ANALIZA FINANCIARA A ACTIVITATII AGENTILOR ECONOMICI

ANALIZA FINANCIARA A ACTIVITATII AGENTILOR ECONOMICI

Analiza financiara este activitatea de diagnosticare a starii de performanta financiara a agentilor economici.

Aceasta isi presupune sa stabileasca punctele tari si slabe ale gestiunii financiare in vederea fundamentarii de noi strategii de mentinere si dezvoltare intr-un mediu concurential. De asemenea, analiza financiara constituie obiectul preocuparii unor parteneri ai agentilor economici in vederea fundamentarii unor posibilitati actiunii de cooperare.

1. Analiza echilibrului financiar

O prima evaluare a agentilor economici o constituie situatia neta (SN):

SN = Total activ - Datorii

Daca SN > 0 si crescatoare, rezulta ca este rezultatul unei bune gestiuni economice.

Daca SN < 0 si descrescatoare, rezulta ca agentul economic este in situatia prefalimentului care este consecinta inchiderii cu pierderi a exercitiului financiar anterior.

Rolul fondului de rulment in analiza financiara

Bilantul este principalul instrument de reflectare a echilibrului financiar. Fiecare element de activ se prezinta ca o alocare de fonduri banesti pentru constituirea unei structuri de productie.

In bilant, elementele de activ sunt structurate in ordinea crescatoare a gradului de lichiditate (mai intai cele mai putin lichide si apoi cele mai lichide).

Activele fixe sunt alocari permanente

Active circulante sunt alocari ciclice temporare

Pasivul bilantier reflecta din punct de vedere financiar sursele de provenienta a capitalurilor proprii si imprumutate Pasivele sunt structurate dupa gradul lor de exigibilitate. Capitalurile proprii (inclusiv subventiile si provizioanele reglementate si datoriile pe termen lung) se numesc si capitaluri permanente.

Datoriile pe termen scurt se mai numesc si surse ciclice temporare.

	FR = Capitaluri permanente - Imobilizari nete NFR = Alocari ciclice - Surse ciclice

Trezoreria neta poate fi:

pozitiva cand FR > NFR (excedentul de trezorerie care se plaseaza);

negativa cand FR < NFR (se acopera din credite bancare).

Cresterea trezoreriei nete pe perioada unui exercitiu financiar reprezinta cash-flow-ul perioadei respective sau fluxul monetar net al exercitiului.

In conditiile unei constante relative a FR rezulta ca acest cash-flow este egal cu profitul net plus amortizarea acumulata - care exprima disponibilitatea monetara efectiva a agentului economic. Trezoreria este determinata de rentabilitatea economica. Intre trezorerie (reflectata prin lichiditate) si rentabilitate sunt relatii de interconditionare.

Trezoreria este dependenta si de variatia NFR, respectiv decalajul dintre incasari si plati. Un agent economic rentabil nu are in mod automat si o trezorerie neta pozitiva.

2. Analiza pe baza contului de rezultate

Soldurile intermediare de gestiune (marje de acumulare) sunt:

Valoarea adaugata (VA)

VA = productia exercitiului - consumuri de la terti

reprezinta sursa de acumulari banesti pentru remunerarea participantilor la activitatea economica (personal, stat, creditori, actionari, intreprindere) prin capacitatea de autofinantare.

Excedentul brut de exploatare (EBE)

EBE = valoarea adaugata + subventii de exploatare - impozite si cheltuieli - cheltuieli de personal

EBE reprezinta capacitatea potentiala de autofinantare.

Profitul de exploatare (PE)

PE = EBE + reluari provizioane - amortizari si provizioane calculate + alte venituri de exploatare - alte cheltuieli de exploatare

Profitul curent (PC)

PC = PE - profit din alte activitati

Profit net (PN)

PN = PC rezultat exceptional - impozit pe profit

Capacitatea de autofinantare (CAF)

Capacitatea de autofinantare reprezinta potentialul financiar de crestere economica a intreprinderii, respectiv sursa financiara generata de activitatea productiva si comerciala dupa scaderea cheltuielilor platibile. CAF exprima surplusul financiar degajat de activitatea rentabila a agentului economic si nu are decat un caracter potential daca nu este sustinuta de o trezorerie efectiva.

metoda deductibila

CAF = venituri incasate - cheltuieli platibile = EBE + venituri din alte activitati - cheltuieli din alte activitati - impozit pe profit

metoda aditionala

CAF = rezultatul net al exercitiului + cheltuieli calculate - venituri calculate

3. Analiza financiara pe baza tabloului de finantare

Scopul elaborarii acestor documente este explicatia formarii fondului de rulment si relatia acestuia cu soldul de trezorerie prin intermediul fluxurilor monetare (de incasari si plati).

Trezoreria se modifica nu numai ca urmare a cheltuielilor si veniturilor exercitiului, dar si ca urmare a variatiei stocurilor de active si a soldurilor de datorii la sfarsitul unei perioade de gestiune fata de inceputul perioadei.

Tabloul de finantare

Tabloul de finantare este documentul care articuleaza datele din bilantul contabil cu datele din contul de profit si pierderi. Tabloul de finantare mai arata:

starea si evolutia echilibrului financiar al intreprinderii;

fluxurile de venituri si cheltuieli din contul de rezultate;

fluxurile de investitii;

decalajele dintre nasterea fluxurilor si realizarea lor efectiva in cadrul trezoreriei.

Se mai poate stabili inca o relatie dintre contul de profit si pierderi si rezultatul trezoreriei, astfel:

EBE = Excedentul de trezorerie al exploatarii + DNFR

4. Sistemul de rate de eficienta economica si financiara

Rata rentabilitatii economice:

Rentabilitatea economica trebuie sa fie mai mare ca rata inflatiei pentru ca agentii economici sa-si poata mentine substanta economica si sa nu suporte un proces de decapitalizare.

Rata rentabilitatii financiare (Rf):

Rentabilitatea financiara trebuie sa depaseasca dobanda pietei pentru a face atractive actiunile agentilor economici.

In literatura de specialitate se calculeaza rata PER (price earning ratio):

Prin produsul dintre PER si numarul de actiuni intreprinse se poate determina gradul de capitalizare al intreprinderii cotate la bursa.

Rate ale echilibrului financiar:

rate de trezorerie (lichiditate patrimoniala, lichiditate imediata)

.