Analiza bancara a creditelor

Analiza bancara a creditelor

Decizia bancara de a acorda un credit trebuie sa fie sustinuta de capacitatea de rambursare, prezenta si viitoare, a clientului. Ca atare, este foarte important pentru banca sa obtina cat mai multe informatii despre evaluarea unui agent economic.

Principalele caracteristici ale analizei creditului sunt:

este o analiza cantitativa si calitativa a firmei, care permite sa se determine capacitatea acesteia de rambursa datoria, principalul si dobanda;

vizeaza identificarea, evaluarea si diminuarea acelor riscuri care pot impiedica firma sa-si onoreze obligatiile contractuale;

implica examinarea legaturii dintre capacitatea si performantele managementului, a relatiei functionale a activelor, datoriilor si capitalului firmei, evidentiate in bilant, cu rezultatele activitatii, asa cum sunt reflectate in situatia fluxurilor si a contului de venit.

evalueaza situatia financiara si ratele care evdentiaza eficienta performantelor firmei, posibilitatea acesteia de a acoperi serviciului datoriei.

Cadrul general al analizei de credit este urmatorul:

descrierea imprumutului ( scop, suma, rambursare, scadente, garantare);

descrierea firmei ( informatii de baza, raportul anual si situatia consolidata, analiza firmei);

descrierea pietei si ramurii ( produse/proiecte, ramura/piata);

descrierea financiara a clientului, analiza istorica (cresterea generala a firmei, analiza dimensiune-comunitate, analiza contului de venit, analiza bilantului, anliza fluxului de numerar);

analiza activitatii viitoare ( cantitati, preturi, lichiditati proiecte);

structura tranzactiei (colaterale, aranjamente);

analiza SWOT ( puncte tari, puncte slabe, oportunitati, amenintari);

sumar si recomandari.

Doua directii sunt definitorii in analiza si evaluarea unui agent economic implicat in relatia de creditare;

analiza economico-financiara;

analiza aspectelor nefinanciare;

Analiza economico-financiara vizeaza atat perioadele anterioare (de regula, ultimii doi ani), cat si proiectiile financiare pentru perioadele viitoare si are ca suport documentele contabile de sinteza (bilantul contabil, contul de rezultate, raportarile contabile periodice etc). si situatiile financiare, un loc important revenind situatiei fluxurilor de lichiditati (cash-flow).

Intotdeauna, analiza financiara a unui agent economic are ca punct de plecare bilantul contabil. Acest document contabil de sinteza ofera o imagine concludenta asupra patrimoniului, situatiei financiare si rezultatelor obtinute de agentul economic la un moment dat. Mai mult, in urma prelucrarii datelor din bilant se pot obtine noi informatii care sa corespunda mai bine necesitatilor de analiza realizata de catre banca, respectiv de diagnostic si evaluare. In esenta, investigarea datelor din bilantul contabil presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

o       analiza imobilizarilor si surselor de acoperire a acestora;

analiza decontarilor, prelevarilor, varsamintelor, datoriilor si obligatiilor fata de terti;

o       analiza stocurilor si a celorlalte elemente de active circulante.

Ca un prim obiectiv, pe baza datelor de bilant se urmareste determinarea activului net si stabilirea cat mai corect posibil a riscului asumat de client in comparatie cu cel al bancii.

Contul de rezultate, un alt document de sinteza, pune in evidenta evolutia fluxurilor din venituri si cheltuieli si raportul dintre acestea pe perioada intregului exercitiu financiar. In baza datelor pe care le ofera contul de rezultate se poate realiza o analiza asupra:

o       veniturilor, cheltuielilor si profitului obtinute pe segmente de activitate (exploatare, financiare si exceptionala);

o       repartizarii profitului net;

o       pierderilor inregistrate si a modului de recuperare a lor.

Totodata, contul de rezultate ne ofera posibilitatea stabilirii unor solduri intermediare de gestiune (marja bruta, valoarea adaugata, excedentul brut din exploatare, capacitatea de autofinantare etc), indicatori foarte importanti in procesul de evaluare a situatiei economico-financiare a clientilor.

In baza datelor furnizate de bilantul contabil si contul de rezultate, bancile vor stabili situatia bonitatii clientilor, folosind in acest sens un sistem de indicatori de structura si performanta vizand: cifra de afaceri, capitalurile proprii, rezultatul exercitiului, lichiditatea, rentabilitatea, solvabilitatea etc.

Prin coroborarea rezultatelor indicatorilor de bonitate, banca poate sa puna in evidenta situatia financiara a agentului economic marcata prin puncte "tari" si puncte "slabe", ceea ce va face ca decizia de creditare sa fie bine argumentata.

Analiza aspectelor nefinanciare este, de asemenea, foarte importanta in evaluarea pozitiei agentilor economici, vizand credibilitatea clientilor, marcata, in primul rand, de calitatile morale si profesionale ale managerilor agentilor economici solicitanti de credite, ale principalilor asociati si colaboratori. In al doilea rand, se are in vedere calitatea activitatii desfasurata de agentii economici, si in principal, indeplinirea obligatiilor generate de relatiile cu partenerii de afaceri.

In analiza aspectelor nefinanciare se va tine seama de o serie de factori specifici care opereaza atat in mediul intern al afacerii, cat si in exteriorul acesteia.

Factorii interni se structureaza astfel:

o      Managementul;

o      Activitatea agentului economic;

o      Strategia.

Factorii externi cei mai importanti sunt:

o      Caracteristicile domeniului de activitate, competitivitatea;

o       Nivelul profitabilitatii, gradul de tehnologizare, cheltuielile de capital, marja bruta etc;

o      Strategiile viitoare in cadrul domeniului de activitate:

o      Impactul cadrului legislativ asupra agentului economic incidenta factorilor macroeconomici;

o      Dependenta si pozitia geografica fata de :

sursele de aprovizionare;

piata de desfacere;

mijloacele de transport etc.

o       Aspecte sociale ale pietei de desfacere : obiceiuri, tendinta spre un anumit tip de consum, motive religioase etc.

Investigarea factorilor nefinanciari opereaza atat in cazul noilor clienti ai bancii, cat si pentru cei care beneficiaza deja de credite.

Evaluarea performantelor agentilor economici, in calitate de imprumutati, prezinta o deosebita importanta pentru banca in analiza si clasificarea portofoliului de credite. Prin aceasta se pune in evidenta capacitatea agentilor economici de a-si onora datoriile la scadenta. Stabilirea performantelor agentilor economici se face diferentiat de la o banca la alta, in functie de o anumita strategie avuta in vedere.

In paralel cu analiza si evaluarea performantelor clientilor, bancile vor face aprecieri si asupra serviciului datoriei, care poate fi:

o       bun, atunci cand rambursarea ratelor scadente si plata dobanzilor se face la scadenta sau cu o intarziere de maximum 7 zile;

o       slab, in situatia in care rambursarea se intarzie pana la 30 de zile;

o       necorespunzator, atunci cand ratele si dobanzile sunt platite cu o intarziere mai mare de 30 de zile.