CREDITUL - Trasaturi caracteristice (Creditul bancar)

CREDITUL

1.Creditul.Trasaturi caracteristice

Creditul este operatiunea prin care se ia in stapanire imediata resursa , in schimbul unei promisiuni de rambursare viitoare , in mod normal insotite de plata unei dobanzi ce remunereaza pe imprumutator.

Operatiunea priveste doua parti. O parte acorda creditul. Cealalta parte il primeste , altfel spus se indatoreaza.

Deoarece plata se realizeaza pana la urma tot cu ajutorul monedei , creditul presupune existenta monedei. Desi moneda nu este prezenta chiar in momentul efectuarii actului de creditare , atat datoria , cat si promisiunea de plata se exprima in moneda , iar rambursarea se face de asemenea , tot in moneda. Creditul este deci asteptarea unei anumite cantitati de moneda. Aceasta inseamna ca actul de creditare este un act care se desfasoara in timp.

Se pot structura trei conceptii privind elemental fundamental in definirea creditului:

creditul ca incredere;

creditul ca forma a relatiilor de schimb;

creditul ca expresie a relatiilor de distribuire.

Creditul ca incredere : unii economisti apreciaza ca ideea de incredre ar reprezenta principalul continut al creditului. Potrivit acestei conceptii ,creditul este o categorie subiectiva , psihologica. Notinuea de credit isi are originea in latinescul credito (a avea incredere). Increderea este necesara in relatiile de imprumut , fara ea nici vanzarea marfii cu plata amanata nu ar fi avut loc.

Creditul ca schimb: unii autori considera creditul ca fiind o forma particulara a schimbului. Conform economistului francez Jean Marchal , operatiunile de credit sunt operatiunile de schimb care prezinta acea particularitate ca un interval de timp apreciabil separa efectuarea prestatiei de efectuarea contraprestatiei. In aceeasi acceptiune , creditul este definit ca:

un schimb care incepe in prezent si se termina in viitor:

un acord prin care forme ale valorii (bunuri, servicii, sau moneda)sunt cedate in schimbul unei promisiuni de plata viitoare.

Creditul ca expresie a relatiilor de distribuire: ceea ce deosebeste esential creditul de schimbul de marfuri este mobilul creditarii , care inseamna redistribuirea valorii. Continutul economic specific al creditului este transferul unei parti din produsul social de la unii participanti la circuitul economic catre alti participanti la acest circuit , un transfer cu caracter temporar.

Cele trei grupuri de conceptii asupra creditului se coreleaza intre ele si numai impreuna configureaza relatiile de credit in ansamblul lor. In principal , creditul este expresia relatiilor de redistribuire a disponibilitatilor banesti latente existente in economie atat la agentii nefinanciari , cat si la cei financiari , prin inlocuirea monedei temporar pasive cu moneda activa , ca si prin consolidarea si amplificarea disponibilitatilor de capital banesc si cresterea masei monetare in circulatie.

Tarsaturile caractesistice ale creditului sunt:

Subiectele raportului de credit sunt debitorul si creditorul, care prezinta o mare diversitate in ce priveste apartenenta la structurile social-economice , motivele angajarii in raportul de credit si durata angajarii sale. In general se constituie ca subiectele ale raportului de credit intreprinderile , statul si populatia.

Promisiunea de rambursare , element esential al raportului de credit , presupune riscuri , si necesita , in consecinta , adesea , angajarea unei garantii.

In raporturile de credit , riscurile probabile sunt:

Riscul de nerambursare;

Riscul de imobilizare.

Riscul de nerambursare consta in probabilitatea intarzierii platii sau a incapacitatii de plata datorita conjucturii , dificultatilor sectoriale , sau deficientelor imprumutului.

Riscul de imobilizare survine la banca , sau la detinatorul de depozite, care nu este in masura sa satisfaca cererile titularilor de depozite , din cauza unei gestiuni nereusite a creditelor acordate. Efectele negative ale unei asemenea situatii care afecteaza major pe deponent pot fi prevenite prin administrarea judicioasa a depozitelor si creditelor de catre banci ; angajarea de credite pe baza hartiilor de valoare , mobilizarea efectelor (la piata monetara), prin rescont si alte operatiuni.

Termenul de rambursare ca trasatura specifica a creditului are o mare varietate , de la termene foarte scurte de 24 de ore , pana la termene de   peste 50 de ani pentru constructiile de locuinte.

Creditul pe termen scurt este considerat in general creditul cu o scadenta mai mica de un an. Pentru creditele pe termen scurt este caracteristica rambursarea integrala la scadenta. Creditele pe termen mediu are scadenta intre 3 si 5 ani , iar creditul pe termen lung - peste 5 ani. Creditele pe termen mijlociu si lung implica adesea rambursarea esalonata.

Dobanda este caracteristica esentiala a creditului.

Consemnarea si transferabilitatea sunt de asemenea caracteristici ale creditului . Acordurile de credit sunt consemnate . in marea lor majoriate in inscrieri numite instrumente de credit cunoscand o mare varietate (cecuri , bilete la ordin , bonuri de tezaur , obligatiuni , etc.)

2. Sferele creditului

Criterile care determina delimitarea principalelor tipuri de credit sunt:

Persona creditorului;

Modaliattea specifica de formare si utilizare a capitalurilor disponiblie;

Persoana debitorului;

Dimensiunile si dinamica necesitatilor debitorului si modul de folosire a capitalurilor imprumutului;

Obiectul creditului si sfera de utilizare;

Duratele de constituire a capitalului disponibil si de utilizare de catre imprumutati.

2.1 Creditul comercial

Creditul comercial este aceea forma de credit de la care pleaca celelalte relatii de credit in economia de piata; caracteristicile pricipale ale creditului comercial sunt:

Obiectul il constituie transmiterea de capital de imprumut sub forma de marfa , respectiv vanzarea pe datorie a marfurilor , fara ca in acel moment sa le fie transmisa suma echivalenta de la cumparator la vanzator;

Subiectele (participantii)sunt intreprinzatori activi din diferite ramuri ale economiei , care imprumuta reciproc;

Miscarea creditului comercial este paralela cu miscarea capitalului industrial.

Desi reprezinta baza creditului in economia de piata , creditul comercial are anumite limite si anume:

Are volum limitat la cel mult capitalul disponibil sub forma de marfa;

Are proprietati limitate influentate de frecventa revenirii sumelor imprumutate in mana creditorului;

Se misca numai in anumite directii;

Aceste limite impun apelarea si la alte forme ale creditului , in mod deosebit la cel bancar.

2.2 Creditul bancar

Creditul bancar cuprinde o sfera larga de raporturi angajand modalitati diferite , pe termen scurt si pe termen mijlociu si lung , privind operatii bazate pe inscrisuri sau fara , garantate , sau negarantate, in fiecare caz in parte sau in cadrul unui acord general etc.

Creditul bancar reprezinta urmatoarele caracteristici:

Obiectul il constituie transmiterea de capital de imprumut sub forma baneasca;

Subiectele sunt pe de-o parte bancile , iar pe de alta parte intreprinderile, populatia si statul;

Poate servi la redistribuirea capitalului in orice directie;

Poate fi privit in doua sensuri : ducand la sporirea capitalului real(daca vizeaza obiective de investitii)sau numai servind miscarea capitalului(daca vizeaza consumul)

Principalele credite acordate de banci sunt:

Avansurile in cont current sau creditele de casa (de trezonerie):reprezinta raporturile de credite intemeiate pe o deplina cunoastere a activitatii intreprinderii, fara a fi consemnate prin inscrisuri la fiecare angajament.

Creditele , neavand la baza inscrisuri , nu au posibilitatea de recreditare, bazandu-se pe principalele resurse ale bancii.

Sistemul de acordare general este linia de credit , in conditiile careia se stabileste limita maxima a creditului acordat in acest cadru. Limita de credit confera intreprinderii un credit provizoriu , intrucat banca poate cere oricand acoperirea debitului.

Creditarea de portofoliu sau creditarea creantelor include urmatoarele operatiuni specific:

Operatiuni cambiale;

Imprumuturi pe gajde actiuni si efecte publice;

Operatiuni de report.

2.3 Creditul obligatar

Creditul obligatar reprezinta operatiile de credit in care partenerii sunt institutiile statului sau intreprinderile economice in calitate de debitori , care, in aceasta calitate emit obligatiuni , care-si angajeaza capitalurile in scopul obtinerii unui venit sigur sub forma de dobanzi. O mare parte a obligatiunilor sunt emise de catre stat.

Dezvoltarea pe scara larga a creditului obligatar a extins activitatea institutiilor de rating. Ratingul este un proces de evaluare a standingului financiar al unui titlu de imprumut , in scopul de a exprima o apreciere a riscurilor legate de rambursarea sau plata dobanzilor.

Obligatiunile se vand in general intre intreprinderi si banci si intre banci si banca centrala.

2.4. Creditul ipotecar

Creditul destinat activitatii imobiliare prezinta una din cele mai importante categorii de credit din sistemul national in economia de piata , economie care cultiva si dezvolta , sprijina si sustine , proprietatea individuala.

Creditul ipotecar presupune o conventie intre creditor si imprumutat, in care se prevede , in general:

Proprietatea ce serveste ca garantie a rambursarii imprumutului;

Conditiile de remunerare si scadentele de rambursare;

Penalitatile in caz de rambursare anticipate ,partial sau completa a imprumutului;

Circumstantele in care prin nerespectarea conditiilor de imprumut , debitorul poate pierde proprietatea.

In ultimul timp s-au dezvoltat si alte tipuri de credite ipotecare cum ar fi:

Imprumut pe ipoteca cu dobanzi variabile;

Imprumut pe ipoteca cu rambursare progresiva;

Imprumut pe ipoteca inversat , purtator de anuitati.

2.5 Creditul de consum

Creditul de consum este creditul pe termen scurt sau mijlociu , acordat persoanelor individuale , destinat a acoperi costul bunurilor si serviciilor de care beneficiaza prin reteaua de comercializare si servicii sau pentru recreditarea creantelor contractate in acest scop.

Elementele caracteristice acestui credit sunt:

Se acorda unei conventii stabilite intre parti;

Permite consumatorului sa efectueze cumparaturile sau sa obtina imprumuturi fie direct , asupra creditorului , fie indirect prin cartile de credit;

Consumatorul are posibilitatea sa efectueze plata fie in totalitate pentru creditul in curs , fie prin plati partiale periodice.

In incheierea expunerii privind principalele categorii de credite , se sublineaza , prin comparative unele aspecte care le reunesc sau le deosebesc. Doua din aceste categorii de credit ,creditul comercial si creditul obligatar , presupun obligatiile directe intre debitor si creditor ,posibile a fi desfasurate in sfera bancilor de la inceput pana la sfarsit.

Raporturi de credit I

Debitori Creditori

CREDIT  CUMPARATOR FURNIZOR

COMERCIAL  (agent economic) (agent economic)

CREDIT  UTILIZATOR SUBSCRIITOR

OBLIGATAR  (ag ec sau institutie (persoana sau ag

Publica) ec)

Raporturi de credit II

Debitori A BANCA B Creditori

(distribuire)  (depozitare)

CREDIT  agenti ec sau agenti ec sau

BANCAR  persoane persoane

CREDIT

IPOTECAR

CREDIT DE

CONSUM 

3 Intermediarii si pietele creditului

Totalitatea relatiilor dintre diferitele subiecte economice , intreprinderi si persoane , intre acestea si intermediarii bancari , precum si a raporturile dintre banci si alte institutii de credit privind transferul de disponibilitati monetare ca forma specifica de circulatie si fructificare a capitalului , formeaza pietele creditului.

Aceste piete sunt segmente in functie de natura participantilor si scopurile urmarite de acestia. Astfel distingem:

piata capitalurilor sau piata financiara;

piata monetara;

piata valutara.

Piata capitalurilor are drept obiectiv investiitile pe termen lung , respectiv tranzactii asupra actiunilor si obligatiilor sau a altor titluri derivate , fie in momentul emisiunii lor, prin subscriere, fie prin operatii ulterioare la piata secundara , bursa de valori. Emisiunea titlurilor noi se realizeaza pe piata primara , iar tranzactionarea titlurilor se efectueaza pe piata secundara. Operatiunile de insotire se fac pe pietele derivate.

Piata monetara sau piata creditului are drept obiect capitalurile disponibile pe termen scurt si foarte scurt;este in esenta locul in care bancile comerciale , care creeaza moneda scripturala , pot sa-si procure lichiditatile care le sunt necesare sub forma de moneda primara pentru a face fata iesirile de fonduri implicate de procesul de creatie monetara. In ultimii ani piata monetara a devenit accesibila si pentru institutii nebancare financiare si chiar pentru agentii nefinanciari care doresc sa plaseze sau sa imprumute lichiditati.

Piata monetara in sens larg sau piata monetara deschisa este o piata pe care toti agentii economici , care dispun de capitaluri pe termen scurt , pot sa ofere aceste capitaluri tuturor celorlalti agenti , care au nevoie de lichiditati pentru perioade scurte de timp.

Piata valutara este un compartiment obligatoriu pentru fluxurile de capital din si catre exterior.

Granitele dintre aceste piete (financiara , monetara, valutara) nu pot fi prcis delimitate , iar legaturile dintre aceste piete sunt foarte stranse.

In incheiere trebuie sa subliniem ca notiunea de piata in general si de piata a creditului in special este o categorie abstracta care se refera la relatii intre anumiti participanti care se desfasoara prin forme specific si prin institutii caracteristice , in cazul nostru , intermediarii bancari.

Cele mai importante documente necesare pentru perfectarea creditului sunt:

la compartimentul juridic - documentele de luare a deciziei care exclud declararea nula a contractelor;

la comaprtimentul financiar - rapoartele financiare anuale pentru ultimii 2 ani de activitate inclusive pentru ultimul an - rapoartele financiare trimestriale cu anexarea la ultimul raport financiar a descifrarii principalelor posturi;

la compartimentul sursa primara de achitare - planul de afaceri si evaluarea afacerii;

la compartimentul sursa secundara de achitare - documentele aferente gajului propus si evaluarea gajului efectuata de catre o companie terta specializata in domeniu;

Deschiderea contului curent si a altor conturi pe baza pachetului de documente stabilit de legislatia in vigoare si de cerintele interne ale bancii.

Activarea in decursul la minimum un an;

Inregistrarea rezultatelor financiare positive;

Existenta unei situatii financiare adecvate sumei creditului;

Lipsa angajamentelor restante;

Existenta unui gaj eligibil;

Principalele tipuri de credite acordate de Banca si conditiile de acordare ale acestora:

Scopul
finantarea cheltuielilor directe, investitiilor in mijloace fixe si completarii mijloacelor circulante;
Modalitatea de acordare
pentru completarea mijloacelor circulante - credite ordinare, linii de credite, credite in transe;
creditele pentru investitii in mijloace fixe - credite ordinare, credite in transe;
Termenul
creditele pentru completarea mijloacelor circulante - pina la 24 luni,
creditele pentru investitii in mijloace fixe - pina la 36 luni;
Rata dobinzii
rata dobinzii la credite se stabileste in functie de conditiile pietii si situatia financiara a solicitantilor;
Rambursarea 
se practica stabilirea graficelor lunare de rambursare a creditelor;
Comision pentru acordare  
la acordarea creditelor se percepe un comision de pina la 2 %.

In dosarul personal al creditului se afla umatoarele documente

permisiunea de acordare a creditului, eliberata de organul competent

contractul de credit cu toate completarile, precum si dispozitiilie directiei operatiuni bancare

documentele prezentate de client

documentatia privind asigurarea creditului

a.      in caz ca se depune gaj:

contract de gaj;

certificat de inregistare notariala;

nota informativa despre controlul la fata locului a averii si estimatia gajului;

alte documente prezentate la intocmirea gajului;

informarea ce confirma posibilitatea realizarii gajului.

b.      in cazul ca se da garantie, se depune cautiune:

garantie, cautiune legalizata notarial;

analiza situatiei financiare a garantului, cautionatarului;

aviz despre inregistrarea garantiei sau contractului cu banca-garant despre ordinea executarii scrisorii de garantie.

c.      in cazul ca este de acord cu cesiunea numerarului:

acord despre cesiunea numerarului

Bibligrafie

Cezar Basno , Nicolae Dardac , Constantin Floricel - "Moneda Credit Banci"

Mihaela Gondor , "Moneda si credit" , Petru Maior , Tg.Mures 2005

https://www.bem.md/ro/youbank/feedback/faq/