pentru Drepturile Omului, Bucuresti
DIECHOFF, Alain, 2003, Natiune si ratiune de stat. Identitati nationale in miscare, Editura Curtea Veche, Bucuresti
DUMBRAVA, Daniela, 2001, Medierea conflictului interetnic. Paradigma crestina, Lucrare de masterat, Universitatea Bucuresti
EDROIU, Nicolae; PUSCAS, Vasile, 1995, Maghiarii din Romania, Fundatia Culturala Romana, Cluj-Napoca, 1995
FEY, Laszlo, 1999, Radacinile sovinismului antimaghiar, in "22" an X, nr. 502 (40)/1999
GALFOLVI, Zsolt, 2002, Numai o viziune realista poate preveni conflictele, in "22", nr. 27/ 2-8 iulie 2002, Bucuresti
GRAMA, Ana, 2007, Romani sudtransilvani in secolul al XIX-lea. Judetul Covasna, Editura Arcus, Sf. Gheorghe
HOFSTEDE, G., 1996, Managementul structurilor multiculturale, Editura Economica, Bucuresti
HORVATH, Istvan, 2001, Sociologia relatiilor etnice, Universitatea "Babes-Bolyai", Cluj-Napoca
HORVATH, Istvan; LAZAR, Marius, 1999 Reinvierea localului si relatiile interetnice, in "Irina Culic; Istvan Horvath; Cristian Stan, Reflectii asupra diferentei", Editura Limes, Cluj-Napoca
INFO EUROCARPATICA, 2001-2002, Buletin de Informare al Centrului de Studii Covasna-Harghita, Sf. Gheorghe
HUTCHINSON, J.; SMITH, A.D., 1996, Ethnicity Oxford and New York, Oxford University Press
HUTCHINSON, J.; SMITH, A.D., 1994, Nationalism, Oxford University Press
KOCIS, Karoly; VARGA, Arpad, 1996, Fizionomia etnica si confesionala fluctuanta a regiunii carpato-balcanice si a Transilvaniei, Asociatia Culturala Hz Rezső, Odorheiu Secuiesc
KOLUMBAN, Gabor, 2000, Problema autonomiilor si managementul comunitatilor etnice, in "Relatii interetnice in Romania postcomunista", Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturala, Cluj-Napoca
LAZAR, Cristian Costel, 2007, Romanii din judetul Ciuc in perioada interbelica, Editura Romania pur si simplu, Bucuresti
LAZAR, Marius, 2000, Perceptii identitare si relatii interetnice in secuime. Elemente pentru o "deconstructie" si o "reconstructie", in "Relatii interetnice in Romania postcomunista", Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturala, Cluj-Napoca
LACATUSU, Ioan, 2001, Aspecte ale discursului si comportamentului public fata de alteritate a liderilor minoritatii "majoritare" din Covasna si Harghita, in "Identitate. Alteritate. Multiculturalitate", Complexul Muzeal, Arad, 2001
LACATUSU, Ioan, 2002, Raportul majoritate - minoritate in Covasna si Harghita. Consideratii teoretice si implicatii practice, in "Interetnicitate in Europa Centrala si de Est", Complexul Muzeal Arad, 2002
LACATUSU, Ioan, 2002, Spiritualitate romaneasca si convietuire interetnica, in Covasna si Harghita, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe
LACATUSU, Ioan, 2002, Structuri etnice si confesionale in judetele Covasna si Harghita, Teza de doctorat, Universitatea "Babes-Bolyai", Cluj-Napoca
LACATUSU, Ioan; LECHINTAN, Vasile; PATRUNJEL, Violeta, 2003, Romanii din Covasna si Harghita. Istorie. Biserica. Scoala. Cultura, Editura Grai Romanesc, Miercurea-Ciuc, 2003
LACATUSU, Ioan, 2004, Tendinte de enclavizare a unui spatiu romanesc - Covasna si Harghita, Editura Romania pur si simplu, Bucuresti
LACATUSU, Ioan, 2006, Romanii in mass-media maghiara din Harghita si Covasna, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe
LECHINTAN, Vasile, 1999, Consecintele Dictatului de la Viena. Represiunile asupra populatiei romanesti si evreiesti din Transilvania de Nord, in "Istoria Romaniei. Transilvania Vol. II (1867-1947)", Societatea cultural-stiintifica "George Baritiu", Cluj-Napoca
LENDVAI, Paul, 2001, Ungurii, Editura Humanitas, Bucuresti
LISSEANU-POPA, Gheorghe, 2003, Originea secuilor si secuizarea romanilor, Editura Romania Pur si Simplu, Bucuresti (reeditarea volumului aparut in 1941)
MARICA, George Em., 1997, Studii sociologice, Fundatia Culturala Romana, Cluj-Napoca
MARGER, M. N., 1991, Race and Ethnic Relation, Wadsworth Publisling Company, Belmont, California
ARTIN NAGY, Emilia, 2000, Identitati pierdute. Comunitatea romaneasca din Crastar (Ungaria), in "Modele de convietuire in Europa centrala si de est", Arad
MIHU, Achim, 2002, Antropologie culturala, Editura Dacia, Cluj-Napoca
MITU, Sorin, 1997, Geneza identitatii nationale la romanii ardeleni, Editura Humanitas, Bucuresti
MOILEY, DAVID & ROBINS, 1995, Spaces of Identity, Rontledge, Londra
MUCCHIELLI, A., 1986, L'identit , P.U.F., Paris
MUNGIU-PIPPIDI, Alina, 1999, Transilvania subiectiva, Editura Humanitas, Bucuresti
MURESAN, Camil, 1996, Natiune, nationalism. Evolutia nationalitatilor, Centrul de Studii Transilvane, Fundatia Culturala Romana, Cluj-Napoca
NASTASA, L.; SALAT, L., 2000, Relatii interetnice in Romania postcomunista, Cluj-Napoca
NECULAU, Adrian; FERROL, Gilles, 1998, Minoritari, marginali, exclusi, Editura Polirom, Iasi
OLAH, Sandor, 1999, Asimilarea Romanilor in Tara Secuilor, in "Altera", nr. 11/1999, Targu Mures
OPRESCU, Dan, 2000, Politici publice fata de minoritatile nationale din Romania (1996-1998), in "Nastasa L.; Salat L., Relatii interetnice in Romania postcomunista", Cluj-Napoca
POLENDA, Rudolf; RUEGG, Francois; RUS, Calin, 2002, Interculturalitate, cercetari si perspective romanesti, 2002, Presa universitara clujeana, Cluj-Napoca
POPA-LISEANU, George, 1941, Originea secuilor si secuizarea romanilor, Bucuresti
POZSONY, Ferenc; ANGHEL, Remus Gabriel, 1999, Modele de convietuire in Ardeal-Zabala, Cluj-Napoca
PRODAN, David, 1991, Transilvania si iar Transilvania, Editura Stiintifica, Bucuresti
RACOVITAN Mihai, 1999, Maghiarizarea romanilor din arcul intracarpatic, in "Istoria Romaniei, Transilvania Vol. II", p. 116, Editura "George Baritiu", Cluj-Napoca
RACOVITAN, Mihai, 1999, Evolutia secuizarii romanilor din arcul carpatic (judetele Covasna, Harghita, partial Mures), in "Istoria Romaniei. Transilvania Vol. II (1867-1947)", Societatea cultural-stiintifica "George Baritiu", Cluj-Napoca
RACOVITAN, Mihai, 2000, Despre evolutia secuizarii romanilor din Arcul Carpatic, in "Angvstia 6", Editura Carpatii Rasariteni, Sfantu Gheorghe
RAIN, Lily, 2001, Familia etnic mixta. Judetul Covasna, Editura Arcus, Sfantu Gheorghe
RANCA, Ioan, 1995, Romanii din scaunele secuiesti in antroponimele din conscriptii. Scaunul Mures. Vol. I (1699-1821), Editura Ciubancan, Cluj-Napoca
RANCA, Ioan, 1997, Romanii din scaunele secuiesti in antroponimele din conscriptii. Scaunul Ciuc, Giurgeu, Casin. Vol. II (1567-1850), Editura Pax Historica, Tg. Mures
RONCEA, George, 1997, Provocarea autonomiei - frontiera interna, Razboiul logistic si "armele sale" in Europa Centrala, in "Euxin", nr. 1-2 /1997, Bucuresti
ROTARIU Traian; SEMENIUC Maria; MEZEI Elemer, Evolutia structurii etnice si confesionale a populatiei judetului Covasna, intre 1850-1992, in "Angvstia" 1/1996, Cluj-Napoca, Sfantu Gheorghe
RUSSU, Ion I., 1990, Romanii si secuii, Editura Stiintifica, Bucuresti
SMITH, Anthony, 1991, National Identty, Penguin Books
SANDRU, Codrina, 2007, Comunitati etnice si elite locale, Editura Universitatii Transilvania din Brasov
SISESTEAN, Gheorghe, 2002, Etnie, confesiune si casatorie in nord-vestul Transilvaniei, Editura Caiete Silvane, Zalau
SORBAN, Raul, Chestiunea maghiara, 2001, Editura Valahia, Bucuresti
Turlea, Petre, 2003, UDMR si societatea romaneasca, Editura Romania pur si simplu, Bucuresti
ZAMFIR, Catalin, 2001, Natiunea si grupurile etnice, in "Revista sociala" nr. 2/2001, Bucuresti
ANEXA 1
Extrase din Constitutia Romaniei si legi ordinare prin care sunt statuate drepturile si libertatile persoanelor apartinand minoritatilor nationale:
Constitutia Romaniei
ART. 6
Dreptul la identitate
(1) Statul recunoaste si garanteaza persoanelor apartinand minoritatilor nationale dreptul la pastrarea, la dezvoltarea si la exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase.
(2) Masurile de protectie luate de stat pentru pastrarea, dezvoltarea si exprimarea identitatii persoanelor apartinand minoritatilor nationale trebuie sa fie conforme cu principiile de egalitate si de nediscriminare in raport cu ceilalti cetateni romani.
ART. 32
Dreptul la invatatura
(3) Dreptul persoanelor apartinand minoritatilor nationale de a invata limba lor materna si dreptul de a putea fi instruite in aceasta limba sunt garantate; modalitatile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege.
ART. 29
Libertatea constiintei
(1) Libertatea gandirii si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase nu pot fi ingradite sub nici o forma. Nimeni nu poate fi constrins sa adopte o opinie ori sa adere la o credinta religioasa, contrare convingerilor sale.
(3) Cultele religioase sunt libere si se organizeaza potrivit statutelor proprii, in conditiile legii.
(5) Cultele religioase sint autonome fata de stat si se bucura de sprijinul acestuia, inclusiv prin inlesnirea asistentei religioase in armata, in spitale, in penitenciare, in azile si in orfelinate.
Legea administratiei publice locale (nr. 215 din 23.04.2001, republicata)
ART. 19
In unitatile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand minoritatilor nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor, autoritatile administratiei publice locale, institutiile publice aflate in subordinea acestora, precum si serviciile publice deconcentrate asigura folosirea, in raporturile cu acestia, si a limbii materne, in conformitate cu prevederile Constitutiei, ale prezentei legi si ale tratatelor internationale la care Romania este parte.
ART. 39
(7) In comunele sau orasele in care cetatenii apartinand unei minoritati nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor, ordinea de zi se aduce la cunostinta publica si in limba materna a cetatenilor apartinand minoritatii respective.
ART. 43
Sedintele consiliului local sunt publice.
(2) Lucrarile sedintelor se desfasoara in limba romana. In consiliile locale in care consilierii locali apartinand unei minoritati nationale reprezinta cel putin o cincime din numarul total, la sedintele de consiliu se poate folosi si limba materna. In aceste cazuri se va asigura, prin grija primarului, traducerea in limba romana. In toate cazurile, documentele sedintelor de consiliu se intocmesc in limba romana.
ART. 50
In unitatile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand unei minoritati nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor, hotararile cu caracter normativ se aduc la cunostinta publica si in limba materna a cetatenilor apartinand minoritatii respective, iar cele cu caracter individual se comunica, la cerere, si in limba materna.
Art. 76. - (1) In raporturile dintre cetateni si autoritatile administratiei publice locale se foloseste limba romana.
(2) In unitatile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand unei minoritati nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor, in raporturile lor cu autoritatile administratiei publice locale, cu aparatul de specialitate si organismele subordonate consiliului local, acestia se pot adresa, oral sau in scris, si in limba lor materna si vor primi raspunsul atat in limba romana, cat si in limba materna.
(3) In conditiile prevazute la alin. (2), in posturile care au atributii privind relatii cu publicul vor fi incadrate si persoane care cunosc limba materna a cetatenilor apartinand minoritatii respective.
(4) Autoritatile administratiei publice locale vor asigura inscriptionarea denumirii localitatilor si a institutiilor publice de sub autoritatea lor, precum si afisarea anunturilor de interes public si in limba materna a cetatenilor apartinand minoritatii respective, in conditiile prevazute la alin. (2).
(5) Actele oficiale se intocmesc in mod obligatoriu in limba romana.
ART. 94
(8) In judetele in care cetatenii apartinand unei minoritati nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor ordinea de zi se aduce la cunostinta publica si in limba materna a cetatenilor apartinand minoritatii respective.
Art. 131. - Prevederile art. 19, art. 39 alin. (7) si ale art. 76 alin. (2)-(4) sunt aplicabile si in cazul in care, din diferite motive, dupa intrarea in vigoare a prezentei legi, ponderea cetatenilor apartinand unei minoritati nationale scade sub procentul prevazut la art. 19.
Legea invatamantului (nr. 84 din 24 iulie 1995, republicata)
ART. 8
(1) Invatamantul de toate gradele se desfasoara in limba romana. Acesta se desfasoara, in conditiile prezentei legi, si in limbile minoritatilor nationale, precum si in limbi de circulatie internationala.
(2) In fiecare localitate se organizeaza si functioneaza unitati de invatamant sau formatiuni de studiu cu limba de predare romana si, dupa caz, cu predarea in limbile minoritatilor nationale ori se asigura scolarizarea in limba materna in cea mai apropiata localitate in care este posibil.
ART. 26
(1) Finalizarea studiilor liceale se atesta printr-un certificat de absolvire, care confera dreptul de acces, in conditiile legii, in invatamantul postliceal, dreptul de sustinere a examenului national de bacalaureat, respectiv a examenului de certificare/atestare a competentelor profesionale.
(2) Absolventii ciclului superior al liceului dobandesc si portofoliul personal pentru educatie permanenta si, la cerere, foaia matricola.
(3) Absolventii ciclului superior al liceului care sustin si promoveaza examenul national de bacalaureat dobandesc si diploma de bacalaureat, care le da dreptul de acces in invatamantul superior, in conditiile legii.
(4) Examenul national de bacalaureat consta in sustinerea a doua, respectiv trei probe comune si a trei probe diferentiate in functie de filiera si de profil.
Probele comune sunt:
a) limba si literatura romana, scris si oral;
b) una dintre limbile moderne de circulatie internationala studiate in liceu;
c) limba materna, scris si oral, pentru elevii care au urmat studiile liceale intr-o limba a minoritatilor nationale; limba si literatura intr-o limba de circulatie internationala, pentru elevii care au urmat studiile liceale cu limba de predare in limba de circulatie internationala respectiva.
ART. 41
(2) Integrarea scolara a copiilor cu cerinte educative speciale se realizeaza prin unitati de invatamant special, in grupe si clase speciale din unitati prescolare si scolare obisnuite, sau in unitati de invatamant obisnuite, inclusiv in unitati cu predare in limbile minoritatilor nationale.
CAP. 12
Invatamantul pentru persoanele apartinand minoritatilor nationale
ART. 118
Persoanele apartinand minoritatilor nationale au dreptul sa studieze si sa se instruiasca in limba materna la toate nivelurile si formele de invatamant, precum si la tipurile de invatamant pentru care exista o cerere suficienta, in conditiile legii.
ART. 119
(1) In functie de necesitatile locale se pot organiza, la cerere si in conditiile legii, grupe, clase, sectii sau scoli cu predarea in limbile minoritatilor nationale.
(2) Prevederile alin. (1) se vor aplica fara a se aduce atingere invatarii limbii oficiale si predarii in aceasta limba.
ART. 120
(1) Disciplina Limba romana se preda in invatamantul primar dupa programe scolare si manuale elaborate in mod special pentru minoritatea respectiva. In invatamantul gimnazial disciplina Limba si literatura romana se preda dupa programe scolare identice cu cele pentru clasele cu predare in limba romana si manuale specifice. In invatamantul liceal disciplina Limba si literatura romana se preda dupa programe scolare si manuale identice cu cele pentru clasele cu predare in limba romana.
(2) In invatamantul primar cu predare in limbile minoritatilor nationale Istoria romanilor si Geografia Romaniei se predau in aceste limbi dupa programe scolare si manuale identice cu cele pentru clasele cu predare in limba romana, cu obligatia transcrierii si insusirii toponomiei si a numelor proprii romanesti in limba romana. In invatamantul gimnazial si liceal Istoria romanilor si Geografia Romaniei se predau in limba romana, dupa programe scolare si manuale identice cu cele pentru clasele cu predare in limba romana. Examinarea la Istoria romanilor si Geografia Romaniei se face in limba de predare a acestora.
(3) In programele si manualele de istorie universala si de istorie a romanilor se vor reflecta istoria si traditiile minoritatilor nationale din Romania.
(4) In invatamantul gimnazial se introduce, la cerere, ca disciplina de studiu, Istoria si traditiile minoritatilor nationale, cu predare in limba materna. Programele analitice si manualele la aceasta disciplina sunt aprobate de Ministerul Educatiei Nationale.
ART. 121
Elevilor apartinand minoritatilor nationale, care frecventeaza unitati de invatamant cu predare in limba romana, li se asigura, la cerere si in conditiile legii, ca disciplina de studiu, limba si literatura materna, precum si istoria si traditiile minoritatii nationale respective.
ART. 122
In invatamantul de stat din scolile de arte si meserii si anul de completare, precum si in invatamantul liceal si postliceal de specialitate, in care, la cerere si in conditiile legii, predarea se face in limba materna la disciplinele de specialitate, este obligatorie insusirea terminologiei de specialitate si in limba romana.
ART. 123
(1) In cadrul institutiilor de invatamant universitar de stat se pot organiza, in conditiile legii, la cerere, grupe, sectii, colegii si facultati cu predare in limbile minoritatilor nationale. In acest caz se va asigura insusirea terminologiei de specialitate in limba romana. La cerere si prin lege se pot infiinta institutii de invatamant superior multiculturale. Limbile de predare in aceste institutii de invatamant superior se stabilesc in cadrul legii de infiintare.
(2) Se recunoaste dreptul persoanelor apartinand minoritatilor nationale de a infiinta si de a administra propriile institutii de invatamant superior articulare, conform legii.
(3) Se incurajeaza institutiile de invatamant superior cu structuri si activitati multiculturale pentru promovarea convietuirii interetnice armonioase si a integrarii la nivel national si european.
(4) La toate formele de invatamant in limba romana sau in limbile minoritatilor nationale se poate inscrie si pregati orice cetatean roman, indiferent de limba sa materna si de limba in care a urmat studiile anterioare.
ART. 124
In invatamantul de toate gradele si nivelurile probele de admitere si probele examenelor de absolvire pot fi sustinute in limba in care au fost studiate disciplinele respective, in conditiile legii.
ART. 125
Ministerul Educatiei Nationale asigura, in limba de predare, pregatirea si perfectionarea personalului didactic, precum si manuale scolare si alte materiale didactice.
ART. 126
In conducerea unitatilor si a institutiilor de invatamant in care exista grupe, clase sau sectii cu predare in limbile minoritatilor nationale se asigura o reprezentare proportionala a cadrelor didactice din randul minoritatilor, cu respectarea competentei profesionale.
ART. 143
(2) In structura inspectoratelor scolare din judetele cu invatamant si in limbile minoritatilor nationale sunt cuprinsi si inspectori scolari pentru acest invatamant.
ART. 182
Asupra dreptului copilului minor de a urma invatamantul obligatoriu in limba romana sau in limba unei minoritati nationale hotaraste parintele sau tutorele legal instituit.
ANEXA 2
Forumul Civic al Romanilor din Harghita Si Covasna
Str. Grof Miko Imre, Nr. 2, Sf. Gheorghe
Tel./fax: 0267/313534
COMUNICAT
In legatura cu asa-zisul "referendum" pe care Uniunea Civica Maghiara si Consiliul National Secuiesc intentioneaza sa-l organizeze in perioada 10-18 februarie a.c., in localitatile din zona Sfantu Gheorghe, Consiliul Director al Forumului Civic al Romanilor din Harghita si Covasna emite urmatorul comunicat:
Atentionam intreaga populatie din cele 43 de localitati din zona Sfantu Gheorghe ca aceasta actiune este o incalcare flagranta a Constitutiei, a legislatiei romanesti si europene, reprezentand o noua incitare la separatism teritorial pe criteriu etnic si o sursa de inveninare politicianista a relatiilor interetnice.
Ne adresam deopotriva romanilor cat si maghiarilor, sa nu raspunda sub nici o forma asa-zisilor "recenzori" care le vor bate la usa, deoarece in cazul acceptarii "votarii", chiar si un raspuns negativ va fi contabilizat de organizatori ca o participare la aceasta actiune fatis anticonstitutionala.
In calitate de cetateni romani, direct afectati de aceste actiuni anticonstitutionale, solicitam imperativ autoritatilor Statului Roman, in mod special Presedintelui Romaniei - garantul respectarii Constitutiei si al integritatii teritoriale a tarii - precum si Primului Ministru, sa iasa din pasivitatea de pana acum fata de aceasta problema, si sa exprime o pozitie publica, ferma si transanta, de condamnare a acestor initiative separatiste care reprezinta o noua sursa de deteriorare a relatiilor interetnice din aceasta zona si din intreaga tara.
Sfantu Gheorghe,
6 februarie 2007
PRESEDINTE,
Av. Ioan Solomon
ANEXA 3
Traian Basescu: Daca se incearca valorificarea rezultatului testului privind autonomia, statul va reactiona
Presedintele Traian Basescu a declarat, luni seara, la Realitatea TV, ca, daca liderii CNS vor incerca sa valorifice rezultatul testului" facut in judetele Harghita, Covasna si Mures, atunci statul roman va reactiona cu toata forta" si ca, daca e referendum, e ilegal, daca e un test, e un test".
Fiti convinsi ca, in momentul in care cineva ar incerca sa valorifice aceste rezultate, statul roman va reactiona cu toata forta, cu diplomatia lui, pentru ca inteleg din declaratiile liderilor CNS ca vor sa mearga cu ele prin Europa, sa arate ce doresc secuii", a spus Basescu.
El a aratat ca, in momentul in care se produce un act prin care se incalca grav Constitutia, institutiile statului nu vor sta sa se uite.
Si aici ma refer la Parchet, la instante, pentru ca nu-i Tara Nimanui aici, un No man's land, in care ba-i spunem referendum respins de catre justitie, dar liderii CNS nu ezita sa foloseasca rezultatul referendumului, cand ei nu participa la un referendum", a spus Basescu. (Mediafax)
ANEXA 4
Blaga il contrazice pe Basescu si ii da peste nas lui Tariceanu
Ministerul Administratiei si Internelor se spala pe maini de povestea referendumului pentru autonomie din tinutul secuiesc". Intr-un comunicat de presa emis ieri, MAI afirma ca nu exista nici o baza legala pentru interzicerea desfasurarii unei consultari publice informale cum este cea organizata de Consiliul National Secuiesc. Aceasta actiune nu constituie un referendum, nefiind organizata cu respectarea prevederilor Legii Referendumului nr. 3/2000, insa aceasta lege - si nici un alt act normativ - nu prevede interdictii cu privire la organizarea unor astfel de consultari, indiferent care ar fi obiectul acestora." In acest fel, ministerul condus de pedistul Blaga il contrazice deschis chiar pe presedintele Basescu.
O extravaganta si o ilegalitate". Asa a calificat, ieri, presedintele Romaniei referendumul pentru autonomia tinutului secuiesc", organizat, la sfarsitul saptamanii trecute, in judetele Harghita, Covasna si Mures. Dupa intalnirea de la Palatul Cotroceni cu omologul sau ungar Laszlo Solyom, Basescu i-a criticat in termeni duri pe organizatorii referendumului - Consiliul National Secuiesc si Consiliul National al Maghiarilor din Transilvania: Ceea ce se intampla incalca prevederile Constitutiei Romaniei. Referendumul pentru autonomie teritoriala este ilegal. Se afirma insa ca ar fi o masura de testare a dorintelor populatiei si putem sa consideram ca este ceea ce se afirma. Dar, in momentul in care cei care fac teste - nu intelegem foarte bine, cu rabdarea statului roman, cu Constitutia - vor incerca sa valorifice rezultatul acestui asa-zis referendum ilegal, statul roman va aplica, fara ezitare, Constitutia, iar responsabilitatea va apartine celor care realizeaza un act neconstitutional pe teritoriul unui stat national, unitar, indivizibil si suveran", a afirmat Traian Basescu. El a tinut sa precizeze ca, in Romania, cele 18 minoritati recunoscute sunt reprezentate in Parlament prin automatism" si ca tara noastra nu va accepta niciodata alte modele decat cele pe care si le-a ales" si care sunt in deplina concordanta cu standardele europene. Asteptam cu nerabdare sa vedem primii parlamentari romani intrati prin automatisme constitutionale in Parlamente ale statelor UE", a adaugat seful statului.
Presedintele ungar Laszlo Solyom a precizat ca nu se poate amesteca in treburile unui stat suveran. "Avem o pozitie ferma fata de ceea ce li se cuvine celor care traiesc pe teritoriul altor tari, ca indivizi sau colectivitati. Autoguvernarea are foarte multe forme care trec dincolo de autonomia culturala. Este posibila o asociere a autoguvernarilor locale sau o solutie organizatorica, dincolo de aceasta varianta. Formele de organizare depind de minoritatea respectiva si trebuie sa fie in concordanta cu Constitutia tarii respective. Ungaria sprijina acele initiative care se desfasoara in cadrul Constitutiei", a adaugat Solyom.
Nici premierul Tariceanu n-a avut mai multa audienta la ministrul de Interne democrat. PNL condamnase referendumul pentru autonomie, cerand Ministerului Administratiei si Internelor sa se autosesizeze.
Organizarea acestei actiuni capata forma unei provocari si mi se pare extrem de periculos sa se incerce un astfel de demers. In Romania exista suficienta autonomie locala, in baza descentralizarii administratiei. Pe de alta parte, Romania este un model in ceea ce priveste raporturile dintre majoritate si minoritatile nationale. Condamn clar, fara echivoc, acest demers", a afirmat presedintele liberal Calin Popescu Tariceanu. El a precizat ca va cere MAI sa il informeze despre modul in care va limita" organizarea acestor referendumuri, care contravin ordinii constitutionale". Numai ca in comunicatul MAI se afirma ca ministerul nu are de ce sa se autosesizeze, intrucat Competenta de cercetare a infractiunilor prevazute de Titlul I al Codului Penal (art. 155 - 173) - Infractiuni contra sigurantei statului - apartine in exclusivitate Parchetului, in conformitate cu prevederile art. 209 din Codul de Procedura Penala".
In privinta competentelor de ordin administrativ, MAI sustine ca prefectii si-au exercitat competentele legale, atacand in contencios administrativ hotararile de Consiliu Local prin care se aproba organizarea unui referendum avand ca obiect autonomia tinutului secuiesc".
Indemnurile premierului Tariceanu, ale presedintelui Basescu si chiar ale sefului sau de partid Emil Boc (care condamnase si el actiunea ilegitima a CNS) par a-l fi iritat pe ministrul Vasile Blaga, intrucat comunicatul contine o afirmatie destul de artagoasa: Ministerul Administratiei si Internelor nu are nevoie de nici un imbold, din partea reprezentantilor partidelor politice, aflate la putere sau in opozitie, pentru a-si face datoria.
ANEXA 5
Catre:
INSTITUTIA AVOCATULUI POPORULUI
- BUCURESTI -
Domniei Sale,
Domnului Prof.Univ.Dr. Ioan MURARU,
AVOCATUL POPORULUI
Organizatiile civice si formatiunile politice semnatare ale prezentului memoriu, dand expresie vointei si intereselor majore ale societatii romanesti din judetele Covasna si Harghita, precum si aspiratiilor legitime ale acesteia spre o buna convietuire interetnica in zona, prevenirea si contracararea actiunilor de incitare la separatism teritorial si enclavizare a zonei asa-zisului "Tinut Secuiesc", prin asigurarea cadrului legislativ si a parghiilor legale care sa asigure respectarea Constitutiei Romaniei,
Va inaintam prezentul
prin care in temeiul prevederilor art.59 alin.(1) din Constitutia Romaniei si ale art.14 din Legea nr. 35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului, republicata, va solicitam ca in conformitate cu competentele exclusive ce va revin potrivit dispozitiilor art.3 lit.f) din aceeasi lege, sa sesizati direct Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.1, pct. 52. din Legea nr. 278/2006 pentru modificarea si completarea Codului penal, precum si pentru modificarea si completarea altor legi, prin care articolul 1661 din Codul penal al Romaniei a fost modificat, dispunandu-se urmatoarele:
Articolul 1661 va avea urmatorul cuprins:
Actiuni impotriva ordinii constitutionale
Art. 1661. - Intreprinderea oricarei actiuni pentru schimbarea prin actiuni ilegale si prin violenta a ordinii constitutionale sau a caracterului national, suveran, independent, unitar si indivizibil al statului roman se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi."
avand in vedere urmatoarele considerente:
Prin dispozitiile de mai sus ale art.1, pct. 52. din Legea nr. 278/2006 au fost modificate dispozitiile articolul 1661 din Codul penal al Romaniei din 16.04.1997, care prevedeau urmatoarele:
Actiuni impotriva ordinii constitutionale
Art. 1661. - Initierea, organizarea, savarsirea sau sprijinirea de actiuni care pot pune in pericol sub orice forma ordinea constitutionala, caracterul national, suveran, independent, unitar si indivizibil al statului roman se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.
Fapta de a indemna publicul la savarsirea faptelor prevazute in alin. 1 se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.
Daca fapta prevazuta in alin. 2 a avut ca urmare savarsirea infractiunii la care s-a indemnat, pedeapsa este cea prevazuta de lege pentru acea infractiune.
Intreprinderea oricarei actiuni pentru schimbarea prin violenta a ordinii constitutionale se pedepseste cu inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.
Consideram ca dispozitiile art.1, pct. 52. din Legea nr. 278/2006 prin care au fost modificate dispozitiile articolul 1661 din Codul penal al Romaniei incalca urmatoarele prevederi constitutionale:
- Articolul 1. Statul roman, alin.(1) si (5):
(1) Romania este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil.
(5) In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.
- Articolul 2. Suveranitatea:
(1) Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum.
(2) Nici un grup si nici o persoana nu pot exercita suveranitatea in nume propriu.
- Articolul 30. Libertatea de exprimare, alin. (7):
(7) Sunt interzise de lege defaimarea tarii si a natiunii, indemnul la razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenta publica, precum si manifestarile obscene, contra bunelor moravuri.
- Articolul 53. Restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati (alin.1):
(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori moralei publice, a drepturilor si libertatilor cetatenilor, desfasurarea instructiei penale, prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
- Articolul 54. Fidelitatea fata de tara. alin.(1):
(1) Fidelitatea fata de tara este sacra.
- Articolul 57. Exercitarea drepturilor si libertatilor.
Cetatenii romani, cetatenii straini si apatrizii trebuie sa-si exercite drepturile si libertatile constitutionale cu buna-credinta, fara sa incalce drepturile si libertatile celorlalti.
- Articolul 152. Limitele revizuirii. (alin.(1):
(1) Dispozitiile prezentei constitutii privind caracterul national, independent, unitar si indivizibil al statului roman, forma republicana de guvernamant, integritatea teritoriului, pluralismul politic si limba oficiala nu pot forma obiectul revizuirii.
De asemenea, contrar dispozitiilor art.1, alin.(5) din Constitutia Romaniei, au fost incalcate dispozitiile art.2 si art. 3 lit. a) si h) din Legea nr. 51/1991 privind siguranta nationala a Romaniei:
Art.2: Siguranta nationala se realizeaza prin cunoasterea, prevenirea si inlaturarea amenintarilor interne sau externe ce pot aduce atingere valorilor prevazute in art. 1.
Cetatenii romani, ca expresie a fidelitatii lor fata de tara, au indatorirea morala de a contribui la realizarea sigurantei nationale.
Art. 3: Constituie amenintari la adresa sigurantei nationale a Romaniei:
a) planurile si actiunile care vizeaza suprimarea sau stirbirea suveranitatii, unitatii, independentei sau indivizibilitatii statului roman;
h) initierea, organizarea, savarsirea sau sprijinirea in orice mod a actiunilor totalitariste sau extremiste de sorginte comunista, fascista, legionara sau de orice alta natura, rasiste, antisemite, revizioniste, separatiste care pot pune in pericol sub orice forma unitatea si integritatea teritoriala a Romaniei, precum si incitarea la fapte ce pot periclita ordinea statului de drept.
Sunt incalcate, totodata, insesi dispozitiile art.1 si art.18 din Codul penal al Romaniei, conform carora:
Art.1: Legea penala apara impotriva infractiunilor, Romania, suveranitatea, independenta, unitatea si indivizibilitatea statului, persoana, drepturile si libertatile acesteia, proprietatea, precum si intreaga ordine de drept.
Art.18: Fapta care prezinta pericol social in intelesul legii penale este orice actiune sau inactiune prin care se aduce atingere uneia dintre valorile aratate in art.1 si pentru sanctionarea careia este necesara aplicarea unei pedepse.:
Prin dispozitiile art.1, pct. 52. din Legea nr. 278/2006 au fost dezincriminate toate faptele care pun in pericol ordinea constitutionala, caracterul national, suveran, independent, unitar si indivizibil al statului roman care nu sunt comise prin violenta, fiind sanctionate doar actiunile pentru schimbarea prin actiuni ilegale si prin violenta a ordinii constitutionale sau a caracterului national, suveran, independent, unitar si indivizibil al statului roman.
S-.a ajuns astfel la situatia in care, desi Constitutia Romaniei impune in mod imperativ interzicerea - si deci sanctionarea - prin lege a faptelor de defaimare a tarii si a natiunii, indemnul la razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenta publica, precum si manifestarile obscene, contra bunelor moravuri, sa nu mai existe in legislatia in vigoare dispozitii legale care sa asigure aplicarea si respectarea acestor dispozitii constitutionale clare si imperative, nici sub aspect preventiv, nici punitiv.
Prin aceasta dezincriminare neconstitutionala, statul roman a fost lipsit efectiv de instrumentele si parghiile legale prin care sa poata asigura - prin intermediul autoritatilor competente - respectarea valorilor fundamentale prevazute de art.1 si art.2 din Constitutia Romaniei, referitoare la caracterul national, suveran, independent, unitar si indivizibil al statului roman, fiind pus in situatia de a nu se putea apara legal fata de asemenea fapte deosebit de periculoase, in pofida dispozitiilor imperative ale art.30 alin.(7) din Constitutia Romaniei.
Acest fapt a fost demonstrat de realitatile actuale, in conditiile escaladarii actiunilor concertate ale unor organizatii separatiste care, desi sunt in afara legii, nefiind inregistrate legal, fac propaganda pentru scoaterea unei parti a teritoriului national de sub autoritatea statului roman si actioneaza fatis si nestingherit pentru enclavizarea zonei Covasna, Harghita si partial Mures si Brasov, prin realizarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice a asa-zisului "Tinut Secuiesc", inclusiv prin organizarea de catre Consiliul National Secuiesc a unui referendum care se desfasoara in prezent in acest scop in aceasta zona.
Desi prin declaratiile oficiale din data de 12.02.a.c., atat Presedintele Romaniei a atentionat asupra neconstitutionalitatii actiunii liderilor secui, declarand totodata ca referendumul este ilegal, fiind un act neconstitutional realizat pe teritoriul unui stat national, unitar, indivizibil si suveran, cat si Primul Ministru, care a tinut sa precizeze caracterul neconstitutional al referendumului organizat in diferite localitati din Transilvania, cu precizarea ca "demersul CNS a capatat forma unei provocari extrem de periculoase", Ministerul Administratiei si Internelor a fost nevoit sa recunoasca prin comunicatul oficial din aceeasi zi ca autoritatile abilitate ale statului nu pot actiona pentru asigurarea respectarii Constitutiei Romaniei intrucat nu exista nici o baza legala pentru interzicerea desfasurarii unei consultari publice informale cum este cea organizata de Consiliul National Secuiesc, intrucat nici un act normativ nu prevede interdictii cu privire la organizarea unor astfel de consultari, indiferent care ar fi obiectul acestora.
Conform prevederilor constitutionale, libertatea de exprimare nu este nelimitata si nu se poate intinde, in ceea ce priveste atacul asupra ordinii constitutionale si a valorilor fundamentale ale statului roman ca stat national, suveran, independent, unitar si indivizibil, pana unde incepe violenta, ci doar pana unde incepe incitarea la discriminare, la separatism teritorial, aceste limite fiind stabilite expres si neechivoc de prevederile imperative ale alin.(7) din articolul 30 din Constitutia Romaniei care reglementeaza tocmai regimul constitutional al libertatii de exprimare.
Consideram de domeniul evidentei neconstitutionalitatea dispozitiile art.1, pct. 52. din Legea nr. 278/2006, precum si faptul ca existenta normei incriminatoare a unor astfel de actiuni impotriva ordinii constitutionale este imperios necesara avand in vedere caracterul sau preventiv, menit atat a inhiba pornirile infractionale in acest domeniu, cat si a permite interventia autoritatilor abilitate ale statului pentru dezamorsarea si anihilarea actiunilor de acest gen inainte de a se ajunge la actiuni violente si de masa, cand interventia legii devine tardiva, iar urmarile pot fi deosebit de grave si ireparabile.
Realitatea a dovedit ca astfel de actiuni anticonstitutionale organizate si periculoase au inceput sa apara dupa intrarea in vigoare a dispozitiile art.1, pct. 52. din Legea nr. 278/2006, si ele tind sa escaladeze si sa prolifereze (a se vedea actiunile recent infiintatei "Comunitati a Moldovenilor din Romania"), fara ca statul roman sa aiba parghiile legale de a interveni conform Constitutiei Romaniei.
Sf.Gheorghe,
27 februarie 2007
FORUMUL CIVIC AL ROMANILOR DIN HARGHITA SI COVASNA
av. Ioan SOLOMON, presedinte
LIGA CULTURAL - CRESTINA ANDREI SAGUNA
av. Ioan SOLOMON, presedinte
DESPARTAMANTUL ASTRA COVASNA - HARGHIT
prof. Constantin COSTEA. presedinte
ASOCIATIA CULTURAL - CRESTINA JUSTINIAN TECULESCU, Covasna,
prof. Dumitru FURTUNA, presedinte
ASOCIATIA PEDAGOGILOR ROMANI DIN JUDETUL COVASNA
prof. Ligia GHINEA, presedinte
ASOCIATIA DE TINERET ECOU, Sf.Gheorghe
prof. Luminita CORNEA, presedinte
CENTRUL EUROPEAN DE STUDII COVASNA - HARGHITA
dr. Ioan LACATUSU, director
FUNDATIA ADEVARUL HARGHITEI
prof. Mihai GROZA, presedinte
FUNDATIA CUVANTUL NOU
prof. Gabriel FLORESCU, presedinte
FUNDATIA MIHAI VITEAZUL
prof. Stela BUDA, presedinte
FUNDATIA CULTURALA MIRON CRISTEA
drd. Dorel MARC, presedinte
FUNDATIA NATIONALA NEAMUL ROMANESC,
prof. Maria PELIGRAD, presedinte
PARTIDUL DEMOCRAT,
organizatia judeteana Covasna
ec. Gheorghe BACIU, presedinte
organizatia judeteana Harghita
ing. Vasile MIHALCEA, presedinte
PARTIDUL NATIONAL LIBERAL,
organizatia judeteana Covasna
dr. Adrian ZAHEU, presedinte
organizatia judeteana Harghita
dr. Ion SANGEORZEAN, presedinte
PARTIDUL CONSERVATOR,
organizatia judeteana Covasna
ing. Aurel DRAGOMIR, presedinte
organizatia judeteana Harghita
Ioan COTFAS, presedinte
PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT,
organizatia judeteana Covasna
ing. Horia GRAMA, presedinte
organizatia judeteana Harghita
ec. Mircea DUSA, presedinte
PARTIDUL ROMANIA MARE,
organizatia judeteana Covasna
jr. Gica AGRIGOROAIE, presedinte
organizatia judeteana Harghita
ing. Ion TEOSLOVEANU, presedinte
PARTIDUL NOUA GENERATIE - CRESTIN DEMOCRAT,
organizatia judeteana Covasna
ing Cristian Serban, presedinte
ANEXA 6
A. Reteaua scolara din judetul Covasna, pe tipuri de scoli si dupa anul de predare
Scoli cu clasele I - VIII (invatamant de zi), cu predare in limba maghiara:
Scoala "Antos Janos" din Reci
Scoala "Apor Istvan" din Sanzieni
Scoala "Balint Gabor" din Catalina
Scoala "Bartha Karoly" din Borosneul Mare
Scoala "Bem Jozsef" din Lemnia
Scoala "Benedek Elek" din Batanii Mari
Scoala "Bibo Jozsef" din Brates
Scoala "Borbath Karoly" din Varghis
Scoala "Czetz Janos" din Ghidfalau
Scoala "Darko Jeno" din Dalnic
Scoala "Dr. Gelei Jozsef" din Arcus
Scoala "Fejer Akos" din Micfalau
Scoala "Jancso Benedek" din Ghelinta
Scoala "Kalmoki Ludmila" din Valea Crisului
Scoala "Karatna" din Turia
Scoala "Kelemen Didak" din Mereni
Scoala "Lukacs Laszlo" din Ilieni
Scoala "Mikes Armin" din Bixad
Scoala "Molnar Jozsias" din Targu Secuiesc
Scoala "Neri Szent Fulop" din Sfantu Gheorghe
Scoala "Orban Balazs" din Moacsa
Scoala "Tatrangi Sandor" din Ozun
Scoala "Tokes Jozsef" din Malnas Sat
Scoala "Vegh Antal" din Cernat
Scoala generala din Comandau
Scoala generala din Estelnic
Scoala generala din Poian
Scoala Normala "Bod Peter" din Targu Secuiesc
Scoli cu clasele I - VIII (invatamant de zi), cu predare in limba romana
Scoala "Mihai Eminescu" din Valea Mare
Scoala "Mihail Sadoveanu" din Intorsura Buzaului
Scoala "Nicolae Russu" din Sita Buzaului
Scoala "Romulus Cioflec" din Araci
Scoala generala din Barcani
Scoala generala din Dobarlau
Scoala generala din Valcele
Scoli cu clasele I - VIII (invatamant de zi), cu predare in limbile maghiara si romana
Scoala "Avram Iancu" din Covasna
Scoala "Benko Jozsef" din Bradut
Scoala "Boloni Farkas Sandor" Belin
Scoala "Comenius" din Bretcu
Scoala "Gaal Mozses" din Baraolt
Scoala "Gabor Aron" din Chichis
Scoala "Godri Ferenc" din Sfantu Gheorghe
Scoala "Henter Karoly" din Bodoc
Scoala "Kiss Arpad" din Sfantu Gheorghe
Scoala "Kriza Janos" din Aita Mare
Scoala "Kun Kocsard" din Ojdula
Scoala "Mikes Kelemen" din Zagon
Scoala "Nicolae Colan" din Sfantu Gheorghe
Scoala "Petofi Sandor" din Targu Secuiesc
Scoala "Turoczi Mozes" din Targu Secuiesc
Scoala "Varadi Jozsef" din Sfantu Gheorghe
Scoala Generala din Haghig
Scoala nr. 1 din Zabala
Scoala nr. 6 din Sfantu Gheorghe
Scoala Speciala din Olteni
Scoala Speciala din Sfantu Gheorghe
Licee teoretice, grupuri scolare industriale si scoli postliceale cu predare in limba maghiara
Grupul Scolar Agricol din Sfantu Gheorghe
Liceul Teoretic "Mikes Kelemen" din Sfantu Gheorghe
Liceul Teoretic "Miko Imre" din Sfantu Gheorghe
Liceul Teoretic "Nagy Mozses" din Targu Secuiesc
Liceul Teoretic Reformat din Sfantu Gheorghe
Liceul Teoretic Reformat din Sfantu Gheorghe
Scoala Postliceala Sanitara din Sfantu Gheorghe
Licee teoretice si grupuri scolare industriale cu predare in limba romana
Colegiul National "Mihai Viteazul" din Sfantu Gheorghe
Grupul Scolar Industrial "Constantin Brancusi" din Sfantu Gheorghe
Grupul Scolar Industrial "Nicolae Balcescu" din Intorsura Buzaului
Licee teoretice, grupuri scolare industriale si scoli postliceale cu predare in limbile maghiara si romana
Grupul Scolar "Apor Peter" din Targu Secuiesc
Grupul Scolar "Baroti Szabo David" din Baraolt
Grupul Scolar "Gabor Aron" din Targu Secuiesc
Grupul Scolar "Korosi Csoma Sandor" din Covasna
Grupul Scolar "Kos Karoly" din Sfantu Gheorghe
Grupul Scolar "Puskas Tivadar" din Sfantu Gheorghe
Grupul Scolar Economic - Administrativ din Sfantu Gheorghe
Liceul de Arta din Sfantu Gheorghe
B. Reteaua scolara din judetul Harghita, pe tipuri de scoli si dupa anul de predare
Scoli cu clasele I - VIII (invatamant de zi), cu predare in limba maghiara:
Scoala Generala Arany Janos" Mihaileni
Scoala Generala Nyiro Jozsef" Frumoasa
Scoala Generala Clasele I-VIII Augusztinovics Pal" Soimusu Mic
Scoala Generala Clasele I-VIII Benedek Elek" Avramesti
Scoala Generala Clasele I-VIII David Ferenc" Meresti
Scoala Generala Clasele I-VIII Dr. Boga Alajos" Cozmeni
Scoala Generala Clasele I-VIII Endes Jozsef" Sansimion
Scoala Generala Clasele I-VIII Fulop Aron" Feliceni
Scoala Generala Clasele I-VIII Janos Zsigmond" Darjiu
Scoala Generala Clasele I-VIII Kelemen Imre" Ocland
Scoala Generala Clasele I-VIII Kiss Ferenc" Madaras
Scoala Generala Clasele I-VIII Kriza Janos" Capalnita
Scoala Generala Clasele I-VIII Lorincz Aron" Forteni
Scoala Generala Clasele I-VIII Mora Ferenc" Goagiu
Scoala Generala Clasele I-VIII Petofi Sandor" Dealu
Scoala Generala Clasele I-VIII Szent Istvan" Sancrai
Scoala Generala Clasele I-VIII Benedek Elek" Filiasi
Scoala Generala Clasele I-VIII Berzenczei Laszlo" Lutita
Scoala Generala Clasele I-VIII Jokai Mor" Baile Tusnad
Scoala Generala Clasele I-VIII Fantana Brazilor
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 1 Aprily Lajos" Praid
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 1 Bem Jozsef" Secuieni
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 1 Csiby Andor" Ditrau
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 1 Domokos Pal Peter" Lunca de Sus
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 1 Gaal Tamas" Borzont
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 1 Gal Sandor" Ciucsangeorgiu
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 1 Imets Fulop Jako" Tusnad Sat
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 1 Josika Miklos" Atid
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 1 Kollo Miklos" Ciumani
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 1 Korosi Csoma Sandor" Varsag
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 1 Majlath Gusztav Karoly" Lunca de Jos
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 1 Marosi Gergely" Simonesti
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 1 Marton Aron" Sandominic
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 1 Martonffi Janos" Vlahita
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 1 Martonffy Gyorgy" Carta
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 1 Petofi Sandor" Cristur
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 1 Petofi Sandor" Miercurea Ciuc
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 1 Roman Viktor" Martinis
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 1 "Szekely Janos" Izvoare
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 1 Szekely Mozes" Lueta
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 1 Tamasi Aron" Lupeni
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 1 Tompa Laszlo" Odorhei
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 1 Vitos Mozes" Sancraieni
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 1 Zold Peter" Siculeni
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 1 Balazs Jeno" Remetea
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 1 Bradesti
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 1 Mugeni
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 12 Nagy Imre" Miercurea Ciuc
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 2 Arany Janos" Santimbru
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 2 Balint Vilmos" Tomesti
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 2 Benedek Fidel" Bisericani
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 2 Galfi Sandor" Cobatesti
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 2 Jozsef Attila" Varsag
Scoala
Generala Clasele I-VIII Nr. 2 "
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 2 Nyiro Jozsef" Satu Mare
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 2 Orban Balazs" Odorhei
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 2 Pecsi Simon" Eliseni
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 2 Sukosd Ferenc" Ocna de Jos
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 2 Tamasi Aron" Vlahita
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 2 Tarisznyas Marton" Valea Stramba
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 2 Tuzson Janos" Casinu Nou
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 2 Xantusz Keresztes" Armaseni
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 2 Aldea
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 2 Criseni
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 2 Jolotca
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 2 Poiana Fagului
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 3 Cserei Mihaly" Racu
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 3 Laszlo Gyula" Sanpaul
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 3 Makkai Andras" Ruganesti
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 3 Marton Ferenc" Bancu
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 3 Nagy Istvan" Misentea
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 3 Szekely Mozes" Ocna de Sus
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 3 Xantusz Janos" Miercurea Ciuc
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 3 Pauleni
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 3 Ulcani
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 3 Valea Rece
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 4 Marton Aron" Taietura
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 4 Plaiesii de Sus
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 5 Siklodi Lorinc" Ditrau
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 5 Cinod
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 6 Bethlen Gabor" Odorhei
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 7 Frater Gyorgy" Remetea
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 7 Mora Ferenc" Odorhei
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 8 Jozsef Attila" Miercurea Ciuc
Scoala Generala Clasele I-VIII Ulies
Scoala Generala Clasele I-VIII Valea lui Pavel
Scoala Generala Porumbenii Mari
Scoli cu clasele I - VIII (invatamant de zi), cu predare in limba romana
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. O.C. Taslauanu" Bilbor
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 1 Balan
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 1 Toplita
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. Sfantu Ilie" Toplita
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. Miron Cristea" Toplita
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. Liviu Rebreanu" Miercurea Ciuc
Scoli cu clasele I - VIII (invatamant de zi), cu predare in limbile maghiara si romana
Scoala Generala Vaskertes" Gheorgheni
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. Bethlen Gabor" Lazarea
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. Dr.Lukacs Mihaly" Plaiesii de Jos
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. Dumitru Gafton" Galautas
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. Elekes Vencel" Suseni
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. Fogarassy Mihaly" Gheorgheni
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. Sfantul Andrei" Sarmas
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. Teodor Chindea" Voslobeni
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 1 Tulghes
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. Geo Bogza" Balan
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. Kajoni Janos" Ciceu
Scoala
Generala Clasele I-VIII Nr.
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 2 Capu Corbului
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 2 Hodosa
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 2 Izvorul Trotusului
Scoala Generala Clasele I-VIII Nr. 2 Livezi
Scoala Generala Clasele I-VIII Sacel
Scoala Speciala Bilbor Special
Licee teoretice, grupuri scolare industriale si scoli postliceale cu predare in limba maghiara
Colegiul Tehnic Banyai Janos" Odorhei
Grup Scolar Gabor Aron" Vlahita
Grup Scolar Petofi Sandor" Danesti
Grup Scolar Puskas Tivadar" Ditrau
Grup Scolar Sover Elek" Joseni
Grup Scolar Eotvos Jozsef" Odorhei
Grup Scolar
Grup Scolar Venczel Jozsef" Miercurea Ciuc
Grup Scolar Zeyk Domokos" Cristuru Secuiesc
Grup Scolar Zimmethausen" Borsec
Grup Scolar Corund
Grup Scolar de Arte si Meserii al Cooperativelor Mestesugaresti Spiru Haret" Odorheiu Secuiesc
Grup Scolar Economic Johannes Kajoni" Miercurea Ciuc
Liceul Kemeny Janos" Toplita
Liceul Tivai Nagy Imre" Sanmartin
Liceul de Arta Pallo Imre" Odorhei
Liceul de Arta Nagy Istvan Miercurea Ciuc
Liceul Pedagogic Benedek Elek" Odorhei
Liceul Teologic Reformat Baczkamadarasi Kis Gergely" Odorhei
Liceul Teologic Romano-Catolic Segito Maria" Miercurea Ciuc
Liceul Teologic Romano-Catolic Sfanta Elisabeta" Lunca de Sus
Liceul Teologic Unitarian Cristuru Secuiesc
Liceul Teoretic Marton Aron" Miercurea Ciuc
Liceul Teoretic "Sfantul Nicolae" Gheorgheni
Liceul Teoretic Dr. P. Boros Fortunat Zetea
Liceul Teoretic Orban Balazs" Cristuru Secuiesc
Liceul Teoretic Salamon Erno" Gheorgheni
Liceul Teoretic Tamasi Aron" Odorhei
Scoala Speciala de Arte si Meserii Sfanta Ana" Miercurea Ciuc
Scoala Speciala Ocland
Licee teoretice si grupuri scolare industriale cu predare in limba romana
Colegiul National "Mihai Eminescu" Toplita
Colegiul National Octavian Goga" Miercurea Ciuc
Grup Scolar Miron Cristea" Subcetate
Grup Scolar Corbu
Liceul Teoretic "Marin Preda Odorheiu Secuiesc
Liceul Teoretic O.C. Taslauanu" Toplita
Liceul Teoretic Santul Nicolae" Gheorgheni
Licee teoretice, grupuri scolare industriale si scoli postliceale cu predare in limbile maghiara si romana
Colegiul Tehnic Batthyany Ignac" Gheorgheni
Grup Scolar Liviu Rebreanu" Balan
Grup Scolar Szekely Karoly" Miercurea Ciuc
Grup Scolar Constructii de Masini Gheorgheni
Grup Scolar de Constructii Kos Karoly" Miercurea Ciuc
*
In Miercurea-Ciuc, resedinta judetului Harghita, functioneaza Universitatea particulara "Sapientia";
In Sfantu Gheorghe, resedinta judetului Covasna, functioneaza Extensia Universitatii "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca, cu sectii in limba maghiara;
In municipiul Gheorghieni, judetul Harghita, functioneaza Extensia Universitatii "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca, cu sectii in limba maghiara
In municipiul Odorheiu Secuiesc functioneaza Modern Uzleti Tudomany Egyetem, filiala a unei universitati particulare din Ungaria
In municipiul Odorheiu Secuiesc functioneaza extensia Colegiul pentru institutori a Universitatii "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca cu sectie in limba maghiara
ANEXA 7
Reteaua muzeala si a institutiilor de cultura maghiare din judetele Covasna si Harghita
Judetul Covasna
1. Muzeul National Secuiesc - Sfantu Gheorghe
2. Muzeul de Istorie a Breslelor - Targu Secuiesc
3. Muzeul "Haszman Pal"- Cernat
4. Casa Memoriala "Benedek Elek"- Batanii Mici
Judetul Harghita
2. Muzeul "Haaz Rezso" - Odorheiu Secuiesc
3. Muzeul "Tarisznyas Marton" - Gheorgheni
4. Muzeul Secuiesc al Ciucului - Miercurea Ciuc
5. Casa Memoriala "Sukos Ferencz" - Ocna de Jos
6. Casa Memoriala "Nagy Imre" - Miercurea Ciuc
7. Casa Memoriala "Tampa Laszlo " - Odorheiu Secuiesc
8. Casa Memoriala "Orban Balazs" - Odorheiu Secuiesc
9. Casa Memoriala "Tamasi Aron " - Odorheiu Secuiesc
Case si centre de cultura maghiare, din judetele Covasna si Harghita
Judetul Covasna
1. Casa de Cultura Municipala - Sf. Gheorghe
2. Casa de Cultura "Vidago" - Tg. Secuiesc
3. Casa de Cultura - Baraolt
4. Casa de Cultura - Covasna ( deserveste ambele comunitati din oras)
5. Centrul Cultural "Mikes Kelemen"- Zagon
6. Teatrul "Tamasi Aron " - Sf.Gheorghe
Judetul Harghita
1. Casa de Cultura Municipala - Miercurea Ciuc
2. Casa de Cultura Municipala - Odorheiu Secuiesc
3. Casa de Cultura- Cristuru Secuiesc
4. Casa de Cultura - Vlahita
5. Centrul de Creatie - Lazarea
6. Teatrul "Figura" - Gheorghieni
Nota: Toate casele municipale si orasenesti de cultura mentionate nu au angajati romani si nici nu promoveaza proiecte culturale romanesti (cu exceptia Casei Orasenesti de cultura din orasul Covasna).
ANEXA 8
Mass - media maghiara, scrisa si electronica, din judetele Covasna si Harghita
Structura mass-mediei din judetul Covasna (2007)
1. Cotidianul "Haromszek" din Sfantu Gheorghe - suplimente: "Hetfoi Sport" (saptamanal); "Rroma szombat" (saptamanal) si "Kovako" (trimestrial)
2. Saptamanalul "Szekely Hirmondo" din Targu Secuiesc
3. Bilunarul "Europai-Ido" din Sfantu Gheorghe
4. Saptamanalul "Erdovidek" din Baraolt
5. Publicatia lunara "Tortenelmi Magazin" din Sfantu Gheorghe
6. Postul de radio "Slager Radio" din Sfantu Gheorghe
7. Postul de radio "Sepsi Radio" din Sfantu Gheorghe
8. Postul de radio "Siculus" din Targu Secuiesc
9. Postul de radio "Regio Radio" din Sfantu Gheorghe
10. Postul de radio "Profi" din Targu Secuiesc
11. Postul de televiziune "Polyp" din Targu secuiesc
12. Postul de televiziune "Aktiv TV" din Sfantu Gheorghe
Structura mass-mediei din judetul Harghita (2007)
1. Cotidianul "Csiki Hirlap" din Miercurea-Ciuc
2. Cotidianul "Hargita Nepe" din Miercurea-Ciuc
3. Cotidianul "Udvarhei Hirado" din Odorheiu Secuiesc
4. Cotidianul "Informatia Harghitei" din Miercurea-Ciuc
5. Saptamanalul "Gyergyoi Kisujsag" din Gheorgheni
6. Saptamanalul "Heti Hirdeto" din Odorheiu Secuiesc
7. Saptamanalul "Polgari Elet" din Odorheiu Secuiesc
8. Saptamanalul "Realitatea Transilvana" din Miercurea-Ciuc
9. Saptamanalul "Uj Kelet" din Gheorgheni
10. Publicatia lunara "Moldvai Magyarsag" din Miercurea-Ciuc
11. Publicatia lunara "Szekelyfold" din Miercurea Ciuc
12. Publicatia lunara "Varoshazi Hirlap" din Odorheiu Secuiesc
13. Publicatia lunara "Csikszereda" din Miercurea-Ciuc
14. Publicatia lunara "Miercurea-Ciuc" din Miercurea-Ciuc
15. Publicatia lunara "Megyehaza" din Miercurea-Ciuc
16. Publicatia lunara "Comitatus" din Miercurea-Ciuc
17. Periodicul "Fejlesztesi Hirmondo" din Miercurea-Ciuc
18. Periodicul "Oroksegunk" din Odorheiu Secuiesc
19. Periodicul "Delhegyalja" din Ciumani
20. Postul de radio "Fun FM" din Miercurea-Ciuc
21. Postul de radio "Extra" din Toplita
22. Postul de radio "Mix FM" din Miercurea-Ciuc
23. Postul de radio "Prima" din Odorheiu Secuiesc
24. Postul de radio "Star" din Odorheiu Secuiesc
25. Postul de televiziune "Csiki UPC TV" din Miercurea-Ciuc
26. Postul de televiziune "Digital 3" din Odorheiu Secuiesc
27. Postul de televiziune "Duna" din Ungaria si studio teritorial la Odorheiu Secuiesc
28. Postul de televiziune "Feny" din Gheorgheni
29. Postul de televiziune Gyergyo din Gheorgheni
ANEXA 9
Autoritatile publice locale si judetene din judetul Covasna,
pe nationalitati, dupa alegerile din anul 2004
I. Situatia primarilor din municipiile, orasele si comunele judetul Covasna:
Total: 44 - din care 32 de etnie maghiara si 12 de etnie romana
II. Situatia viceprimarilor din municipiile, orasele si comunele judetul Covasna:
Total: 43 - din care 34 de etnie maghiara si 9 de etnie romana
III. Situatia presedintelui si vicepresedintilor Consiliului Judetean Covasna:
Total: 3 - toti de etnie maghiara
IV. Situatia consilierilor locali municipali:
Total: 40 - din care 35 de etnie maghiara si 5 de etnie romana
V. Situatia consilierilor locali orasenesti:
Total: 47 - din care 26 de etnie maghiara si 12 de etnie romana
VI. Situatia consilierilor locali comunali:
Total : 445 - din care 353 de etnie maghiara si 92 de etnie romana
Autoritatile publice locale si judetene din judetul Harghita,
pe nationalitati, dupa alegerile din anul 2004
I. Situatia primarilor din municipiile, orasele si comunele judetul Harghita:
Total: 67 - din care 57 de etnie maghiara si 10 de etnie romana
II. Situatia viceprimarilor din municipiile, orasele si comunele judetul Harghita:
Total: 67 - din care 62 de etnie maghiara si 5 de etnie romana
III. Situatia presedintelui si vicepresedintilor Consiliului Judetean Harghita:
Total: 3 - toti de etnie maghiara
IV. Situatia consilierilor locali municipali:
Total: 74 - din care 57 de etnie maghiara si 17 de etnie romana
V. Situatia consilierilor locali orasenesti:
Total: 69 - din care 56 de etnie maghiara si 13 de etnie romana
VI. Situatia consilierilor locali comunali:
Total : 682 - din care 597 de etnie maghiara, 72 de etnie romana si 13 rromi
ANEXA 10
ADUNAREA REPREZENTANTILOR ROMANILOR DIN JUDETELE
COVASNA, HARGHITA SI MURES
Noi, reprezentantii romanilor din judetele Covasna, Harghita si Mures - primari, viceprimari, consilieri locali si judeteni, parlamentari, clerici, precum si conducerile organizatiilor civice, intruniti azi, 18 noiembrie 2006, la Izvorul Muresului, ingrijorati de turnura periculoasa rezultata in urma declaratiilor si actiunilor anticonstitutionale ale liderilor politici si civici maghiari, vizand enclavizarea acestei zone, prin infaptuirea autonomiei teritoriale pe criterii etnice, adoptam urmatoarea
DECLARATIE
Timp de 17 ani am tras nenumarate semnale de alarma privind adevaratele intentii ale politicienilor maghiari - impartiti fara temei in "radicali" sau "moderati" - si iata ca acum se cere explicit scoaterea de sub autoritatea statului roman a asa-zisului "Tinut Secuiesc" si punerea lui sub stapanire exclusiv maghiara.
Nu lipsa de drepturi sau discriminarea etnica ii determina la asemenea actiuni, ci refuzul acceptarii autoritatii administrative romanesti. Niciodata, in niciun document elaborat de liderii maghiari, nu s-a exprimat disponibilitatea spre dialog si convietuire pasnica cu populatia romaneasca. In niciun demers intreprins de acestia cu privire la prezentul si viitorul zonei, romanii nu au fost consultati, desi in cele trei judete ei reprezinta peste o treime din totalul populatiei.
Situatia grava la care s-a ajuns este consecinta cedarilor si compromisurilor facute de clasa politica romaneasca aflata la putere in ultimii 17 ani. Lasati la discretia UDMR, romanii din acest areal au fost abandonati si considerati "pierderi colaterale". Nici pana acum nu s-a inteles ca, de fapt, problema nu este doar a romanilor din aceste judete, ci a intregii tari. Asa cum nu se intelege ca, desi neacceptata de jure, autonomia maghiara in zona exista de facto.
In realitate, cei care sunt discriminati si au nevoie de sprijin sunt romanii din cele trei judete, deoarece majoritatea maghiara domina zona atat administrativ, cat si politic si economic, reprezentantii acesteia aplicand exclusiv practici etnocentriste.
Tinand cont de agravarea starii de fapt, reprezentantii legitimi ai romanilor fac un apel la intreaga societate romaneasca, la Parlamentul, Presedintia si Guvernul Romaniei, precum si la Patriarhia, Academia Romana, mass-media si reprezentantii societatii civile - sa ia atitudine si sa-si exprime, public si neechivoc, o pozitie transanta privind actiunile separatiste si segregationiste ale liderilor maghiari vizand obtinerea autonomiei teritoriale pe criterii etnice.
Solicitam Parlamentului si Presedintelui Romaniei sa nu adopte si sa nu promulge Legea Statutului minoritatilor nationale, initiata de UDMR si insusita de Guvern, act normativ prin care se urmareste legiferarea bazei autonomiei teritoriale pe criterii etnice.
Date fiind efectele negative asupra acestei zone a adoptarii legislatiei privind descentralizarea administrativa, prin care puterea autoritatilor locale controlate perpetuu de UDMR, se amplifica in detrimentul romanilor, avertizam ca aceste legi sa nu fie adoptate pripit, ci sa fie in prealabil supuse dezbaterii publice, pentru a se stabili mecanisme legale care sa preintampine adancirea discriminarii la care sunt expusi romanii.
Solicitam modificarea in regim de urgenta a Legii Administratiei Publice Locale, astfel incat sa nu se permita constituirea asociatiilor intercomunitare care urmaresc, in mod direct sau indirect, realizarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice.
Solicitam ca orice decizie a autoritatilor publice, cu impact asupra identitatii romanilor din zona, sa fie adoptata numai dupa consultarea Forumului Civic al Romanilor din Harghita si Covasna.
Reluam solicitarea asigurarii prin lege a reprezentarii populatiei romanesti din Harghita si Covasna in Parlament, precum si in conducerea autoritatilor publice locale, a institutiilor deconcentrate si a celor de invatamant si cultura.
Totodata, revenim cu solicitarea ca, la nivelul Guvernului si Presedintiei, sa se infiinteze structuri consultative distincte pentru judetele Covasna, Harghita si Mures.
Solicitam de asemenea:
Sanctionarea prin lege a practicilor discriminatorii de conditionare a ocuparii functiilor publice de cunoasterea limbii maghiare.
Asigurarea respectarii statutului limbii romane ca limba oficiala in activitatea institutiilor administratiei publice locale, inclusiv prin amendarea normelor care aduc atingere acestui statut in teritoriu.
Acordarea sprijinului financiar Episcopiei Ortodoxe a Covasnei si Harghitei, pentru activitatea sa misionara si sociala, de sprijinire a parohiilor cu un numar mic de credinciosi, pentru refacerea si intretinerea bisericilor si a altor monumente istorice romanesti, precum si pentru ajutorarea celor defavorizati.
Asigurarea, prin bugetul central, a suportului financiar pentru proiectele promovate de asociatiile si fundatiile culturale, religioase si civice din judetele Covasna, Harghita si Mures.
Mentinerea statutului de institutie de importanta nationala a Muzeului Carpatilor Rasariteni.
Mentinerea Centrului Cultural Toplita, Centrului de Cultura Arcus, respectiv a Directiilor Judetene ale Arhivelor Nationale in subordonarea directa a Ministerului Culturii si Cultelor, respectiv a Ministerului Administratiei si Internelor.
Co-finantarea de la bugetul central a publicatiilor cotidiene in limba romana din judetele Covasna si Harghita, precum si a revistelor stiintifice si de cultura editate de institutiile culturale si scolare si de organizatiile neguvernamentale.
Sprijinirea invatamantului in limba romana, indeosebi in localitatile cu un numar redus de elevi romani.
Includerea in grila de programe a televiziunii si radioului public a unor emisiuni consacrate romanilor si convietuirii interetnice in aceasta zona.
Propunem ca, in perspectiva unei reimpartiri administrativ-teritoriale a tarii, in configurarea unitatilor administrative sa nu prevaleze criteriul etnic, generator de disfunctionalitati si discriminari.
Solicitam autoritatilor centrale elaborarea, in parteneriat cu Forumul Civic al Romanilor din Harghita si Covasna, a unei strategii nationale pentru solutionarea problematicii specifice zonelor unde romanii sunt in minoritate.
Participantii la Adunarea reprezentantilor romanilor din judetele Covasna, Harghita si Mures, ii cheama din nou pe concetatenii de etnie maghiara la conlucrare si dialog, singura solutie rezonabila fiind convietuirea pasnica, bazata pe respectul reciproc, in spiritul valorilor europene.
Aceasta declaratie a fost adoptata in prezenta si cu binecuvantarea I.P.S. Laurentiu Streza, Mitropolitul Ardealului, I.P.S. Andrei Andreicut, Arhiepiscop de Alba-Iulia si a P.S. Ioan Selejan, Episcopul Covasnei si Harghitei. Inaltii ierarhi au asigurat Adunarea de sustinerea deplina din partea Bisericii Ortodoxe Romane, adresand tuturor partidelor romanesti indemnul de a trece peste diferentele politice in sprijinirea romanilor din aceasta parte a tarii.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1449
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
