| CATEGORII DOCUMENTE |
Bilantul
contabil este inventarul, la o data stabilita prin Legea Contabilitatii (in
Ansamblul bunurilor (cladiri si materiale diverse pe care intreprinderea le poseda) si al creantelor (ceea ce se datoreaza intreprinderii) sunt la pasivul aceluiasi bilant.
Pentru a putea analiza bilantul unei intreprinderi (si eventual pentru a face aceeasi analiza pentru principalii sai concurenti) trebuie clasificat bilantul intr-un anumit mod: activul si pasivul fiecare impartite in trei mari blocuri regrupand elementele de aceeasi natura, asa cum este ilustrat in schema urmatoare:
|
Activ |
Pasiv |
|||
|
Imobilizari corporale Imobilizari necorporale Imobilizari financiare |
Valori imobilizate |
Capital social |
Capitaluri permanente |
|
|
Rezerve si provizioane constituite in conformitate cu legislatia in vigoare |
||||
|
Stocuri Creante client Alte creante de exploatare |
Activ ciclic |
Rezultatul exercitiului |
||
|
Provizioane pentru risc si obligatii de plata |
||||
|
Datorii la termen |
||||
|
Furnizori Alte datorii de exploatare |
Pasiv ciclic |
|||
|
Credite de trezorerie |
Datorii financiare pe termen scurt |
|||
|
Disponibilitati |
Activ lichid | |||
Analiza acestor blocuri mari pe mai multi ani poate da deja un anumit numar de indicatii privind evolutia situatiei financiare a unei intreprinderi.
Cum este vorba de acelasi tip de credite de exploatare, aceste doua posturi trebuie sa fie regrupate in cadrul aceluiasi post credite furnizori.
Aceasta distinctie priveste datoriile pe termen mediu si lung (mai mult de un an), dar trebuie sa asiguram ca partea acestor imprumuturi rambursabile in cursul anului ar fi fost plasata in datorii pe termen scurt (mai putin de un an).
Structura activului si pasivului poate fi deformata prin anumite tehnici de finantare. Aceasta se intampla in special atunci cand intreprinderea a recurs la formula de leasing (credit-bail). Intreprinderea nu este proprietara bunului cumparat in sistemul leasing (acesta nu figureaza in patrimoniul sau. Cu toate aceste riscul pe care il reprezinta leasingul nu este de neglijat: chiria leasingului trebuie platita de-a lungul intregului contract si indiferent de evolutia situatiei economice a societatii. In noul plan contabil revizuit, intreprinderile trebuie sa furnizeze in anexa bilantului angajamentele in materie de leasing.
Pornind de la valorile de:
se obtin urmatoare:
|
FOND DE RULMENT (prescurtat FR) |
= capitaluri permanente - valori imobilizate nete |
|
NECESAR FOND DE RULMENT (prescurtat NFR) sau |
= activ ciclic - pasiv ciclic stocuri + clienti - furnizori |
|
Necesarul de fond de rulment se numeste, de asemenea, NECESAR DE EXPLOATARE |
|
|
TREZORERIE NETÃ |
= fondul de rulment - necesar fond de rulment |
Necesarul de fond de rulment (necesar de exploatare) reprezinta banii pe care intreprinderea trebuie sa-i "inghete" in principal din stocurile si creditele acordate clientilor.
Intreprinderea obtine o finantare indusa in principal prin creditul pe care i-l acorda furnizorii. Aceasta finantare vine in contrapartida banilor blocati in stocuri si la clienti.
Diferenta dintre banii imobilizati (stocuri, clienti dar si TVA de recuperat) si finantarea indusa (furnizorii dar si TVA colectata) reprezinta masa monetara necesara pentru a asigura functionarea cotidiana a intreprinderii. Acesta este necesarul de fond de rulment.
NFR-ul poate varia in cursul anului dar, de exemplu, activitatea sezoniera sau daca ea depinde de comenzi mari punctuale de valoare importanta. In acest caz, NFR-ul calculat pornind de la bilantul anual nu reflecta realitatea asa cum se produce aceasta, luna de luna, (sau chiar saptamana de saptamana). Pentru intreprinderile care au o activitate "sustinuta" de-a lungul intregului an, necesarul de fond de rulment calculat pornind de la bilant poate fi cu totul semnificativ.
De exemplu, intreprinderile de productie au un ciclu de exploatare relativ lung si o mare valoare adaugata: NFR-ul lor este in general important din doua motive principale:
NFR poate chiar deveni negativ daca de exemplu clientii platesc in numerar atunci cand furnizorii sunt platiti la 90 de zile.
Necesarul de fond de rulment (necesarul de exploatare) este un necesar permanent pentru intreprindere. El trebuie finantat pe cat posibil din resursele permanente.
Suma necesarului de fond de rulment poate varia in functie de periodicitatea activitatii.
NFR poate chiar deveni negativ daca, de exemplu, clientii platesc in numerar atunci cand furnizorii sunt platiti la 90 de zile.
Unde trebuie gasita masa monetara necesara pentru finantarea necesarului de fond de rulment?
Acest necesar de fond de rulment fiind permanent, va trebui pe cat posibil sa fie finantat din resursele stabile care sunt capitalurile permanente (capitalurile proprii si datorii pe termen mediu si termen lung in special).
Capitalul permanent serveste deja la finantarea salariatilor permanenti (activ imobilizat). Excedentul constituie fondul de rulment:
|
ACTIV IMOBILIZAT |
CAPITAL PERMANENT |
|
Cazul fondului de rulment pozitiv
Capitalul permanent acopera activul imobilizat. Excedentul este fondul de rulment care finanteaza o parte a activului ciclic.
|
ACTIV IMOBILIZAT |
CAPITAL PERMANENT |
|
|
|
||
Cazul fondului de rulment negativ
Fondul de rulment depinde in mare parte de politica urmata de intreprindere in ceea ce priveste capitalurile permanente (indatorare pe termen mediu si lung mai mult sau mai putin mare) si a politici de investitii pentru activele permanente (in caz de cumparare, activul permanent este mai important decat in caz de locatie).
FR este, in general, constant in cursul exercitiului (cu exceptia cazului de investitii foarte importante), acesta spre deosebire de NRF care poate evolua considerabil pentru intreprinderile supuse activitatilor sezoniere.
In continuare se vor analiza mijloacele de crestere a fondului de rulment si erorile de gestiune care conduc la disparitia acestui fond de rulment.
Cumparare facand apel la deficit.
Intreprinderile care finanteaza echipamentele si masinile facand apel la deficit sau prelevand din trezoreria curenta sumele necesare.
BILANT BILANT
ACTIV PASIV ACTIV PASIV
|
Inainte de achizitie Dupa achizitie
Consecintele sunt urmatoarele:
In legatura cu nivelul fondului de rulment, se pot adopta urmatoarele strategii:
- stabilirea medie a fondului de rulment, in acoperirea necesarului financiar al exploatarii, iar pentru diferenta in plus fata de necesarul de varf (mai mare) si diferenta in minus fata de necesarul perioadei cu volumul de activitate cel mai redus, sa se apeleze la credite de trezorerie si, respectiv, sa se replaseze excedentul de lichiditati pe termen scurt;
- stabilirea fondului de rulment la un nivel superior mediei necesarului financiar al exploatarii, ceea ce inseamna o atitudine prudenta a intreprinderii, deoarece excedentul, care este un fel de rezerva, poate fi utilizat la o eventuala crestere a necesarului. Aceasta strategie da nastere unor lichiditati prea mari;
- stabilirea fondului de rulment la un nivel inferior mediei necesarului financiar al exploatarii, ceea ce presupune o utilizare permanenta a creditelor de trezorerie. Aceasta strategie nu tine seama de riscul de a nu avea lichiditati pentru efectuarea platilor.
Din cele prezentate rezulta ca activele circulante au ca surse de acoperire pasivele de exploatare, fondul de rulment si creditele de trezorerie. De asemenea, o crestere puternica a activelor circulante nu trebuie sa fie finantata decat in limitele rentabilitatii investitiilor si a sporului cifrei de afaceri.
Avand in vedere continutul posturilor de activ si de pasiv, precum si modul de determinare a fondului de rulment, bilantul poate fi grupat in 6 zone principale deosebit de utile pentru efectuarea analizei financiare pe baza bilantului.
|
ACTIV |
PASIV |
|
Imobilizari nete II |
Capitaluri proprii Credite in cont pe termen lung I |
|
Stocuri Lucrari si produse in curs de Fabricatie III |
Credite pe termen lung Credite pe termen mediu IV |
|
Valori realizabile Valori disponibile V |
Datorii pe termen scurt V |
|
Pierderi VI |
Beneficii VI |
I - Zona finantarii permanente = in aceasta zona intra valoarea capitalului propriu in mod neconditionat, urmata de cerintele obtinute de intreprindere;
II - Zona investitiilor = este formata din imobilizarile intreprinderii determinate prin scaderea din valoarea acestora a amortizarii;
III - Zona de risc = este formata din stocuri de marfuri, de materiale consumabile;
IV - Zona fondului de rulment = sau marja de siguranta a intreprinderii se determina ca diferenta intre zona finantarilor permanente si zona investitiilor;
V - Zona trezoreriei = rezulta din compararea valorilor realizabile si disponibile cu datoriile pe termen scurt;
VI - Zona rezultatelor = se refera la pierderile sau beneficiile obtinute.
Dezechilibrul dintre FR si NFR: trezoreria
Trezoreria compenseaza lipsa de fonduri de rulment: daca capitalurile permanente nu sunt destul de importante, trebuie sa echilibreze situatia prin imprumuturi pe termen scurt:
|
ACTIV IMOBILIZAT |
CAPITAL PERMANENT |
|
|
PASIV CICLIC |
||
|
ACTIV CICLIC | ||
|
Datorii financiare pe termen scurt |
||
|
Activ lichid |
Cazul unei trezorerii negative
|
ACTIV IMOBILIZAT |
CAPITAL PERMANENT |
|
|
ACTIV CICLIC | ||
|
PASIV CICLIC |
||
|
Activ lichid | ||
|
Datorii financiare pe termen scurt |
Cazul unei trezorerii pozitive
Trezoreria neta este dovada cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati eficiente. Inregistrarea unei trezorerii nete, in cadrul mai multor exercitii succesive demonstreaza succesul intreprinderii in viata economica si posibilitatea plasarii rentabile a disponibilitatilor banesti pentru intarirea pozitiei ei pe piata.
Trezoreria este determinata de rentabilitatea economica.
Intre rentabilitate si lichiditate (reflectata in trezorerie), sunt relatii de interconditionare. Profiturile suplimentare obtinute prin cresterea rentabilitatii, vor fi repartizate pentru finantarea actiunilor de modernizare si de cointeresare a factorilor de productie (natura, munca si capitalul). Factorii de productie astfel stimulati, vor determina o accelerare a rotatiei capitalurilor intreprinderilor, iar gradul mai inalt de lichiditate este factor de sporire a rentabilitatii.
Trezoreria este dependenta fata de variatia nevoii de fond de rulment, respectiv a decalajelor intre incasarile creantelor si platile datoriilor scadente.
Trezoreria neta, ca indicator de echilibru financiar si capacitate de plata:
Tn = Fondul de rulment - Necesarul fondului de rulment
sau
Tn = Disponibilitati - Datorii financiare pe termen scurt
NFR al unei intreprinderi variaza proportional cu cifra sa de afaceri: atunci cand cifra de afaceri se dubleaza, in general NFR-ul se dubleaza.
Structura financiara a intreprinderii reprezinta raportul dintre finantarea acesteia din fonduri proprii sau resurse imprumutate, precum si raportul dintre finantarea pe termen scurt, aferenta, in general, ciclului de exploatare si cea pe termen mediu si lung, legata de procesul investitional.
In structura pasivului sunt puse in evidenta indatorarea totala, comparativ cu intregul pasiv al firmei si impartirea capitalurilor permanente in capitaluri proprii si capitaluri imprumutate pe termen mijlociu si lung.
Cel care imprumuta firma (fie o banca, fie reprezentantul investitorilor de pe piata financiara) va dori sa cunoasca posibilitatea acesteia de a-si acoperi datoriile financiare. Pe termen scurt, intreprinderea trebuie sa obtina un excedent brut de exploatare EBE suficient de mare pentru a acoperi cheltuielile financiare (rata de capital, dobanzile, comisioanele etc.).
Pe termen lung, intreprinderea trebuie sa dispuna de suficiente resurse pentru a-si plati rata de capital, dobanda si alte cheltuieli aferente imprumuturilor.
Pentru a analiza situatia financiara a unei intreprinderi se va realiza o analiza diagnostic, ce va cuprinde informatii privind lichiditatea, rentabilitatea si structura financiara a acesteia, comparand realizarile in mai multi ani consecutivi, precum si pozitia firmei fata de alte firme cu acelasi profil de activitate.
Alegerea structurii financiare, care se refera la decizia de a apela la finantarea pe termen scurt sau la cea pe termen mijlociu sau lung, respectiv repartitia pe care o realizeaza firma intre creditele de trezorerie si capitalurile permanente reprezinta cea mai importanta decizie de politica financiara a intreprinderii.
Finantarea activelor imobilizate trebuie sa se realizeze, in general, prin capitaluri permanente, deoarece aceste active reprezinta un necesar permanent pentru intreprindere.
Finantarea necesitatilor ciclului de exploatare, care se refera la finantarea activelor circulante - respectiv creante si stocuri ce vor disparea in scurt termen - trebuie gandita si din perspectiva necesitatii acoperirii cerintelor de finantare a creantelor si stocurilor care le vor inlocui pe cele anterioare. Apare, astfel, un necesar de finantare a ciclului de finantare cu caracter permanent. S-a constatat ca o buna finantare coreleaza finantarea prin capitaluri permanente cu un necesar de fond de rulment permanent si creditele de trezorerie cu necesitati temporare de finantare sezoniere).
Finantarea permanenta a activelor circulante este definita ca fond de rulment (capitaluri permanente - imobilizari = active circulante - pasive pe termen scurt). O decizie fundamentala a politicii financiare a firmei consta, deci, in alegerea nivelului fondului de rulment.
Nu trebuie sa se confunde necesarul ciclului de exploatare (numit in general necesar de fond de rulment NFR) cu partea care este finantata prin capitaluri permanente (fondul de rulment propriu-zis).
Prezentarea schematica a bilantului - din desenul de mai jos - pune in evidenta cum ar trebui sa se repartizeze pasivul unei intreprinderi intre capitalurile permanente (finantarea imobilizarilor si a partii permanente a NFR) si creditele de trezorerie.
|
Imobilizari |
Capitaluri permanente (fonduri proprii si imprumuturi pe termen mediu si lung) |
|
|
Stocuri |
Fond de rulment |
|
|
Furnizori |
||
|
Clienti | ||
|
Credite de trezorerie |
||
RATE FINANCIARE
Rata este raportul dintre doua marimi care poate fi exprimat fie sub forma unui cat sau sub forma unui procent. Rata nu va fi interesant si semnificativ decat daca cele doua marimi au fost alese in mod convenabil.
Marimile folosite pentru aceste rate sunt extrase din bilant, din contul de rezultate (contul de exploatare general). Datele precum efectivul de personal, numarul de unitati produse permit, de asemenea, calcularea ratelor semnificative.
La ce servesc ratele financiare?
|
Ratele au patru obiective principale |
sa urmareasca performantele financiare ale unei intreprinderi. Urmarirea catorva indici permite conducatorilor sa evalueze deciziile lor de gestiune. Analiza indicilor permite, de asemenea, sa se intrebe asupra fluxurilor financiare din intreprindere; |
|
sa fixeze scopurile de atins pentru conducerea intreprinderii. Primul dintre obiective este adesea rentabilitatea in raport cu capitalul investit, anumite actiuni pot fi masurate, de asemenea, ca de exemplu imbunatatirea pretului de revenire (investitie si castiguri scontate); |
|
|
sa comunice cu alte persoane: investitori potentiali, bancheri etc. care vor judeca performantele intreprinderii prin cativa indici (acestia nu sunt in mod necesar aceiasi); |
|
|
sa efectueze un auto-diagnostic la un moment dat si sa compare rezultatele obtinute cu cele din ramura sau din sectorul vostru de activitate. |
Un indice luat singur nu are in general decat o semnificatie mica. Ceea ce conteaza este mai ales de a masura evolutia sa pe mai multi ani.
Un indice calculat pe mai multi ani pune in lumina anumite tendinte in situatia financiara a unei intreprinderi. Trebuie explicat indicele si, dupa caz, trebuie luate masuri pentru a-l face sa evolueze pe directia buna.
Principalele rate privind echilibrul financiar calculate pe baza bilantului
Pornind de la clasificarea bilantului facuta mai inainte se pot stabili indici diferiti care explica fiecare un aspect al situatiei financiare a intreprinderii.
Structura bilantului depinde de activitatea intreprinderii: astfel o intreprindere de productie industriala se caracterizeaza prin importanta activului sau imobilizat care poate reprezenta 50 la 60% din totalul activului. O industrie grea va avea o infrastructura mai impunatoare decat o industrie usoara.
Structura bilantului depinde, de asemenea, de durata procesului de fabricatie. Stocurile vor fi cu atat mai importante cu cat ciclul de fabricatie va fi mai lung; daca numarul de operatiuni suferite de produs creste, volumul produselor in curs creste in aceleasi proportii.
Structura unui mare magazin este dominata de slabiciunea stocurilor ceea ce este normal deoarece activitatea unui mare magazin este de a cumpara marfuri pentru a le revinde cat mai repede cu putinta.
La fel, la nivelul structurii de indatorare, situatiile pot varia in mod considerabil: de exemplu o societate mare va putea avea o datorie pe termen lung mai importanta decat societatile mici si medii. Aceasta se poate explica prin faptul ca ele pot emite imprumuturi obligatorii si ca marile institutii de credit se arata mai intelegatoare in privinta lor.
Indicele de echilibru financiar corespunde la:
Aceasta rata arata cum sunt acoperite activele imobilizate pe termen lung prin resurse pe termen lung (capitaluri permanente).
Cu alte cuvinte, acest raport exprima ceea s-a analizat la fondul de rulment. Intreprinderea trebuie sa aiba suficiente capitaluri permanente (capital propriu dar si imprumuturi pe termen mediu si lung) pentru a acoperi in acelasi timp aparatul sau de productie si necesarul de fond de rulment (suma necesara pentru a finanta stocurile si creditele acordate clientilor).
Acest raport indica rata de acoperire a posturilor fixe prin resurse permanente:
Un indice foarte ridicat nu este necesar un indiciu al unei excelente sanatati financiare: el poate fi datorat unui exces de disponibilitati sau prezentei unui stoc anormal de ridicat, de exemplu.
CAPITALURI PERMANENTE ACTIV IMOBILIZAT
Cazul 1
Indicele < 1
Fond de rulment < 0
CAPITALURI PERMANENTE ACTIV IMOBILIZAT
Cazul 2
Indicele = 1
Fond de rulment = 0CAPITALURI
PERMANENTE
|
Indice > 1
Fond de rulment >0La analiza acestui indice: evolutia sa trebuie studiata impreuna cu cea a politicii de investitii a societatii in decursul perioadelor de analiza. De altfel, el nu da decat indicatie partiala a echilibrului financiar al intreprinderii care va trebuie sa fie, de asemenea, examinat in lumina evolutiei NFR.
Studiul acestui indice poate fi completat cu acela al raportului capitalurilor proprii/imobilizarile nete:
Acest raport indica rata de acoperire a posturilor fixe prin capitaluri proprii. Acest raport este excelent daca este mai mare decat 1: totalul activului imobilizat este finantat din capitalurile proprii. Banii adusi de actionari au permis sa se cumpere utilaje de productie.
Acest indice arata daca banii realizabili la nivelul stocului si al clientilor (activul circulant) permite acoperirea datoriilor pe termen scurt.
Deoarece este putin hazardat sa se conteze pe o lichidare cvasi-imediata a stocurilor, multi analisti prefera sa utilizeze un indice mai realist luand:
Acesti indici nu exprima decat situatia calculata la un moment dat. Ei pot varia in mare masura in cursul unui exercitiu pentru intreprinderile a caror activitate este sezoniera.
El corespunde la:
Acest indice da o informatie interesanta asupra structurii capitalurilor permanente: el arata importanta imprumuturilor pe termen mediu si lung (banii imprumutati de la banci) in raport cu capitalurile proprii. Dupa valoarea acestui indice, intreprinderea este mai mult sau mai putin independenta.
Intreprinderea va putea cu greutate sa aiba un indice de autonomie financiara superior lui 1 (aceasta ar insemna ca datoriile pe termen mediu si lung sunt mai importante decat capitalurilor proprii): bancile ezita in general sa se angajeze mai mult decat actionarii societatii.
Un alt mod de a vedea lucrurile este de a considera ca, capacitatea de indatorare a intreprinderii este atinsa atunci cand indicele este aproape 1. Daca aceasta valoare este mai mica decat 1, intreprinderea va avea intotdeauna posibilitatea sa creasca capitalurile prin imprumuturi pe termen mediu si lung.
Ca si indicele de autonomie financiara, acest indice arata importanta ansamblului imprumuturilor (aici toate imprumuturile inclusiv imprumuturile pe termen scurt) fata de capitalurile proprii.
Daca acest indice creste, solvabilitatea intreprinderii se deterioreaza (datoriile cresc mai mult decat capitalurile proprii). Pentru cei care dau credite aceasta inseamna ca riscul devine din ce in ce mai mare (trebuie adesea analizat punctul de vedere al bancii pentru a intelege deciziile sale de a acorda sau de a refuza un imprumut).
Inca odata, ceea ce conteaza este evolutia pe mai multi ani si nu acest indice luat ca atare.
Scopul final al intreprinderii este sa ofere o rentabilitate buna actionarilor sai. Evaluarea acestei rentabilitati se face in raport cu capitalurile proprii investite.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2564
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
