CATEGORII DOCUMENTE |
INFLATIA
DEFINIREA INFLATIEI. INFLATIA CA DEZECHILIBRU. Efectele inflatiei. Iesirea din inflatie.
Despre fenomenul de inflatie exista reflectie inca din antichitate. In general se vorbeste despre inflatie atunci cand se manifesta un dezechilibru, atunci cand "ceva" este intr-o cantitate mai mare sau mai mult decat altceva. Notiunea de inflatie este legata de masa banilor in circulatie. Potrivit Legii circulatiei banesti, atunci cand in circulatie se afla o masa de bani fara valoare proprie, excesiva comparativ cu nevoile circulatiei, banii se depreciaza in raport cu aurul si celelalte marfuri.
Inflatia se manifesta deci printr-o scadere a puterii de cumparare a monedei. Cel mai adesea calculul marimii inflatiei se face sub forma de rata, in functie de cresterea preturilor intr-o anumita perioada, dupa formula:
unde:
I - rata inflatiei;
- nivelul general al preturilor in perioada actuala;
- nivelul general al preturilor in perioada de baza.
Depasirea anumitor praguri face din fenomenul inflationist un puternic pericol economic-social si politic. In acelasi timp pastrarea lui in anumite limite respective (3 - 4 %), are efect benefic asupra dezvoltarii economiei, a ritmului de crestere economica.
Inflatia ca dezechilibru, are consecinte nefaste asupra economiei, socialului si politicului. Ea se manifesta ca o consecinta a dezechilibrelor ce exista pe diverse piata: piata monetara, piata bunurilor si serviciilor, piata financiara si piata muncii.
Inflatia apare atunci cand cererea globala este mult mai mare decat oferta. Opozitia dintre cererea globala si oferta globala (monetara, financiara, reala, capital uman) este consecinta unei cresteri continue, accelerate si generalizate a preturilor.
Cresterea preturilor se manifesta in toate ramurile si sectoarele economiei, ea este continua si in mod accelerat, uneori spunandu-se ca, preturile isi autogenereaza cresterea.
Astfel spus inflatia are capacitatea de a se autoreproduce si autodezvolta.
Se considera ca exista trei forme ale inflatiei, respectiv:
Inflatia prin cerere;
Inflatia prin costuri;
Inflatia prin structura.
Cresterea preturilor se datoreaza unui excedent de cerere, caruia economia nationala nu-i poate face fata. Mecanismul este urmatorul:
Cererea excedentara duce la o crestere a pretului prin mecanismul cerere-oferta;
Cresterea preturilor stimuleaza cresterea productiei;
Cresterea productiei are ca efecte o crestere a veniturilor salariale;
Cresterea veniturilor duce la o crestere a puterii de cumparare a populatiei si deci la o crestere a cererii;
Mecanismul se reia (cercul vicios) incepand cu punctul 1, insa cu o amplitudine mult mai mare si mai accentuata. Se creeaza astfel asa numita "spirala inflationista prin cerere excedentara".
Cresterea preturilor este rezultatul cresterii costurilor. Cel mai important si periculos element al costului in generarea inflatiei este salariul. Ponderea acestui element in generarea inflatiei depinde de gradul de organizare sindicala. Mecanismul inflationist al salariilor este urmatorul:
Cresterea salariilor genereaza o crestere a preturilor de cost.
Cresterea preturilor de cost are drept consecinta o scadere a ofertei.
Scaderea ofertei duce la crestere a pretului de vanzare.
Cresterea pretului de vanzare reduce puterea de cumparare a populatiei.
Scaderea puterii de cumparare determina sindicatele in inaintarea de cereri de marire a salariilor si cercul vicios se inchide.
In ceea ce priveste delimitarea dintre cele doua tipuri de inflatie, aceasta are doar caracter metodologic, in realitate nu putem identifica o inflatie prin cerere si o inflatie prin costuri. Exista o singura inflatie care se manifesta sub forma unei cresteri generalizate a preturilor. Cauzele sunt multiple, unele directe, altele indirecte, cele mai importante fiind cererea care determina marirea pretului platit de cumparator si costul care ii impune producatorului un pret corespunzator efortului financiar facut. Se poate spune ca in marea majoritate a cazurilor inflatiei prin costuri devine o sursa de intretinere a inflatiei prin cerere.
Exista situatii cand inflatia poate fi generata de anumite sectoare ale economiei, fie de preturi industriale de monopol (in sectoarele foarte concentrate), fie de preturile agricole stabilite in mod administrativ.
Exemplu in acest sens il reprezinta preturile in tarile socialiste sau preturile stabilite de structurile oligopolitice occidentale, politica C.E.E. in domeniul agriculturii.
Inflatia se poate dezvolta controlat atunci cand procesul inflationist se poate limita treptat prin decizii ale autoritatilor administrative sau din contra, poate sa se dezvolte necontrolat. Inflatia necontrolata sau deschisa nu poate fi oprita sau franata prin interventii umane. Ea urmeaza sa se opreasca treptat, sau pusa sub control dupa o anumita perioada.
Efectele inflatiei se manifesta indeosebi in domeniul socio-economic si sunt in general foarte nefavorabile. Enumerate succint acestea ar fi:
Creste nesiguranta tranzactiilor economice;
Cresc cheltuielile, consumul neproductiv in detrimentul economiilor ca urmare a pierderii treptate a puterii de cumparare a monedei. In conditii de inflatie, economisirea considerata ca o virtute inregistreaza o decadere datorita anticipatiilor pesimiste pe care le fac subiectii economici in legatura cu evolutia preturilor de la o perioada la alta. Datorita cresterii rapide a preturilor, individul prefera sa cheltuiasca mai mult in prezent, nefiind sigur ca in viitor economisirea unei parti din venitul actual ii va aduce aceeasi satisfactie. Inflatia incita subiectii economici sa cheltuiasca, nu sa economiseasca. O inflatie persistenta, altereaza sistemul de economisire intr-atat incat creditul bancar devine singura sursa de venit ceea ce agraveaza si mai mult fenomenul inflationist;
Inflatia redistribuie deformat veniturile prin dereglarea mecanismului de stabilire al preturilor. Inflatia realizeaza o diferentiere economica inechitabila. Procesul poate fi observat prin compararea situatiilor categoriilor sociale cu venituri fixe cu cele ale categoriilor cu venituri variabile. Prin mecanismul ei rigid de redistribuire, inflatia realizeaza cea mai mare diferentiere sociala in defavoarea categoriilor sociale cu venituri fixe;
Inflatia saraceste pe cei slabi si imbogateste pe cei puternici. Cei mai slabi sunt in general batrani. Cei mai multi sunt la pensie sau aproape de data pensionarii. Fixitatea veniturilor lor pe de-o parte (pensia sau modesta economie) cat si imposibilitatea de a se organiza pe de alta parte ca grup social ii face sa resimta drastic efectele inflatiei. La aceasta se adauga si puterea lor fizica si psihica redusa in fata schimbarilor si vicisitudinilor perioadei inflationiste. Tineretul este in general avantajat. Tinerii nu dispun de economii, din contra ei sunt in general debitori si cei avantajati de inflatie, ei au resurse fizice si psihice suficiente pentru a putea plia fenomenului inflationist;
Se constata o crestere a fenomenului de coruptie si in general a fenomenelor antisociale, deoarece de cele mai multe ori inflatia se suprapune cu perioade de recesiune economica.
Iesirea din inflatie presupune luarea unui complex de masuri de catre administratie. Acest complex de masuri depinde de foarte multi factori: economici, psihologici, sociologici, politici, care trebuie luati in considerare.
Aprecierea calitatii unor masuri nu poate fi facuta decat dupa rezultatele obtinute in urma aplicarii acestora. Procesul inflationist este un proces complex si foarte dinamic. In aprecierea calitatii luptei contra inflatiei este nevoie de analiza rezultatelor in domeniul cresterii productiei, reducerii somajului, cresterii gradului de satisfacere a cererii globale, cresterea calitatii vietii etc.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1437
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved