Continutul si caracterizarea generala a resurselor financiare ale statului

Continutul si caracterizarea generala a resurselor financiare ale statului

Statul trebuie privit si el ca o entitate de sine statatoare care pentru a se organiza si a functiona are nevoie de resurse, printre care si de resurse financiare. Chiar daca cheltuirea acestor resurse financiare nu urmareste profitul, in cazul unei organizari si functionari adecvate a statului, permit ca acesta sa asigure unele criterii de oportunitate, eficacitate si eficienta celorlalte entitati care se infiinteaza si functioneaza in cadrul granitelor sale: persoane particulare, societati comerciale si tot felul de organizatii cu scopuri felurite.

Cu toate ca statul nu este chemat sa realizeze venituri proprii si cu atat mai mult sa obtina profit, prin functiile sale el poate si trebuie sa asigure conditiile minimale de desfasurare a unei vieti sociale sanatoase, a unor activitati economice rationale si profitabile si a unui climat general propice ca fiecare persoana fizica sau juridica sa-si indeplineasca menirea cu respectarea cadrului de reglementari adoptat in conformitate cu legea suprema, Constitutia. Or, realizarea tuturor atributiilor, functiilor si rolurile pe care statul este chemat sa le indeplineasca poate fi privita ca o resursa importanta pe care el o pune la dispozitia celorlalte entitati ce functioneaza in societate si care trebuie remunerata pentru a exista si a fi disponibila tuturor.

Organizarea statului trebuie vazuta si inteleasa ca un ansamblu de puteri publice si administratii publice, primele cu rolul de a exercita puterea si a lua decizii ce afecteaza colectivitatile umane, iar cele din urma cu functia principala de a produce si furniza servicii care nu sunt destinate pietei ci colectivitatii. Ca atare, elementele constitutive ale statului nu sunt creatoare de venituri, ci consumatoare si redistribuitoare de venituri prelevate de catre stat de la contribuabilii sai.

Daca am realiza o paralela intre tipurile de finantare ce pot fi folosite de stat, pe de o parte, si de o intreprindere care urmareste realizarea de profit, pe de alta, am constata ca in cazul statului nu numai ca nu exista posibilitatea finantarii interne, dar si ca finantarea externa, singura posibila in cazul statului, se deosebeste de cea a intreprinderilor prin aceea ca statul nu plateste un cost explicit, nici implicit pentru obtinerea ei. Dimpotriva, toate costurile pe care le implica functionarea sa, si cele rationale si cele nerationale, paguboase pentru societate sunt suportate de catre contribuabili. Marimea absoluta a acestor costruri platita de catre contribuabili sub forma impozitelor, taxelor si contributiilor este cu atat mai mare cu cat functiile statului sunt mai extinse si cu cat acestea sunt realizate mai necorespunzator.

Resursele financiare ale societatii au asadar doua componente: resursele financiare publice si resursele financiare administrate pe baze private. Potrivit Legii finantelor publice romane, resursele financiare publice sunt cele ale statului, ale unitatilor administrativ-teritoriale si ale institutiilor publice. Rezulta ca resursele financiare ale statului reprezinta doar o parte, este adevarat, cea mai consistenta, a resurselor financiare publice. Din cauza ca resursele financiare ale statului sunt gestionate prin bugetul de stat, ele sunt cunoscute sub denumirea de venituri ale bugetului de stat.

Asadar, resursele financiare publice reprezinta mijloacele banesti aflate la dispozitia administratiilor publice, in timp ce resursele bugetare reprezinta acea parte a resurselor financiare publice cuprinsa in bugetele entitatilor publice.

Marimea veniturilor bugetare este dependenta de nivelul de dezvoltare al economiei nationale, de amploarea si complexitatea statului, de presiunea fiscala impusa asupra contribuabililor, de eficienta colectarii acestor venituri de catre administratiile fiscale etc. Tendinta in privinta evolutiei in timp a veniturilor bugetare, ca si a cheltuielilor bugetare pe care trebuie sa le acopere, este de crestere, datorita, in principal, urmatorilor factori:

o factori economici care se materializeaza in evolutia crescatoare a produsului intern brut;

o factori monetari care se materializeaza in cresterea masei monetare, a creditului si dobanzii sub presiunea tendintei de accentuare a cresterii generalizate a preturilor (fenomenului inflationist);

o factori sociali care se refera la cresterea nevoilor de venituri rezultata din schimbarile in structura populatiei;

o factori demografici care se manifesta prin schimbari in numarul de contribuabili ca urmare a schimbarilor in numarul populatiei;

o factori politici care tin de orientarea doctrinara a partidelor politice care exercita puterea, de ascutirea luptei pentru putere, de cresterea promisiunilor de politici publice etc.;

o factori militari se manifesta prin schimbarile in politica militara a statului ca urmare a nevoilor ce decurg din aliantele politice si militare incheiate cu alte state si structuri militare globale;

o factori internationali (regionalizarea si globalizarea economiei) isi pun amprenta, printre altele, prin contributiile ce trebuiesc suportate de fiecare stat ce apartine unui organism sau organizatii internationale, precum si prin necesitatea sustinerii de catre stat a unor ramuri strategice ale economiei prin subventii si alte facilitati in lupta concurentiala internationala.

Alaturi de lantul care explica necesitatea resurselor financiare ale statului prin utilizarile care se dau acestora, trebuie sa subliniem ideea, pe care am mai relevat-o in curs, si anume ca fundamentul resurselor financiare ale statului il constituie finantele private ale agentilor economici. Iata schematic prezentata aceasta idee:

Finantele private - fundamentul resurselor financiare ale statului

Indicatorii prin care se reprezinta nivelul veniturilor publice ii prezentam in urmatorul tabel:

Tabelul 9.1. Indicatorii privind nivelul veniturilor publice

Indicator Formula de calcul Explicatie

1.Volumul veniturilor publice VP = ∑VPi Se obtine prin insumarea tuturor veniturilor publice.

a) in expresie nominala VPn =∑VPni Totalitatea veniturilor publice exprimate in preturile curente ale anului de calcul.

b) in expresie reala VPr = VPn/IP Totalitatea veniturilor publice exprimate in preturile constante ale unei perioade de baza (se obtin prin impartirea volumului veniturilor publice nominale la indicele preturilor).

2. Ponderea veniturilor publice in PIB %VPPIB = VP/PIB Exprima partea din produsul intern brut realizat intr-un an care revine administratiilor publice ca venituri publice.

3. Veniturile publice medii pe locuitor VPloc = VP/populatie Exprima care este suma medie ce revine pe un locuitor din veniturile publice totale; este un indicator statistc care are relevanta dace este utilizat pentru comparatii in timp si spatiu.

De asemenea, pot fi utili si indicatorii care exprima dinamica veniturilor publice, de aceea prezentam si principalii indicatori de acest gen.

Tabelul 9.2. Indicatorii privind dinamica veniturilor publice

Indicator Formula de calcul Explicatie

1. Modificarea absoluta a veniturilor publice (se poate determina in expresie nominala sau reala) ΔVP = VP1 - VP0 Exprima suma cu care se modifica volumul veniturilor publice de la o perioada la alta.

2. Modificarea relativa a veniturilor publice (se poate determina in expresie nominala sau reala) %ΔVP = (VP1 - VP0)/VP0 x 100 Exprima procentul cu care variaza veniturile publice de la o perioada la alta.

3. Modificarea ponderii veniturilor publice in PIB %ΔVPPIB = (VP1/PIB1 - VP0/PIB0) x 100 Exprima modoficarea proportiei detinuta de veniturile publice in PIB de la o perioada la alta.

4. Modificarea veniturilor publice medii pe locuitor ΔVPloc. = VP1/populatie1 - VP0/populatie0 Exprima modificarea veniturilor medii pe locuitor de la o perioada la alta.