INSTRUMENTE DE CREDIT SI DE PLATA

1. CAMBIA SI OPERATIUNILE CAMBIALE

1.1. DEFINIRE, ROL SI MENTIUNI OBLIGATORII

1.2. OPERATIUNI CAMBIALE

1.3. CIRCUITUL CAMBIAL IN ROMANIA

2. BILETUL LA ORDIN, CECUL SI ORDINUL DE PLATA

3. CARDUL - PRODUS SI SERVICIU BANCAR COMPLEX

3.1. DEFINIRE SI TIPOLOGIE

3.2. SISTEMUL DE PLATI PRIN CARDURI

1. CAMBIA SI OPERATIUNILE CAMBIALE

1.1. DEFINIRE, ROL SI MENTIUNI OBLIGATORII

Definitie: Cambia reprezinta un inscris, prin care o persoana (tragatorul) ordona unei persoane (tras) sa plateasca unei a treia persoane (beneficiar) o suma de bani determinata, la o data fixa si la locul indicat.

Atunci cand beneficiarul este el insusi debitor fata de o terta persoana si doreste sa realizeze plata utilizand aceeasi cambie, acesta poate inscrie pe spatele cambiei o mentiune de a se plati creditorului. Mentiunea poarta denumirea de gir sau andosare; cel care a inscris mentiunea este girant.

Rolul cambiei rezulta din utilizarea acesteia ca instrument de schimb, plata si de credit.

Ca instrument de schimb, cambia evidentiaza rolul initial al acesteia in schimburile monetare, ceea ce conducea la evitarea deplasarii banilor si reducerea riscurilor aferente.

In calitate de  instrument de plata, cambia poate fi utilizata in locul bancnotelor pentru stingerea unor obligatii de plata in numerar.

In cazul platilor prin utilizarea cambiei, se asigura certitudinea, datorita acceptarii cambiei de catre tras, iar prin transmiterea cambiei prin gir se asigura si avantajul solidaritatii intre girantii succesivi.

Ca instrument de credit, cambia are multiple utilizari: in domeniul creditului comercial, al creditului bancar si ca mod de garantare.

Ca instrument de credit comercial, cambia este denumita efect comercial si este utilizata de producator in raport cu comerciantul care ii cumpara produsele.

Tragatorul, respectiv producatorul poate valorifica aceste instrumente inainte de scadenta, prin scontare la banca, ceea ce conduce la obtinerea unui credit bancar. Pentru garantarea creditelor acordate unei alte persoane decat beneficiarul cambiei, banca poate accepta cambiile cu titlu de garantie.

Cambia produce efecte atunci cand:

operatiunile cambiale sunt efectuate de catre persoane fizice si juridice care au calitatea de comerciant;

forma scrisa, sub semnatura privata;

cuprinde toate mentiunile obligatorii si unele clauze facultative.

Mentiunile obligatorii pe care trebuie sa le cuprinda cambia se refera la:

a)      denumirea cambiei, care poate fi inscrisa ca titlu sau poate figura in cuprinsul textului. Este obligatorie prezenta denumirii cat si scrierea ei in aceeasi limba in care este redactata cambia, fiind situata deasupra semnaturii tragatorului.

b)      Ordinul (sau mandatul) neconditionat de a plati o suma de bani determinata, intr-o anumita perioada (cu specificarea sumei in titlu, precum si in litere sau cifre).

c)      Numele (denumirea) trasului, respectiv a persoanei care trebuie sa plateasca. In unele cazuri, tragatorul se poate indica pe sine ca tras, ori, poate indica mai multe persoane trase cumulativ (nu alternativ).

d)      Scadenta, este o mentiune obligatorie care prezinta importanta prin faptul ca:

Obligatia trasului se stinge numai prin plata la scadenta;

Detinatorul cambiei nu poate fi obligat sa primesca plata inainte de scadenta;

Trasul care plateste inainte de scadenta, o face pe riscul sau;

Termenul de prescriptie este de doi ani, de la data scadentei, perioada de timp in decursul careia sunt admise orice actiuni impotriva acceptantului.

Exista mai multe variante ale scadentei:

La vedere (la cerere, la prezentare);

La un anumit termen (zile, saptamani, luni, ani) de la vedere, de la prezentarea pentru acceptare sau, in cazul neacceptarii, de la data protestului;

La un anumit termen de la data emisiunii;

La o data fixa (an, luna, zi).

e)      Locul platii este determinat prin indicarea unei localitati si este considerat cel mentionat langa numele trasului; in cazul in care in cambie sunt aratate mai multe locuri de plata, posesorul o poate prezenta la oricare din acele locuri.

f)       Numele beneficiarului; in cambie pot fi mentionati mai multi beneficiari, cumulativ sau alternativ. Daca sunt mentionati cumulativ atunci ei exercita drepturile conferite de cambie, inclusiv dreptul de a transmite cambia prin gir.

Cambia trebuie sa indice o singura data a emiterii, absenta acesteia atragand nulitatea cambiei. Locul emiterii este indicat prin mentionarea localitatii.

Tragatorul are obligatia de a scrie personal numele si prenumele. Pentru persoanele juridice, tragatorul trebuie indicat prin denumirea completa a firmei, a numelui si a calitatii celui care semneaza, dar semnatura trebuie sa fie aplicata cu scrisul de mana al persoanei fizice.

Mentiunile facultative pot influenta sau nu obligatiile cambiale.

1.2. OPERATIUNI CAMBIALE

a)      Acceptarea cambiei

Se realizeaza prin scrierea pe cambie a cuvantului "acceptat" sau a unei expresii echivalente insotita de semnatura trasului. Acceptarea trebuie sa mentioneze data zilei cand este facuta, dar si o acceptare nedatata naste obligatia de plata a trasului.

Dupa scadenta, cambia nu mai poate fi prezentata la acceptare, ci numai la plata.

Revocarea acceptarii reprezinta stergerea "mentiunii" acceptare, pe care o poate realiza trasul, atata timp cat detine cambia. Revocarea se poate efectua prin radierea inscriptiei de acceptare sau acoperirea ei cu una sau mai multe linii sau prin inscrierea cuvantului "anulat". Acesta nu are efect daca se produce dupa ce trasul l-a instiintat in scris pe posesorul titlului sau pe oricare alt semnatar ca a acceptat cambia.

Refuzul integral sau partial al trasului, de a accepta cambia conduce la dreptul de regers al posesorilor impotriva girantilor, tragatorului si a celorlalti obligati.

b)     Girul cambiei

Girul este un act prin care posesorul titlului, numit girant, transfera unei alte persoane numita giratar, toate drepturile care decurg din titlul astfel redactat si completat, respectiv din cambie.

Girul poate fi definit si ca un mod specific de circulatie al cambiei, care indeplineste urmatoarele functii:

Mijloc de transmitere a cambiei atunci cand posesorul poate gira cambia in favoarea bancii, care o sconteaza inainte de scadenta, iar girantul obtine numerarul corespunzator.

Garantarea prin gir a acceptarii si platii cambiei, astfel girantul isi asuma obligatia de plata si de acceptare, in cazul in care trasul nu si-ar indeplini el insusi aceste obligatii.

Legitimarea prin gir a calitatii de titular al cambiei, reprezinta o functie care se manifesta prin faptul ca giratarul devine titular al drepturilor cambiale, fiind ultimul dintr-un sir de giratori.

Tipuri de gir:

Girul "pentru incasare", "pentru acoperire", "pentru procura";

"Girul"in garantie" reprezinta actul prin care cambia este afectata utilizarii drept garantie, pentru executarea altei obligatii comerciale (rambursarea unui credit bancar). Se utilizeaza formula, "valoare in garantie" sau "valoare in gaj";

Girul "nu la ordin" care are ca efect intarzierea unui nou gir;

Girul fara garantie este strans legat de mentiunea "fara obligatii" sau "fara regres", girantul exonerandu-se astfel de garantie, de acceptare sau de plata;

Girul de intoarcere se efectueaza prin girul cambiei de catre beneficiar in folosul trasului sau al tragatorului;

Girul dupa protest garanteaza numai existenta creantei, si produce numai efectele unei cesiuni.

c)      Avalul cambiei (avalizarea)

Avalul este o garantie personala, prin care o persoana numita avalist (cel care da avalul), garanteaza obligatia unuia dintre obligatii cambiali, numit avalizat, pentru toata suma mentionata pe titlu sau pentru o parte din aceasta.

Prin aval trebuie sa se precizeze pentru cine s-a dat acesta si pentru ce suma (numai pentru o parte din suma inscrisa pe cambie, sau pentru intreaga suma)

d)     Plata cambiei

Prezentarea la plata a cambiilor trebuie sa fie realizata catre banca de domiciliu a cambiei sau catre tras. Obligatia de plata o are trasul, acceptatul sau avalistul sau, alegerea apartinand posesorului unei cambii.

Daca termenul a ajuns la scadenta, si nu s-a prezentat nici un posesor pentru a incasa plata, atunci, debitorul care vrea sa se elibereze poate consemna suma la o unitate CEC, pe cheltuiala si pe riscul posesorului cambiei.

e)      Refuzul si regresul

Refuzul trasului de a plati trebuie sa fie constatat printr-un protest de neplata, in termenul prevazut.

Actiunea de regres este contra tragatorului, girantului sau avalistului, poate fi exercitata la scadenta, iar inainte de scadenta, numai facultativ, in urmatoarele situatii:

daca acceptarea a fost refuzata de catre tras;

in caz de faliment al trasului;

in caz de faliment al tragatorului unei cambii.

Pentru a exercita regresul, posesorul trebuie sa indeplineasca formalitatea numita "protest".

f)       Interventia

Tragatorul, girantul sau avalistul pot indica o persoana care sa accepte sau sa plateasca la nevoie, persoana care poarta denumirrea de intervenient.

g)      Executarea cambiala si procesele cambiale

Executarea cambiala se realizeaza prin investirea cambiei cu formula executorie de catre judecatorie, urmata de somatia emisa de executantul judecatoresc, in cazul refuzului de plata al acesteia.

1.3. CIRCUITUL CAMBIAL IN ROMANIA

Dupa cum s-a prevazut prin Legeea nr. 83/1994, cambia este utilizata ca instrument de plata si procesata prin compensare multilaterala.

Compensarea multilaterala reprezinta un acord prin care mai multe parti isi compenseaza reciproc obligatiile. Acest proces are loc in cadrul unui sistem de decontare neta multilaterala, prin intermediul Casei de Compensatie.

Un sistem de decontare neta multilaterala este acela in care fiecare participant deconteaza (printr-o singura plata sau incasare) pozitia neta multilaterala rezultata din transferurile facute si primite de acesta in relatia sa cu ceilalti participanti.

Pozitia neta multilaterala, poate fi debitoare sau creditoare si reprezinta totalul valorii tuturor transferurilor pe care un participant la sistemul de compensare le-a primit, minus totalul valorii transferurilor pe care le-a transmis.

Compensarea multilaterala a platilor fara numerar la nivelul tarii, se realizeaza prin intermediul unor circuite obligatorii impuse prin Regulamentul BNR. Circuitele instrumentelor de plata sunt clasificate astfel:

Circuitul local;

Circuitul intrajudetean;

Circuitul interjudetean;

Circuitul national.

Etape parcurse in circuitul cambial:

tragatorul emite cambia si o remite beneficiarului;

clientul beneficiar depune cambia insotita de borderou la unitatea bancara unde isi are deschis contul curent, in vederea incasarii sumei inscrise pe cambie;

unitatea bancara a clientului beneficiar pregateste cambia in vederea prezentarii la unitatile bancare a trasului, intr-o sedinta de verificare a cambiilor, pentru a fi acceptata sau refuzata;

in cadrul aceleiasi societati bancare, intre subunitati, cambia circula prin circuitul interbancar (posta);

in urma acceptarii, unitatea bancara a trasului debiteaza contul curent al clientului platitor;

ziua compensarii trebuie sa coincida cu ziua debitarii contului trasului;

compensarea este procesata, cand unitatea bancara a clientului beneficiar introduce efectiv in compensare cambia si primeste acceptul ca instrumentul de plata, a fost acceptat;

in aceeasi zi in care a avut loc compensarea se crediteaza si contul clientului beneficiar de catre unitatea bancara unde acesta isi are deschis contul curent.

Centrala Incidentelor de Plati si Fisierul National de Cambii

Potrivit Regulamentului nr. 3 al BNR/1996 in Romania functioneaza Centrala Incidentelor de Plati, obiectul principal de activitate reprezentandu-l intermedierea informatiilor specifice incidentelor de plati.

Incidentele de plati sunt ocazionate de acte si fapte frauduloase, litigioase care produc riscuri de neplata sau care pot afecta finalitatea decontarii. Toate informatiile referitoare la incidentele de plati sunt gestionate de organismul sus amintit, atat pentru scopurile utilizatorilor cat si pentru interesul public. Centrala Incidentelor de Plati organizeaza si gestioneaza Fisierul National de Cambii.

Radierea incidentelor de plati din Fisierul National de Cambii poate interveni la solicitarea persoanelor declarante sau a instantelor judecatoresti.

2. BILETUL LA ORDIN, CECUL SI ORDINUL DE PLATA

a) BILETUL LA ORDIN

Cambia si biletul la ordin sunt reglementate de aceeasi lege, care poarta numele de Legea cambiei si biletului la ordin, datorita continutului si functionarii asemanatoare.

Definitie: Biletul la ordin reprezinta titlul de credit prin care emitentul se obliga sa plateasca beneficiarului, o suma de bani, la o anumita scadenta si intr-un anumit loc.

Spre deosebire de cambie, utilizarea biletului la ordin ca instrument de plata implica doua persoane (emitentul si beneficiarul). Acesta este creat de emitent, in calitate de debitor, care se obliga sa plateasca o suma de bani la vedere, sau la o anumita data, unui beneficiar, care are calitatea de creditor.

Din punct de vedere juridic, biletul la ordin este considerat tot instrument de debit ca si cambia, si este compensat si decontat ca si aceasta, in conformitate cu Regulamentul BNR (nr. 10/1994).

La nivelul Centralei Incidentelor de Plati este organizat Fisierul National al biletului la ordin, iar raportarea acestuia se realizeaza pentru aceleasi motive ca si cambia.

b) CECUL

Definitie: Cecul este un instrument de plata, utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil corespunzator in aceste conturi.

Disponibilul este creat printr-un depozit bancar, din operatiuni de incasari sau prin acordarea unui credit bancar.

Baza legala a utilizarii cecului, in Romania, este reprezentata de "Reglementarile privind cecul" ale BNR si Normele Cadru nr. 7/1994, privind comertul facut de societatile bancare si celelalte societati de credit cu cecuri.

Tipuri de cecuri:

cecul nominal are drept caracteristica indicarea numelui beneficiarului;

cecul la purtator, care da dreptul posesorului sa incaseze suma, in momentul prezentarii;

cecul de virament(sau de decontare): se utilizeaza pentru a realiza transferul sumelor din contul curent al emitentului in contul beneficiarului;

cecul acceptat: se caracterizeaza prin confirmarea de catre banca, a existentei disponibilului in cont curent, asigurand beneficiarul ca cecul se va plati la prezentare;

cecul barat: se diferentiaza prin trasarea de catre posesor sau tragator, a doua linii paralele sau oblice pe fata cecului. Bararea poate fi generala sau speciala, dupa cum intre linii este inscris, sau nu, numele unei banci.

Cecul barat prezinta avantaje care decurg din securitatea sporita pe care o ofera pentru banca, intrucat este platibil numai unei persoane determinate. De asemenea, diminueaza riscul pierderii sau al furtului.

Elementele cecului

Ca instrument de plata de debit, cecul circula de la unitatea bancara a clientului beneficiar la unitatea bancara a clientului platitor, avand ca efect debitarea contului clientului platitor si creditarea contului clientului beneficiar.

Pe fata cecului apar urmatoarele elemente:

denumirea/sigla societatii bancare trase si adresa acesteia;

seria si numarul cecului, sub denumirea societatii bancare;

inscrisul "platiti in schimbul acestui CEC" se afla sub sigla societatii bancare trase;

inscrisul "stipulat", urmat de un spatiu necesar completarii mentiunilor facultative ale cecului;

data emiterii cecului "emis la ...", pentru stabilirea zilei, lunii si anului emiterii;

mentiunea referitoare la identificarea sumei, care urmeaza a se plati;

numele si adresa tragatorului, carnetul de ceuri de la unitatea bancara al carei client este.

Pe verso-ul cecului figureaza mentiuni referitoare la operatiunea de girare si la plata, respectiv incasarea cecului:

numele si denumirea girantului;

numele girantului, prin inscrisul "girat catre...";

data efectuarii operatiunii de girare;

informatii referitoare la plata si incasarea cecului, precum si a modalitatilor de efectuare a acestora (in numerar sau in cont).

c) ORDINUL DE PLATA

Definitie: Ordinul de plata reprezinta un instrument de plata si de credit care circula de la unitatea bancara a clientului platitor catre unitatea bancara a clientului beneficiar.

Efectul utilizarii acestui instrument este debitarea contului clientului platitor si creditarea contului clientului beneficiar.

Ordinul de plata se concretizeaza intr-o dispozitie neconditionata data de emitent unei banci, de a pune la dispozitia unui beneficiar o suma de bani, respectiv de a plati sau de a face sa se plateasca aceasta suma.

Cadrul legal al utilizarii ordinului de plata in Romania il constituie Regulamentul nr. 8/1994 al BNR privind ordinul de plata. Acest instrument de plata este irevocabil pentru platile efectuate in lei pe teritoriul Romaniei.

Circuitul ordinului de plata

Banca emitenta

Ordinul de plata il obliga pe emitent sa platesca o suma de bani, daca acesta a fost emis de el sau de catre o alta persoana care are mandatul de a-l reprezenta.

Decontarea finala se face in favoarea bancii receptoare in baza unui acord de compensare bilaterala cu banca emitenta sau a regulilor unui sistem de transfer de fonduri care se refera la decontarea obligatiilor dintre participanti.

Banca receptoare

Prin acceptarea ordinului de plata, banca receptoare se obliga la urmatoarele:

a)      sa execute ordinul de plata in ziua bancara in care l-a acceptat, sau ziua urmatoare;

b)      daca se indica o anumita data a platii, atunci aceasta sa fie respectata;

c)      sa instiinteze in timp util emitentul, despre neonorarea ordinului de plata, solicitandu-i instructiuni suplimentare acestuia, daca ordinul de plata nu contine toate mentiunile obligatorii, sau datele sunt insuficiente ori inconsecvente.

Banca destinatara

Dupa acceptarea ordinului de plata, banca destinatara are obligatia sa puna fondurile la dispozitia beneficiarului, in ziua acceptarii, ori cel tarziu in ziua urmatoare.

In cazul neacceptarii, banca are obligatia sa comunice emitentului refuzul acestuia, pana cel tarziu in ziua bancara urmatoare ultimei zile a perioadei de executare.

Participantii la circuitul ordinului de plata (transfer-credit) au obligatiile urmatoare:

Emitentul are obligatii in legatura cu ordinul de plata si cu plata acestuia;

Platitorul este obligat sa plateasca spezele bancare aferente procesarii ordinului de plata;

Banca initiatoare are obligatii privind returnarea sumei in caz de nefinalizare a transferului - credit si plata dobanzilor de intarziere (in situatia in care intarzierea platii i se datoreaza);

Banca receptoare are responsabilitate in ceea ce priveste receptia, autentificarea, acceptarea sau refuzul, executarea ordinului de plata receptionat, plata dobanzilor de intarziere (daca acesteia i se datoreaza);

Banca destinatara se obliga in legatura cu: receptia, autentificarea, acceptarea sau refuzul, punerea fondurilor la dispozitia beneficiarului, plata dobanzilor de intarziere.

3. CARDUL - PRODUS SI SERVICIU BANCAR COMPLEX

3.1. DEFINIRE SI TIPOLOGIE

Definitie: Cartea de plata sau cardul bancar reprezinta un instrument de decontare care:

Asigura posesorului autorizat achizitionarea de bunuri sau servicii, fara prezenta efectiva a numerarului;

Permite legatura financiara dintre comercianti si consumatori (prin acces intr-un cont bancar).

Totodata, cardul are caracteristicile unui instrument de plata, permitand retragerea de numerar de la ghiseele automate bancare.

Tipologia cardurilor

a) Dupa modul de stocare a informatiilor, se disting:

# carduri cu banda magnetica;

# carduri cu microprocesor.

b) Dupa functiile indeplinite (respectiv, modul de acoperire a cheltuielilor) se disting:

# debit carduri

# credit carduri

Debit cardurile sau cardurile de debit prezinta urmatoarele carcteristici:

Asigura utilizatorului achizitia de bunuri si servicii, sau retrageri de numerar, fara prezenta efectiva a insemnelor monetare;

Conditia esentiala a acestor carduri este existenta unor fonduri intr-un cont de card, si efectuarea de cheltuieli in limita soldului disponibil;

In cazul depasirii soldului, bancile acorda credite la dobanzi ridicate, ceea ce constituie o modalitate profitabila a bancilor de oferire a unor produse si servicii catre populatie;

Cardurile de debit contin o banda magnetica si necesita introducerea unui numar personal de identificare (PIN) in terminalul electronic inainte de accesarea serviciului;

Cele mai multe carduri de debit au doua functii principale:

→ retragerea de numerar din distribuitoarele de numerar sau din ghiseele automate de banca;

→ efectuarea platilor la punctele de vanzare, situatie in care plata este cunoscuta sub denumirea de transfer electronic de fonduri la punctele de vanzare.

Credit cardurile sau cardurile de credit

Prezinta trasatura definitorie realizarea platilor dintr-o linie de credit care i-a fost deschisa posesorului de card; acest tip de card permite detinatorului sa achizitioneze bunuri si servicii si sa retraga numerar in limita unui plafon prestabilit;

Un card de credit combina doua functii principale: instrument de plata si facilitate de credit pe termen scurt;

In functie de credibilitatea bancara a utilizatorului, credit cardurile imbraca doua forme:

→ daca utilizatorul nu prezinta o buna credibilitate bancara, cardul de credit este de tip "charge", situatie in care posesorul este obligat, ca in decursul unei perioade de maxim o luna, sa acopere depasirea de sold inregistrata sau creditul temporar acordat (credit cunoscut sub denumirea de overdraft);

→ daca utilizatorul are un punctaj rezonabil, atunci banca pune la dispozitia utilizatorului un card cu functiuni depline, caz in care cheltuielile sunt acoperite dintr-un plafon sau linie de imprumut negociata anterior.

Cardurile de credit sunt, in general, emise de o banca sub sigla unei organizatii internationale, cum ar fi VISA si EUROPAY, AMERICAN EXPRESS.

c) In functie de calitatea emitentului, se realizeaza distinctia intre cardurile emise de banci si cardurile emise de societati nebancare. Urmand exemplul cardurilor bancare, societatile non-bancare, lanturile de magazine si cluburi private au lansat propriile carduri.

In aceasta categorie se incadreaza cardul de comerciant, emis de insusi comerciant si care poate fi utilizat numai la punctele de vanzare, controlate de catre emitentul de card (magazine, benzinarii).

d)      Dupa momentul in care se utilizeaza tranzactia, cardurile se clasifica in:

Carduri cu plata inainte (prealimentate);

Cu plata imediata (carduri de debit);

Cu plata mai tarziu (carduri de credit);

Carduri de comerciant (retaiter card);

Carduri de cheltuieli (charge card)

Cardurile de cheltuieli sunt cunoscute sub denumirea de card de calatorie si petrecere a timpului liber (travel card) si au urmatoarele caracteristici:

Sunt emise de societati non-bancare si presupun existenta unor linii de credit deschise pentru detinatori;

detinatorul unui astfel de card are posibilitatea sa efectueze cheltuieli si sa retraga numerar din ghisele automate de banca sau din cele ale emitentului de card;

cele mai cunoscute carduri de cheltuieli sunt cele emise de American Expres si Diners Club.

Trasaturi comune cardurilor

suport fizic din material plastic, cu dimensiuni si grosimi standardizate;

pe fata cardului este inscriptionat prin tiparire (embosare) sau gravare cu laser: numele emitentului, numarul cardului, perioada de valabilitate, numele posesorului;

pe verso-ul cardului este inscriptionata sigla emitentului, holograma standard de securitate;

pe verso-ul cardului este, intotdeauna, aplicata o banda magnetica pentru inscrierea elementelor de securitate, precum si un spatiu desemnat semnaturii posesorului.

Aceste trasaturi comune asigura cardurilor uniformitate tehnologica si recunoastere universala.

Principiile organizarii platilor cu carduri de catre societatile bancare in Romania sunt prevazute in Regulamentul nr. 6/14.11.1995, avand ca obiectiv stabilirea de reguli aplicate in activitatea de servicii de transfer de fonduri si decontarea prin cartile de plata.

Piata romaneasca a cardurilor, desi se afla in perioada de inceput, se carcterizeaza printr-o diversificare a produselor. Astfel, BRD a lansat primul card national, numit PRIMA CARD, emis in baza unui contract de depozit in lei. Depasirea disponibilitatilor proprii este permisa, pentru acest instrument de plata, intr-un interval de acoperire de maxim 30 zile.

Dintre produsele lansate de celalalte banci se remarca:

"BCR Europay Maestro";

"BCR VISA Clasic";

"BCR Eurocard - Mastercard";

"Banc Post - VISA Clasic Prospera";

"Banca Ion Tiriac - Eurocard Mastercard"

ceea ce evidentiaza preferinta comerciantilor pentru utilizarea acestor instrumente de plata, comparativ cu platile in numerar.

Avantajele utilizarilor cardurilor

Dupa tipul cardului (debit card sau credit card) pot fi identificate avantajele utilizarii acestora, care se regasesc la nivelul utilizatorului, al comerciantului cat si al bancii emitente.

a)      Pentru posesorii si utilzatorii de carduri, pot fi evidentiate urmatoarele avantaje:

Daca utilizatorul detine un credit card, are avantajul de a alege momentul cumpararii bunurilor sau serviciilor, are posibilitatea de a achita datoria fata de banca, fie integral la primirea situatiei soldului, fie in rate lunare; comparativ cu plata prin cec sau numerar, cardul prezinta un grad ridicat de securitate;

Daca utilizatorul detine un debit card, avantajele pot fi enumerate astfel: se elimina riscurile de furt aferente numerarului; valoarea tranzactiilor nu este limitata (comparativ cu cecurile) si nu se completeaza nici un document; tranzactia se realizeaza imediat.

b)      Pentru comercianti

Prin utilizarea credit cardului comerciantul are garantia platii, in sensul ca se crediteaza imediat contul acestuia cu valoarea marfurilor si serviciilor vandute prin card, pe baza documentelor care atesta vanzarile; acesti comercianti atrag un numar mai mare de clienti; sunt eliminate riscurile pe care le antreneaza utilizarea numerarului.

Debit cardul conduce la decontarea mai rapida decat in cazul cecului; prin nelimitarea sumelor ce pot fi cheltuite de catre clienti, comerciantii isi sporesc volumul vanzarilor.

c)      Pentru banci avantajele utilizarii credit si debit cardurilor rezulta din urmatoarele:

Credit cardurile genereaza pentru banca dobanzi al caror nivel este mai mare decat dobanda la alte credite, comisioanele percepute de comerciantii care accepta achitarea marfurilor si servciilor cu carduri sunt importante surse de venituri; volumul operatiilor manuale, la nivelul bancii, se reduce considerabil; platile sunt garantate;

Debit cardurile conduc la reducerea cheltuielilor bancare legate de activitatea de la ghisee; exista un grad ridicat de control asupra tranzactiilor clientului in raport cu disponibilitatile din cont; costurile bancare pentru operarea debit cardurilor sunt reduse comparativ cu cele aferente utilizarii cecurilor sau numerarului.

Riscurile in utilizarea cardurilor se refera in special la faptul ca metodele de contrafacere, folosire frauduloasa au evoluat, astfel incat acestea au devenit vulnerabile la pierdere, furt si frauda in efectuarea operatiunilor.

3.2. SISTEMUL DE PLATI PRIN CARDURI

Emiterea cardurilor

Pentru ca o persoana fizica sau juridica sa devina posesoarea unui card, este necesar sa solicite acest lucru companiei emitente, prin adresarea unei cereri si incheierea unui contract. In contractul respectiv se precizeaza tipul de card, facilitatile de care va dispune detinatorul si obligatiile acestuia fata de banca. Pentru a obtine cardul solicitat, titularul trebuie sa plateasca o taxa de emitere si o taxa anuala de utilizare. In momentul primirii cardului, banca ii comunica titularului parola personala. Codul personal de identificare aferent unui card abreviat PIN (Personal Identification Number), reprezinta codul atribuit de emitent unui detinator de card. Utilizatorul trebuie sa reproduca acest numar, in scopul verificarii identitatii, atunci cand plata este deservita de un ghiseu automat.

Utilizarea cardului

Posesorul cardului il poate utiliza in unul din urmatoarele scopuri (dupa cum rezulta din definitia data cardului):

Plata marfurilor si serviciilor;

Retragerea de numerar de la distribuitoarele automate sau de la ghiseele bancii.

Utilizarea cardului pentru plata marfurilor si serviciilor necesita existenta, la nivelul comerciantului care accepta acest instrument de plata, a unui terminal pentru transferul electronic al fondurilor, denumit POS.

Rolul terminalului este acela de a prelua si a transmite informatiile asupra platii, de la comerciant la centrul de analizare si primirea autorizarii privind plata (in maxim 30 de secunde).

Se disting doua tipuri de dispozitive:

distribuitorul automat de numerar - denumit bancomat sau cash dispenser, care permite utilizatorului retragerea de numerar din contul sau (sub forma de bancnote si monede metalice);

ghiseul automat de banca - denumit ATM (Automated Teller Machines) - reprezinta, ca si tipul precedent de distribuitoare, un dispozitiv electromagnetic, care permite utilizatorului atat retragerea de numerar cat si accesul la servicii de informare cu privire la situatia din conturi si la transferul de fonduri.

Acceptarea cardurilor

Acceptarea cardurilor presupune existenta unui contract de procesare a tranzactiilor intre banca si utilizator.

Pe baza contractului incheiat, banca pune la dispozitia comerciantului, servicii de decontare si servicii de autorizare carduri. Prin autorizarea cardului, operatorul bancar asigura vanzatorul ca instrumentul de plata respectiv este valabil, iar detinatorul acestuia se afla in posesia fondurilor care sa acopere tranzactia efectuata. Rezultatul autorizarii este raspunsul, care poate contine unul dintre urmatoarele tipuri de mesaj referitor la card:

a)      acceptare pentru toata suma;

b)      solicitarea de instructiuni suplimentare intr-un anumit interval de timp;

c)      neacceptarea ca mijloc de plata cu solicitarea comerciantului de a confisca respectivul card.

Operatiunea de acceptare la plata a tranzactiilor cu carduri se realizeaza prin parcurgerea urmatoarelor etape (care se regasesc in cadrul schemei logice de acceptare):

detinatorul cardului solicita achizitionarea unui bun sau serviciu de la comerciant;

comerciantul solicita autorizarea tranzactiei catre centrul de autorizare local/international;

centrul de autorizare transmite cererea de autorizare catre banca emitenta a cardului;

banca emitenta verifica contul detinatorului de card;

banca emitenta autorizeaza tranzactia si transmite informatia catre centrul de autorizare;

centrul de autorizare transmite codul de autorizare catre comerciant;

comerciantul preda bunul sau presteaza srviciul catre detinatorul cardului.

Tranzactia se deruleaza in timp real, prin echipamente electronice si softuri specializate, in conditii de deplina siguranta.

Ca urmare a experientei indelungate, bancile din tarile dezvoltate ofera clientilor si alte instrumente si modalitati de plata, fata de cele prezentate.

Banca la domiciliu (home banking) semnifica realizarea tranzactiilor bancare prin telefon. Aceasta modalitate este utilizata de catre clientii individuali, persoane fizice si agenti economici, care prin intermediul mijloacelor de comunicatii, au acces la centrul computerizat al institutiei financiare.

Telebankingul reprezinta o modalitate de transmitere a informatiilor privind extrasele de cont si instructiunile de plata. Datele sunt schimbate, in cadrul acestui sistem, prin intermediul transferurilor de fisiere, cu privire la ordinele de transfer credit, transfer debit sau cecuri.

Banii electronici - utilizarea Internet-ului in scopuri comerciale, respectiv crearea de magazine virtuale, permite clientilor vizualizarea acestora, achizitionarea produselor care sunt oferite si plata cumparatorilor pe baza cardurilor de credit. Riscul aferent unor asemenea operatiuni este ridicat, intrucat prin receptarea mesajelor pe Internet, securitatea transferurilor este scazuta. Pentru solutionarea acestui aspect, se preconiezeaza ca intre cumparator si vanzator sa se stabilesca anumite intelegeri inainte de incheierea tranzactiilor.