Bugetul asigurarilor sociale de stat

1. Continutul economic al bugetului asigurarilor sociale de stat

Conform prevederilor Legii privind finantele publice, bugetul asigurarilor sociale de stat se intocmeste distinct de bugetul de stat si se aproba de parlament odata cu acesta, dobandind o autonomie deplina.

Bugetul asigurarilor sociale de stat este planul financiar anual care evidentiaza constituirea, repartizarea si utilizarea fondurilor banesti necesare ocrotirii pensionarilor, salariatilor si membrilor de familie. Acesta  este format din:

bugetul asigurarilor sociale, elaborat de organul de specialitate din Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse care include veniturile si cheltuielile cu caracter centralizat;

bugetele pentru realizarea asigurarilor sociale de la nivelul Directiilor judetene de munca si protectie sociala si a municipiului Bucuresti, rezultate din concentrarea bugetelor pentru realizarea asigurarilor sociale intocmite de unitati economice si institutii publice.

Cu avizul Ministerului Economiei si   Finantelor, Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse stabileste metodologia elaborarii, executarii si incheierii bugetului asigurarilor sociale de stat.

2. Veniturile si cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat

Veniturile bugetului asigurarilor sociale

In structura veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat se disting mai multe surse:

contributia de asigurari sociale datorata de angajat care reprezinta o treime (11,67%) din contributia totala stabilita de lege pentru conditii normale de munca. Cotele de contributii de asigurari sociale se aproba anual prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat si sunt diferentiate in functie de conditiile de munca normale, deosebite sau speciale;

contributia de asigurari sociale datorata de angajator se determina ca diferenta dintre contributia stabilita prin lege pentru sectorul respectiv de activitate si contributia de asigurari sociale suportata de angajat;

contributia salariatilor si pensionarilor care beneficiaza de bilete de tratament si odihna acordate prin institutiile de asigurari sociale;

alte venituri cum ar fi dobanzi, majorari de intarziere pentru debitele nevirate la timp etc.

Cheltuielile bugetului asigurarilor sociale

Cheltuielile specifice se concretizeaza in principal in urmatoarele:

pensii de asigurari sociale;

indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca din cauza de boala sau accident;

indemnizatii pentru concedii de maternitate si ingrijirea copiilor;

ajutoare acordate asiguratilor pentru decese si proteze;

cheltuieli privind biletele pentru tratament balnear si odihna.

In bugetul asigurarilor sociale se cuprinde ca parte distincta bugetul asigurarilor pentru somaj.

Veniturile bugetului asigurarilor pentru somaj au ca surse contributiile de la persoanele juridice si fizice care utilizeaza munca salariata si contributiile pentru somaj de la salariati.

Cheltuielile bugetului asigurarilor pentru somaj se concretizeaza in:

ajutor de somaj;

alocatii de sprijin;

ajutor de integrare profesionala;

indemnizatii pentru personalul agentilor economici a caror activitate este intrerupta temporar;

plata absolventilor institutiilor de invatamant;

plati compensatorii;

plati pentru stimularea somerilor care se angajeaza inainte de expirarea perioadei de somaj;

plati pentru stimularea mobilitatii fortei de munca;

plati pentru stimularea angajatorilor care incadreaza someri apartinand unor categorii defavorizate.

Elaborarea bugetului asigurarilor sociale de stat

Bugetul asigurarilor sociale de stat se fundamenteaza pe prognoze anuale privind nivelul mediu al pensiilor, al salariilor si al altor factori economici.

Responsabilitatea elaborarii proiectului bugetului asigurarilor sociale de stat revine guvernului respectiv Ministerului Economiei si Finantelor. Elaborarea proiectului bugetului asigurarilor sociale de stat se realizeaza concomitent cu proiectul bugetului de stat, ca parte integranta a acestuia.

Ministerul Economiei si Finantelor stabileste calendarul lucrarilor privind elaborarea proiectului bugetului de stat in conformitate cu prevederile Legii finantelor publice.

Bugetul asigurarilor sociale de stat se elaboreaza si se administreaza de Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse, prin Directia generala a asigurarilor sociale si pensiilor.

Ordonatorii principali de credite au obligatia ca, pana la data de 1 mai a fiecarui an, sa comunice Ministerului Economiei si Finantelor propunerile de modificare a veniturilor si a cheltuielilor pentru bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale pe anul viitor, fata de anul in curs, cu precizarea cauzelor si cu fundamentarile care determina aceste modificari.

Lucrarile privind elaborarea acestui buget incep din luna iulie a anului in curs. Folosindu-se de datele primite din judete, de datele proprii, precum si de executia preliminara a veniturilor si cheltuielilor, Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse elaboreaza proiectul bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul urmator. Acesta, insotit de un memoriu explicativ (in care se precizeaza orientarile si principiile pe baza carora a fost intocmit si care justifica calculele pe care s-au fundamentat veniturile si cheltuielile), se inainteaza Ministerului Economiei si Finantelor pentru verificare si avizare.

Dupa avizare, proiectul bugetului asigurarilor sociale de stat se depune la guvern. Acesta il examineaza si, cu eventualele amendamente aduse la venituri si la cheltuieli, il inainteaza parlamentului, pana la 30 noiembrie, pentru dezbatere si adoptare.

4. Adoptarea bugetului asigurarilor sociale de stat

Ajuns la parlament, proiectul bugetului asigurarilor sociale de stat este analizat, de comisiile de specialitate ale acestuia, sub aspect politic si economic. La lucrarile comisiilor de buget-finante-banci sunt invitati, de regula, ministrul finantelor si ministrul muncii si al protectiei sociale, precum si alte persoane din conducerea celor doua ministere, care prezinta explicatiile cerute in legatura cu proiectul acestui buget.

Dupa incheierea lucrarilor comisiilor de specialitate, acestea intocmesc un coraport asupra proiectului de buget, care cuprinde constatari si propuneri, iar proiectul bugetului asigurarilor sociale de stat se supune dezbaterilor in plenul parlamentului. Dupa adoptarea sa de catre parlament, bugetul asigurarilor sociale de stat se publica in Monitorul Oficial si se remite la Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse .

In cazul in care bugetul asigurarilor sociale de stat nu este adoptat cu cel putin trei zile inainte de expirarea exercitiului bugetar, se aplica in continuare bugetul asigurarilor sociale de stat al anului precedent, pana la adoptarea noului buget.

In viitor, reforma asigurarilor sociale de stat prevede ca proiectul acestui buget sa se elaboreze de guvern, pe baza propunerilor Casei Nationale a Asigurarilor Sociale.

5. Executarea bugetului asigurarilor sociale de stat

Dupa votarea bugetului asigurarilor sociale de stat de parlament, urmeaza faza executarii, care cuprinde procesul de incasare integrala si la termenele legale a tuturor veniturilor bugetului in vederea efectuarii cheltuielilor potrivit cuantumului si destinatiilor stabilite.

Executarea bugetului asigurarilor sociale de stat este in competenta Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse  si a organelor sale locale, a organelor financiar-contabile din cadrul unitatilor economice si institutiilor publice. De asemenea, la executarea bugetului asigurarilor sociale de stat participa si Ministerul Economiei si Finantelor, Trezoreria statului, Casa de Economii si Consemnatiuni, oficiile PTTR.

Veniturile si cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat se repartizeaza pe trimestre in scopul echilibrarii.

Repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor bugetului asigurarilor sociale de stat este de competenta Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse si se efectueaza dupa adoptarea bugetului de catre parlament. De asemenea, executarea corespunzatoare a bugetului asigurarilor de stat presupune stabilirea unor limite minime pentru venituri si a unor limite maxime pentru cheltuieli.

Executarea de casa a bugetului asigurarilor sociale de stat este un proces bugetar complex care consta in incasarea, pastrarea si eliberarea resurselor in vederea efectuarii cheltuielilor. La baza organizarii ei stau urmatoarele principii:

principiul delimitarii atributiilor organelor care dispun de mijloacele bugetare de atributiile organelor care se ocupa efectiv cu incasarea, pastrarea si eliberarea resurselor bugetare;

principiul unitatii de casa, conform caruia veniturile fiecarui buget pentru asigurarile sociale sunt concentrate integral la organul de casa respectiv, intr-un singur cont, din care se elibereaza resursele necesare acoperirii cheltuielilor, ceea ce conduce la efectuarea cheltuielilor potrivit prevederilor bugetare in cuantumul si la termenele stabilite.

Executarea veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat se desfasoara pe subcapitole, conform clasificatiei bugetare, in conturile deschise la unitatile Trezoreriei statului sau la sucursalele Bancii Comerciale Romane.

Cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat se efectueaza pe baza creditelor bugetare ce se repartizeaza Directiilor judetene de munca si protectie sociala si a municipiului Bucuresti prin conturi speciale, deschise la Trezoreria statului si la sucursalele Bancii Comerciale Romane.

Creditele bugetare de asigurari sociale sunt administrate de ordonatorii de credite bugetare. In functie de drepturile care le sunt acordate, ordonatorii de credite sunt de trei feluri:

ordonatori principali (sau de gradul I);

ordonatori secundari (sau de gradul II);

ordonatori tertiari (sau de gradul III).

In cadrul bugetului asigurarilor sociale de stat, calitatea de ordonator principal o are ministrul muncii si protectiei sociale, iar secretarii de stat, din acelasi minister, au calitatea de ordonatori principali delegati.

Ordonator secundar de credite bugetare (de gradul II) este considerat Oficiul central de plati pensii, subordonat Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse , caruia ordonatorii principali ii repartizeaza credite bugetare atat pentru cheltuielile proprii, cat si pentru distribuirea lor intre ordonatorii de gradul III aflati in subordine.

Ordonatorii tertiari de credite bugetare (de gradul III) sunt sefii oficiilor de asigurari sociale, pensii si asistenta sociala din cadrul directiilor judetene de munca si protectie sociala si a municipiului Bucuresti, care primesc credite de la ordonatorii principali sau secundari.

In functie de locul si de procedura efectuarii lor, in procesul executarii  bugetului asigurarilor sociale de stat se intalnesc doua categorii de cheltuieli, si anume:

cheltuieli care se efectueaza la locul de munca, de catre casieriile unitatilor economice si ale institutiilor publice;

cheltuieli care se efectueaza in mod centralizat.

Pentru executarea cheltuielilor de asigurari sociale care se efectueaza la locul de munca (acordarea de proteze dentare, auditive, oculare, cheltuielile reprezentand ajutoarele in caz de pierdere temporara a capacitatii de munca) nu este necesara deschiderea de credite bugetare, deoarece unitatile economice si institutiile publice primesc sumele reprezentand contributiile de asigurari sociale datorate de ele insele. Diferenta de contributie la luna respectiva se preleva in contul directiilor judetene de munca si protectie sociala, iar de aici in contul Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse .

Cheltuielile de asigurari sociale se efectueaza pentru plata pensiilor, pentru tratamentul balnear, odihna, investitii.

Executarea cheltuielilor centralizate de asigurari sociale presupune in prealabil deschiderea creditelor bugetare.

Pentru deschiderea creditelor bugetare, coordonatorii de credite bugetare inainteaza lunar Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse cereri de deschideri de credite pentru plata pensiilor.

Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse  adreseaza, pe baza acestor cereri, Ministerului Economiei si Finantelor o cerere de deschidere de credite, in baza careia acesta din urma aproba deschiderea de credite dispunand autorizarea organelor de casa sa acorde resurse bugetare ordonatorilor de credite subordonati Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse, in anumite limite, in conformitate cu prevederile bugetare. Deschiderea creditelor bugetare se efectueaza lunar, in limitele unei treimi din alocatia bugetara trimestriala.

Procedura deschiderii de credite bugetare asigura un echilibru permanent intre veniturile si cheltuielile bugetare de asigurari bugetare si, totodata, un control sistematic din partea organelor financiare.

Pe baza dispozitiilor primite de la organele financiare, unitatile bancare si cele ale Trezoreriei statului vireaza sumele la oficiile postale care platesc efectiv pensiile, prin factorii postali, pensionarilor, la domiciliul acestora.

6. Incheierea bugetului asigurarilor sociale de stat

Principiul anualitatii bugetului impune ca incheierea executiei bugetului asigurarilor sociale de stat sa se incheie la 31 decembrie. Veniturile bugetare incasate dupa 31 decembrie se inregistreaza in contul anului urmator, iar creditele bugetare de asigurari sociale ramase necheltuite pana la sfarsitul zilei de 31 decembrie a anului expirat se inchid.

Lucrarile de incheiere a bugetului asigurarilor sociale de stat si metodologia de aprobare a executiei bugetului sunt identice cu cele prezentate la capitolul precedent, vizand bugetul de stat cu particularitatile legate de specificul activitatii de asigurari sociale de stat.