| CATEGORII DOCUMENTE |
| Statistica |
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI
FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE
Intocmirea, publicarea si analiza situatiilor financiare ale unei societati cotate la bursa
CAPITOLUL I : SINTEZA DIN LITERATURA DE SPECIALITATE PRIVIND SITUATIILE FINANCIARE
Reglementari contabile referitoare la situatiile financiare
In Romania exista mai multe reglementari cu privire la situatiile financiare si anume Legea Contabilitatii nr.82/1991 , Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr.1752/17.11.2005, Reglementari contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatii Economice Europene , Reglementari contabile conforme cu Directiva a VII-a a Comunitatii Economice Europene, Standarde Internationale de Contabilitate.
Exercitiul financiar incepe cu data de 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie si reprezinta perioada pentru care trebuie intocmite situatii financiare anuale, iar pe baza situatiilor financiare se determina pozitia financiara, performanta si trezoreria intreprinderii.
Exercitiul financiar al unei persoane juridice care se lichideaza incepe la data incheierii exercitiului financiar anterior si se incheie in ziua precedenta datei cand incepe lichidarea. Perioada de lichidare este considerata un exercitiu financiar, indiferent de durata sa. Pentru institutiile publice exercitiul financiar este anul bugetar.
Persoanele juridice au obligatia sa intocmeasca situatii financiare anuale, inclusiv in situatia fuziunii, divizarii sau incetarii activitatii acestora, in conditiile legii.
Ministerul Finantelor Publice poate stabili intocmirea si depunerea situatiilor financiare si la alte perioade decat anual, in cadrul exercitiului financiar.
Documentele oficiale folosite pentru finalizarea incheierii exercitiului financiar sunt situatiile financiare. Pe baza acestora se asigura o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului, a situatiei financiare cat si a rezultatului obtinut.
Situatiile financiare reprezinta documente contabile de sinteza prin care sunt comunicate informatii comune necesare majoritatii utilizatorilor. Asa cum se arata in Cadrul General IASB, aproape toti utilizatorii au nevoie de informatii pentru a lua decizii economice pentru:
a) a hotara cand sa cumpere,sa pastreze sau sa vanda o investitie de capital;
b) a evalua raspunderea sau gestiunea manageriala;
c) a evalua capacitatea intreprinderii de a plati si de a oferi alte beneficii angajatilor sai;
d) a evalua garantiile pentru creditele acordate intreprinderii;
e) a determina politicile de impozitare;
f) a determina profitul si dividendele ce pot fi distribuite;
g) a elabora si utiliza date statistice despre venitul national;
h) a reglementa activitatea intreprinderilor.
Situatiile financiare sunt alcatuite de regula din: bilant, contul de profit si pierdere, situatia modificarilor capitalului propriu, situatia fluxurilor de trezorerie, note explicative, alte situatii si alte materiale suplimentare care sunt parte integranta a situatiilor financiare. Nu se includ raportele directorilor, declaratiile presedintelui, discutiile si analizele conducerii si elementele similare care pot fi incluse intrun raport financiar anual.
Standardul IAS 1 "Prezentarea situatiilor financiare" stabileste ca un set complet de situatii financiare anuale include :
v toate modificarile capitalului propriu; fie
v modificarile capitalului propriu, altele decat cele care rezulta din tranzactiile de capital cu proprietarii si distribuirile catre proprietari;
Directiva a IV-a a Uniunii Europene defineste situatiile financiare ca fiind conturi anuale care cuprind: bilantul, contul de profit si pierdere si anexa sau notele la conturile anuale. Aceste documente trebuie sa constituie un tot unitar.
Legea Contabilitatii nr.82/1991 adopta sintagma de raportari contabile anuale si sunt alcatuite dupa cum urmeaza:
Pentru persoanele juridice care aplica reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, raportarile contabile anuale, denumite in contextual prezentei legi "Situatii financiare", se compun din: bilant, cont de profit si pierdere, situatia modificarilor capitalului propriu, situatia fluxurilor de trezorerie, politici contabile si note explicative.
Persoanele juridice care nu indeplinesc criteriile stabilite pentru aplicarea reglementarilor armonizate prevazute mai sus intocmesc situatii financiare anuale simplificate, armonizate cu directivele europene, care se compun din bilant, cont de profit si pierdere, politici contabile si note explicative.
Situatiile financiare anuale, pentru toate celelalte persoane cu exceptia celor mentionate mai sus se compun din bilant si cont de profit si pierdere.
Societatile comerciale incadrate prin reglementari speciale in categoria microintreprinderilor aplica reguli contabile specifice , aprobate prin ordin al ministrului finantelor publice. Situatiile financiare anuale pentru microintreprinderi se compun din bilant si cont de profit si pierdere.
Situatiile financiare anuale sunt insotite in toate cazurile, de raportul administratorilor.
Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr.1752/17.11.2005 prevede ca persoanele juridice care la data bilantului depasesc limitele a doua dintre cele trei criterii de marime :
total active : 3.650.000 Euro
numar mediu de salariati in cursul exercitiului financiar :50
vor intocmi situatii financiare anuale care cuprind :
bilant
cont de profit si pierdere
situatia modificarii capitalului propriu
situatia fluxurilor de trezorerie
note explicative la situatiile financiare anuale.
Persoanele juridice care la data bilantului nu depasesc limitele a doua dintre criteriile de marime intocmesc situatii financiare anuale simplificate care cuprind : bilantul prescurtat , contul de profit si pierdere, note explicative la situatiile anuale simplificate.
1.2 Utilizatorii situatiilor financiare si necesitatile lor informationale:
Utilizatorii situatiilor financiare intocmite si publicate de entitati se impart in utilizatori interni si utilizatori externi.
Utilizatorii interni sunt reprezentati de manageri. Ei apeleaza la informatiile contabile care reflecta operatiile de exploatare, de investitii, de finantare si de gestiune a entitatii, pentru fundamentarea si luarea deciziilor lor. In acest sens, ei folosesc atat informatii generate de contabilitatea curenta, cat si pe cele prezentate in situatiile financiare anuale, semestriale sau trimestriale, ca produse finale ale contabilitatii
Managerii au acces imediat si complet la informatiile contabile. Ei nu trebuie sa astepte si nici nu sunt limitati la informatiile publicate in situatiile financiare. Desi beneficiaza de asimetrie informationala in raport cu celelalte categorii de utilizatori, managerii acorda o atentie deosebita modului in care informatiile publicate sunt percepute de acestia. Un atare interes se datoreaza faptului ca situatiile financiare publicate informeaza tertii asupra capacitatii manageriale a colectivului de conducere, utilizand astfel informatiile din situatiile fnanciare nu pentru a lua decizii privind gestiunea, ci pentru a comunica.
Utilizatorii externi sunt reprezentati de finantatorii entitatii, partenerii ei comerciali, partenerii sociali, puterea publica, si alti utilizatori externi.
Investitorii actuali si potentiali
Investitorii doresc sa masoare rentabilitatea si riscul investitiilor lor, in functie de acestea ei luand decizia de mentinere, crestere sau reducere a aporturilor. Astfel, investitorii sunt interesati de capacitatea entitatii de a realiza castiguri viitoare, adica masura in care entitatea va adopta o strategie al carei scop sa fie cresterea bogatiei sale, obtinerea de fonduri noi si posibilitatea de a converti, ulterior, beneficiile in disponibilitati.
Entitatile utilizeaza o parte din castigurile realizate pentru autofinantare si desi actionarii ar fi afectati de aceasta autofinantare in realitate creste activul net si valoarea teoretica a actiunii ce poate antrena o crestere a cursului bursier sau o distribuire gratuita de actiuni. In aceste conditii, actionarul recupereaza prin capital partea pe care a pierdut-o sub forma de dividende. Actionarii doresc informatii privind dividendul distribuit de entitate, deoarece acesta nu reprezinta doar un simplu transfer de numerar, el si rata sa de crestere pe termen lung vehiculeaza un bogat flux informational despre perspectivele intreprinderii.
O alta mare preocupare a investitorilor este riscul asociat investitiei. Conform teoriei financiare, riscul total al unui activ poate fi descompus in doua parti: riscul specific, care nu depinde de caracteristicile proprii ale titlului, si riscul sistematic, care masoara sensibilitatea titlului la fluctuatiile pietei, acesta din urma fiind singurul remunerat pe o piata echilibrata.
De asemenea, actionarii, in calitatea lor de proprietari, vor sa se asigure ca managerii nu au profitat de mandatul ce le-a fost incredintat, pentru a-si insusi o parte din bogatia firmei si sunt interesati de modul de remunerare al managerilor. In cazul in care remuneratiile managerilor sunt legate de marimea rezultatelor, se pune un accent deosebit pe verificarea modului de calcul al acestor rezultate.
Investitorii potentiali doresc sa poata calcula rata rentabilitatii pe care au dreptul sa o pretinda entitatii pentru a-si investi fondurile, tinand cont de riscul atribuit investitiei lor si de oportunitatile existente pe piata. Pentru a raspunde cererii de masurare a bogatiei ce se cuvine investitorilor, literatura de specialitate recomanda utilizarea capitalizarii bursiere iar cea mai des utilizata metoda de catre cabinetele de analiza financiara este intitulata "valoarea adaugata de piata"(market added value). Aceasta metoda presupune retratarea anumitor posturi din bilant, calcularea valorii totale a capitalurilor proprii aportate de actionari si compararea lor cu valoarea bursiera a entitatii. Diferenta favorabila este atribuita unei sporiri a fondurilor investite, in timp ce diferenta nefavorabila ar reprezenta o pierdere de bogatie.
Creditorii
Acestia sunt reprezentati de creditori bursieri si creditori bancari. Creditorii bursieri sunt obligatarii si sunt interesati sa cunoasca informatii precum randamentul si riscul asociat unei obligatiuni, cotatiile obligatiunilor, gradul de indatorare a entitatii, lichiditatea entitatii etc.
Creditorii bancari reprezinta terti care acorda imprumuturi entitatilor in scopul de a obtine profitabilitate de pe urma acestor imprumuturi. Acesti creditori sunt interesati de capacitatea entitatii debitoare de a crea profit, acesta reprezentand singura sursa de acoperire a dobanzilor aferente imprumuturilor.
Creditorii bancari sunt interesati de capacitatea de rambursare a imprumuturilor la scadenta, de lichiditatea entitatii. Lichiditatea arata gradul in care activele intreprinderii sunt lichide (lichiditati sau echivalente de lichiditati), permitand acesteia sa isi plateasca datoriile si sa beneficieze de noi oportunitati de investitii.
Pentru a-si fundamenta decizia de creditare bancile utilizeaza diferite abordari, alegerea abordarii depinzand de marimea entitatii. In cazul entitatilor mici, abordarea pe baza de securitate predomina si se pune accentul pe disponibilitatea activelor necesare pentru acoperirea datoriilor, in cazul in care continuitatea nu ar mai fi asigurata. In cazul firmelor mari abordarea adoptata este bazata pe principiul continuitatii activitatii si pune accentul pe profitabilitatea entitatii.
Partenerii comerciali:
Partenerii comerciali ai unei entitati sunt reprezentati de clienti si furnizori. Clientii sunt interesati sa obtina informatii privind capacitatea entitatii de a-si continua activitatea ca o garantie a continuarii contractelor incheiate. Interesul lor vizeaza de asemenea politica de preturi si de servicii.
Cerintele informationale ale clientilor sunt satisfacute, intro oarecare masura, de contul de profit si pierdere si de bilant.
Furnizorii sunt interesati sa cunoasca masura in care societatea debitoare va fi capabila sa isi indeplineasca obligatiile contractuale. Furnizorii finanteaza intreprinderea prin creditul acordat pe perioada cuprinsa intre momentul achizitiei de bunuri, primirii de lucrari si servicii si momentul achitarii acestora (creditul comercial).
Interesul furnizorilor este partial satisfacut de bilantul contabil, care furnizeaza informatii privind resursele de care dispune societatea, datoriile pe care le-a angajat si lichiditatea activelor. De asemenea, furnizorii vor sa stie care este probabilitatea ca societatea sa isi continuie activitatea si acorda o importanta sporita perspectivelor sale de crestere economica, deoarece o eventuala crestere ar putea avea consecinte asupra volumului si valorii comenzilor ce le vor fi adresate.
Partenerii sociali:
Acestia sunt reprezentati de salariati si de sindicate. Salariatii sunt interesati de marimea si modul de utilizare al profitului; de informatii privind performantele sectoriale (extinderea sau restrangerea activitatii ); continuarea activitatii entitatii ca o garantie a conservarii locurilor de munca; investitiile pe care firma le face in pregatirea si perfectionarea profesionala a salariatilor etc. De asemenea salariatii cer informatii contabile care permit aprecierea corectitudinii salariilor platite de entitate.
Interesul salariatilor vizeaza uneori, informatii care depasesc sfera actuala a contabilitatii financiare cum ar fi: informatii referitoare la programul de productie, evolutia generala a comenzilor, situatia locurilor de munca in entitate, masurile prevazute pentru ameliorarea, reinnoirea, transformarea echipamentului de lucru sau a metodelor de productie si de exploatare, precum si incidenta acestora asupra conditiilor de munca.
Interesul salariatilor pentru informatii referitoare la entitate se manifestaa direct si/sau indirect, prin intermediul sindicatelor. Informatiile solicitate se refera la: politica salariala, conditiile de munca, accesul la avantaje precum remunerarea salariatilor in actiuni sau in functie de cursul actiunii, indemnizatii de pensionare, asigurari de viata, asigurari medicale etc. De asemenea, sindicatele asteapta informatii privind tendinta generala a activitatii si informatii care sa le permita realizarea de statistici comparative ale entitatilor si prezentarea imaginii economice a ramurii de activitate de care ei se intereseaza.
Cerintele informationale ale salariatilor si ale sindicatelor se regasesc partial in contul de profit si pierdere si in bilant, fiind necesare si alte informatii suplimentare care se regasesc fie in notele explicative, fie intr-un bilant social.
Administratia publica:
Administratia publica este responsabila cu politica economica a tarii, iar pentru a-si atinge obiectivele economice, ea are nevoie de informatii financiar-contabile. Contabilii nationali si statisticienii utilizeaza informatiile contabile pentru analize la un nivel foarte agregat ( sinteze macroeconomice) si la un nivel detaliat (micro).
In calitatea sa de utilizator, administratia publica este cel mai des reprezentata pe piata informatiilor contabile de administratia fiscala, informatiile contabile fiind utilizate pentru stabilirea bazei de calcul al impozitelor si taxelor.
In exercitarea functiei interventioniste, administratia publica utilizeaza informatia contabila pentru a analiza diferite cereri ce vizeaza acordarea de subventii sau de impumuturi cu dobanda redusa pentru diverse activitati economice.
Rolurile administratiei publice pot fi combinate cu alte functii, realizate in posturile de investitor, client, furnizor, organism de protectie a mediului etc. si va utiliza informatia contabila similar grupurilor de utilizatori cu care se identifica.
Analistii financiari:
Analistii financiari preiau informatia bruta si o transforma intr-un alt tip de informatie, care reflecta capacitatea lor de a intelege, sintetiza si interpreta informatia, in calitatea ei de materie prima. Ei realizeaza trei tipuri de activitati referitoare la informatie:
1) cautarea de informatii private, care nu sunt disponibile publicului;
2) analiza, procesarea si interpretarea informatiilor in scopul previziunii;
3) analiza performantelor trecute.
Relatia lor cu informatia contabila nu este una simpla: pe de o parte, informatia contabila reprezinta un factor de productie pentru analisti, iar, pe de alta parte, acceasi informatie reprezinta pe piata un produs competitiv pentru rapoartele de analiza.
Publicul :
Evolutia unei firme si hotararile sale ii intereseaza pe toti cei care iau decizii economice bazate pe relatia lor cu o anumita entitate si pe cunostintele lor despre aceasta. Astfel, responsabilii politici ai comunitatilor locale sunt preocupati de contributia societatii la dezvoltarea economiei locale prin locuri de munca, formare profesionala, taxe etc.; miscarile ecologiste si de protectie a consumatorilor sunt atente la consecintele activitatii entitatii; concurentii vor sa evalueze pozitia entitatii pe piata; consumatorii vor sa stie daca exista o situatie de monopol si in ce masura este posibil ca ei sa fie exploatati, iar cercetatorii se intereseaza, de o maniera generala, asupra formei, continutului si calitatii rapoartelor anuale.
Se considera ca fiecare membru al societatii, indiferent ca stie sau nu, este afectat de aparitia si utilizarea informatiilor contabile.
In concluzie, exista informatii contabile de interes comun, dar si informatii care intereseaza doar o anumita categorie de utilizatori.
Organismul international de normalizare contabila (IASB) recunoaste ca nu toate cerintele de informatie ale utilizatorilor pot fi satisfacute de situatiile financiare. Rezulta insa, de o maniera implicita, ca investitorii sunt utilizatorii privilegiati. Prin urmare, satisfacerea necesitatilor lor informationale va insemna si satisfacerea majoritatii necesitatilor celorlalte categorii de utilizatori.
Scopul situatiilor financiare
a) Bilantul contabil descrie pozitia financiara a entitatii prin intermediul elementelor de active, datorii si capitaluri proprii.
b) Contul de profit si pierdere descrie performanta financiara a entitatii prin intermediul elementelor de venituri si cheltuieli.
c) Tabloul fluxurilor de trezorerie descrie variatia trezoreriei de la un an la altul prin fluxurile de incasari si plati aferente diferitelor categorii de activitati.
d) Situatia variatiilor capitalului propriu descrie variatiile in averea proprietarilor entitatii.
e) Politicile contabile si notele explicative ofera informatii contabile si extracontabile, care completeaza imaginea de sinteza referitoare la entitatea descrisa. Informatiile pot fi furnizate si in limbaj curent, nu doar cifric. In note se descriu politicile contabile, prelucrarile ( tratamentele) utilizate pentru masurarea si contabilizarea elementelor prezentate in situatiile financiare, explicatiile referitoare la incertitudini si eventualitati etc.
Situatiile financiare sunt o reprezentare structurata a pozitiei financiare a unei entitati si a tranzactiilor efectuate de aceasta. Obiectivul situatiilor financiare generale este de a oferi informatii despre pozitia financiara, performanta si fluxurile de numerar ale unei entitati, utile pentru o gama larga de utilizatori in luarea deciziilor economice. Situatiile financiare prezinta, de asemenea, rezultatele gestiunii resurselor incredintate conducerii entitatilor.
1.4. Intocmirea si prezentarea situatiilor financiare
Bilantul contabil
Potrivit Legii nr.31/1990 privind societatile comerciale si a Legii Contabilitatii nr.82/1991, toti agentii economici( toate persoanele juridice) sunt obligate sa intocmeasca bilant contabil.
Bilantul este documentul oficial de sinteza al tuturor unitatilor patrimoniale. Bilantul contabil contribuie sa dea o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului, a situatiei financiare si asupra rezultatelor obtinute de unitatea patrimoniala, care presupune:
Respectarea cu buna credinta a regulilor privind evaluarea patrimoniului;
Respectarea principiilor contabile: prudentei, permanentei metodelor, continuitatea activitatii, intangibilitatea bilantului de deschidere, a necompensarii, prevalentei economicului asupra juridicului.
Posturile inscrise in bilant trebuie sa corespunda cu datele inregistrate in contabilitate, puse de acord cu inventarul.
Bilantul este un tablou care cuprinde in forma sintetica si in expresie valorica mijloacele economice patrimoniale, sursele de constituire a acestora, precum si rezultatul unui agent economic la un moment dat.
Prezentarea bilantului contabil intocmit conform IAS 1 " Prezentarea situatiilor financiare
In cazul aplicarii IAS 1, ar trebui ca, in functie de natura activitatii acesteia, entitatea sa procedeze la analiza activelor si a datoriilor sale si la delimitarea acestora in curente si necurente.
Cadrul conceptual international definese si caracterizeaza elementele care descriu pozitia financiara a intreprinderii: activele, datoriile si capitalurile proprii.
Activele: - un activ este o resursa controlata de intreprindere care provine din evenimente trecute si de la care se asteapta sa genereze avantaje economice viitoare (beneficii; fluxuri de trezorerie)
Datoriile: - o datorie este o obligatie actuala a intreprinderii care provine din evenimente trecute si care trebuie sa antreneze, cu ocazia decontarii sale, o iesire de resurse generatoare de avantaje economice.
Capitalurile proprii: - reprezinta interesul rezidual al proprietarilor in activele entitatii, dupa deducerea tuturor datoriilor.
Un activ trebuie clasificat ca activ curent atunci cand:
Toate celelalte active trebuie clasificate ca active necurente. Aceste active cuprind active corporale, necorporale si financiare pe termen lung.
Ciclul de expoatare al unei intreprinderi reprezinta perioada de timp dintre achizitionarea materiilor prime care intra intrun proces si finalizarea sa in numerar sau sub forma unui instrument usor convertibil in numerar. Activele curente cuprind stocurile si creantele comerciale care sunt vandute, consumate sau realizate ca parte a ciclului normal de exploatare, chiar si atunci cand nu se asteapta sa fie realizate in 12 luni de la data bilantului. Titlurile de plasament sunt clasificate ca active curente daca se asteapta sa fie realizate in 12 luni de la data bilantului; altfel ele sunt clasificate ca active imobilizate.
O datorie trebuie clasificata ca datorie curenta atunci cand:
Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii necurente. Standardul IAS 1 revizuit solicita ca o datorie care s-a contabilizat, mai intai, cu scopul de a fi consecinta unei operatii de comercializare, sa fie clasificata in categoria datoriilor curente.
Standardul IAS 1 lasa entitatii o marja destul de larga in detalierea posturilor bilantiere. Vor fi prezentate in pozitii distincte doar acele elemente care sunt considerate semnificative din punct de vedere al naturii, al functiei si al marimii lor.
Elementele considerate nesemnificative vor fi cumulate dupa criterii de omogenitate si evidentiate in posturi numite, de exemplu, "Alte stocuri", "Alte datorii", etc.
IAS 1 revizuit prezinta o lista de elemente relevante ce trebuie publicate fie in cadrul situatiilor financiare principale fie in notele explicative.
Informatii ce trebuie prezentate in cadrul bilantului
(a) imobilizari corporale;
(b) imobilele de plasament;
(c) active necorporale;
(d) active financiare ( altele decat cele care figureaza in categoriile e), g), h);
(e) investitii financiare contabilizate prin metoda punerii in echivalenta;
(f) stocuri;
(g) creante comerciale si similare;
(h) lichiditati si echivalente de lichiditati;;
(i) datorii comerciale si similare;
(j) provizioane;
(k) datorii financiare ( altele decat cele care figureaza in categoriile i), j);
(l) datorii si active de impozite curente;
(m) datorii si active de impozite amanate;
(n) interese minoritare (prezentate ca o componenta a capitalurilor proprii);
(o) capitalul si rezervele care revin actionarilor intreprinderii.
I. ACTIVELE:
a) Activele imobilizate denumite conform IAS 1 active necurente cuprind:
o Imobilizari necorporale conform standardului IAS 38 "Imobilizari necorporale", aceste bunuri sunt active nemonetare identificabile, fara substanta fizica. In aceasta categorie sunt incluse: cheltuieli de constituire (numai conform Directivei a IV-a); cheltuieli de dezvoltare(numai in anumite conditii); concesiuni; brevete; licente; marci; drepturi si valori similare; fondul comercial; programele informatice; imobilizari necorporale in curs etc.
o Imobilizari corporale conform standardului IAS 16 "Imobilizari corporale" aceste bunuri sunt active corporale detinute de o intreprindere fie pentru a fi utilizate in productia de bunuri sau prestarea de servicii, fie pentru a fi inchiriate tertilor sau pentru a fi folosite in scopuri administrative, pentru o perioada mai mare de un an. In aceasta categorie sunt incluse: terenuri si amenajari de terenuri; costructii; instalatii tehnice; mijloace de transport; animale si plantatii; mobilier; aparatura birotica; echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale; imobilizari corporale in curs etc.
O categorie distincta de active necurente este constituita din imobilele de plasament. Ele reprezinta bunuri imobiliare (terenuri sau cladiri) detinute in scopul obtinerii de chirii sau al realizarii unor plusuri de valoare. Aceste active fac obiectul standardului IAS 40 "Imobile de plasament".
o Imobilizari financiare: reprezinta titluri si creante financiare( imprumuturi acordate). Modelul impus de OMFP nr.1752 (conform directivelor contabile europene) delimiteaza urmatoarele categorii de imobilizari financiare: actiunile detinute la entitatile afiliate, imprumuturi acordate entitatilor afiliate, interese de participare, imprumuturi acordate entitatilor de care compania este legata in virtutea intereselor de participare, investitii detinute ca imobilizari si alte imprumuturi.
In viziunea referentialului contabil international, imobilizarile financiare si investitiile financiare pe termen scurt se regasesc in cele doua categorii de plasamente: plasamente pe termen lung si plasamente curente. Contabilizarea si evaluarea lor se face in conformitate cu IAS 39" Instrumente financiare: recunoastere si evaluare"
b) Activele circulante denumite conform IAS 1 active curente cuprind:
o Stocurile : conform standardului IAS 2 " Stocurile" sunt active terminate sau in curs de fabricatie si destinate a fi vandute, in cadrul activitatii normale a intreprinderii; materiale si furnituri destinate a fi consumate in cursul procesului de productie sau de prestare de servicii. Reglementarile OMFP nr.1752, prin planul de conturi, prezinta stocurile conform clasificarii detaliate: stocuri de materii prime si materiale, stocuri de productie in curs de executie, stocuri de produse, stocuri aflate la terti, stocuri de animale, stocuri de marfuri, stocuri de ambalaje. Evaluate in cursul exercitiului la nivelul costurilor lor de intrare, stocurile pot fi provizionate la inventar, atunci cand valoarea lor posibila de vanzare (valoarea neta de realizare) este inferioara costurilor la care sunt inregistrate.
o Creantele: sunt drepturi ale entitatii fata de tertii ei. Principala categorie de creante este reprezentata de creantele de natura comerciala: creante-clienti, efecte de primit, clienti incerti sau in litigiu, clienti-facturi de intocmit. La acestea se adauga creantele salariale, sociale, fiscale, creantele fata de asociati privind decontarile referitoare la capital, creantele fata de debitori etc.
o Disponibilitatile: sunt activele cu cel mai inalt grad de lichiditate. Ele apar sub forma valorilor de incasat, a conturilor curente la banci, a dobanzilor de incasat, a numerarului si a altor valori din casierie si a acreditivelor.
o Activele necurente destinate cedarii: reprezinta active necurente la care entitatea are intentia sa renunte, prin vanzare sau schimb, in urmatoarele 12 luni care succed datei inchiderii exercitiului. Ele trebuie evaluate la valoarea cea mai mica dintre valoarea contabila si valoare justa diminuata cu cheltuielile de vanzare.
II. DATORIILE
Standardul IAS 1 defineste cele doua mari categorii de datorii, tinand cont de gradul lor de exigibilitate:
o Datorii necurente ( pe termen lung): in aceasta categorie apar spete de datorii generate de noul mecanism financiar impus de aplicarea standardelor internationale, cum ar fi pasivele de imozit amanat, induse de aplicarea standardului IAS 12 " Impozit asupra rezultatului", datoriile privind pensiile, ca urmare a aplicarii standardului IAS 19 " Beneficiile angajatilor"
o Datorii curente: includ datoriile pe termen scurt cum ar fi: datorii comerciale, datorii salariale, sociale, datorii fata de creditori diversi etc.
III. CAPITALURILE PROPRII:
Ca interes rezidual al proprietarilor in activele acesteia, cuprind suma algebrica a: capitalului social, prime de capital, rezerve din reevaluare, rezerve, rezultat reportat, si rezultatul exercitiului.
Exemplu ilustrativ de bilant simplificat intocmit de un grup de societati;
Grupul XYZ
ACTIVE
Active necurente
Imobilizari corporale
Fond comercial
Alte active necorporale
Investitii in intreprinderile asociate
Investitii disponibile pentru vanzare
Total active necurente
Active curente
Stocuri
Creante comerciale
Alte active curente
Lichiditati si echivalente de lichiditati
Total active curente
Total active
CAPITALURI PROPRII SI DATORII
Capitalul atribuibil detinatorilor de capital ai societatii-mama
Capitalul emis
Alte rezerve
Castiguri nedistribuite
Total capitaluri atribuite detinatorilor de capital si societatii-mama
Interese minoritare
Total capitaluri proprii
Datorii necurente
Imprumuturi pe termen lung
Impozite amanate
Provizioane pe termen lung
Total datorii necurente
Datorii curente
Datorii comerciale si alte datorii curente
Imprumuturi pe termen scurt
Partea curenta a imprumuturilor pe termen lung
Impozitul pe profit curent de platit
Provizioane pe termen scurt
Total datorii curente
Total datorii
Total capitaluri proprii si datorii
Conform OMFP nr.1752/2005 societatile comerciale trebuie sa prezinte un bilant in forma lista care are urmatoarea structura:
A. Active imobilizate
I. Imobilizari necorporale
II. Imobilizari corporale
III. Imobilizari financiare
B. Active circulante
I. Stocuri
II. Creante
III. Investitii pe termen scurt
IV. Casa si conturi la banci
C. Cheltuieli in avans
D. Datorii : sumele ce trebuie platite intro perioada de pana la un an
E. Active circulante nete/ datorii curente nete
F. Total active minus datorii curente
G. Datorii: sumele ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an
H. Provizioane
I. Venituri in avans
J. Capital si rezerve
I. Capital subscris (prezentandu-se separat capitalul varsat si capitalul nevarsat)
II. Prime de capital
III. Rezerve din reevaluare
IV. Rezerve
V. Profitul sau pierderea reportata
VI. Profitul sau pierderea exercitiului financiar
In luna septembrie 2007 s-a publicat standardul IAS 1 revizuit care se va aplica obligatoriu de la 1 ianuarie 2009, aplicarea anticipata fiind insa permisa. In contextul acestuia s-au modificat denumirile pentru componentele situatiilor financiare, bilantul devenind " Situatia pozitiei financiare".
Situatia pozitiei financiare se publica si pentru inceputul anului precedent daca s-au facut retratari in mod retroactiv sau s-a aplicat o politica noua in mod retroactiv.
1.4.2. Contul de profit si pierdere
Contul de profit si pierdere este situatia financiara care masoara succesul sau performanta financiara a activitatii unei entitati, referitoare la o perioada data.
Organismul international de normalizare contabila (IASB), considera contul de rezultate ca un component al ansamblului de situatii financiare destinate procesului de informare financiara.
In Cadrul conceptual, sunt definite elementele care masoara performanta entitatii:
a) veniturile
b) cheltuielile
Veniturile sunt cresteri de avantaje economice in cursul perioadei de gestiune (exercitiul financiar) sub forma de cresteri de active sau de diminuari de datorii care au ca rezultat cresterea capitalurilor proprii, sub alte forme decat noile aporturi de capital. Astfel spus un venit este orice crestere de capitaluri proprii sub alte forme decat noile capitaluri.
In aceasta definitie se cuprind veniturile care provin din activitatea curenta a entitatii sau venituri propriu-zise (vanzari, onorarii, comisioane, dobanzi, etc) cat si alte venituri si plusuri de valori sau castiguri (plusurile de valoare din reevaluarea activelor, profiturile din cedarea imobilizarilor, etc)
Cheltuielile sunt definite de cadrul conceptual al IASB ca diminuari de avantaje economice, in cursul unui exercitiu sub forma diminuarii activelor sau cresterii datoriilor si care au generat o scadere de capitaluri proprii alta decat distribuirile catre proprietarii de capital. Deci orice diminuare de capitaluri proprii alta decat reducerea de capital social sau distribuirea de dividende constituie o cheltuiala. Se pot distinge:
a. cheltuieli propriu-zise care rezulta din activitatea curenta (cum sunt costul vanzarilor,cheltuielile de personal, etc.
b. pierderile si minusurile de valoare (rezultand din catastrofe naturale, din vanzarea activelor imobilizate, din variatia cursului imobiliar, etc) si care pot sa rezulte sau nu din activitati curente ale entitatii.
Pentru ca rezultatul contabil sa masoare corect performanta intreprinderii este necesara respectarea principiului conectarii cheltuielilor la venituri, adica din momentul contabilizarii unui venit in contul de rezultate trebuie sa se contabilizeze si toate cheltuielile care au contribuit la obtinerea venitului respectiv
In intelesul reglementarilor OMFP nr.1752/2005, veniturile si cheltuielile au urmatoarele semnificatii :
veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de intrari sau cresteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se concretizeaza, in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor;
cheltuielile constituie diminuari ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor ori ale datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari
Informatii ce trebuie prezentate in contul de profit si pierdere:
O entitate nu va prezenta nici un element de venit si cheltuiala ca element extraordinar, nici in contul de profit si pierdere, nici in note. Elementele trebuie sa fie excluse din formarea rezultatului deoarece ele nu rezulta din tranzactiile curente de exploatare ale entitatii.
Informatii ce trebuie prezentate fie in contul de profit si pierdere, fie in note:
Atunci cand elementele de venituri si cheltuieli sunt materiale, trebuie prezentate separat natura si suma eferente acestora.
Entitatea trebuie sa prezinte o analiza a cheltuielilor utilizand o clasificare bazata fie pe natura cheltuielilor, fie pe destinatia acestora in cadrul entitatii, dupa cum este mai relevant.
Entitatile care clasifica elementele de cheltuieli pe functii, trebuie sa prezinte informatii suplimentare privind natura cheltuielilor, inclusiv cheltuiala cu amortizarea si cu beneficiile angajatilor.
Entitatea trebuie sa prezinte, fie in contul de profit si pierdere, fie in situatia modificarilor capitalului propriu, fie in note, suma dividendelor recunoscute de catre actionari in cursul perioadei, si dividendele pe actiune aferente.
Conform standardului IAS 1 revizuit in septembrie 2007 se schimba denumirea contului de profit si pierdere in " Situatia rezultatului global". Rezultatul global va cuprinde profitul sau pierderea exercitiului curent si alte elemente componente ale rezultatului global recunoscute in cursul perioadei. Aceste elemente se refera la:
surplusul din reevaluare (conform IAS 16, IAS 38);
castigurile sau pierderile din conversia situatiilor financiare ale societatilor straine ( conform IAS 21);
castigurile sau pierderile aferente regimurilor de pensionare (conform IAS 19)
castigurile sau pierderile aferente activelor financiare disponibile pentru vanzare ( conform IAS 39)
castigurile sau pierderile aferente instrumentelor de acoperire in cazul acoperirii fluxurilor de trezorerie (conform IAS 39)
Rezultatul pe actiune
Standardul IAS 33 " Rezultatul pe actiune" impune anumitor societati sa prezinte un rezultat pe actiune de baza si un rezultat pe actiune diluat, chiar daca marimile indicate sunt negative ( pierdere pe actiune), in contul de profit si pierdere, cu acceeasi semnificatie pentru toate perioadele prezentate.
Acent standard este obligatoriu pentru societatile cotate, dar poate fi aplicat si de societatile necotate.
Rezultatul pe actiune de baza se calculeaza ca raport intre rezultatul net al perioadei aferent actiunilor ordinare si numarul mediu ponderat al actiunilor ordinare in circulatie pe parcursul anului. Rezultatul net al perioadei aferent actiunilor ordinare se determina ca diferenta intre rezultatul net al perioadei, din care au fost excluse interesele minoritare si dividendele preferentiale. Numarul mediu de actiuni in circulatie se calculeaza prin adaugarea la numarul de actiuni in circulatie la inceputul exercitiului a emisiunilor noi de actiuni si prin deducerea rambursarilor de actiuni sau a achizitiilor de actiuni proprii. Ponderea se face in functie de factorul timp.
Rezultatul pe actiune diluat: se calculeaza prin ajustarea rezultatului pe actiune de baza cu efectul actiunilor potentiale. Rezultatul net al perioadei se majoreaza cu urmatoarele elemente nete de impozit: dividendele ce revin actiunilor preferentiale in cazul conversiei acestora in actiuni ordinare, dobanzile aferente obligatiunilor convertibile in actiuni ordinare si toate celelalte elemente care nu ar putea fi incluse in rezultat daca emisiunea de actiuni potentiale nu ar fi avut loc. La numarul de actiuni ordinare se adauga numarul de actiuni ce ar rezulta din conversia tuturor actiunilor potentiale in actiuni ordinare.
1.4.3 Situatia modificarilor capitalului propriu
Modificarile in capitalurile proprii ale intreprinderii intre doua date ale bilantului reflecta cresterea sau reducerea activului net sau a avutiei in cursul perioadei, in baza principiilor particulare de evaluare adoptate si prezentate in situatiile financiare. Cu exceptia modificarilor rezultate din tranzactiile cu actionarii, cum ar fi aporturile de capital si dividendele, modificarea globala a capitalurilor proprii reprezinta castigurile si pierderile totale generate de activitatile intreprinderii pe parcursul perioadei
Intreprinderile trebuie sa prezinte, ca o componenta separata a situatiilor sale financiare, o situatie care sa evidentieze:
(a) profitul net sau pierderea neta a perioadei;
(b) fiecare element de venit si cheltuiala, care este recunoscut direct in capitalurile proprii, asa cum se cere in alte standarde, cat si totalul acestor elemente;
(c) totalul veniturilor si cheltuielilor perioadei( calculate ca suma de a) si b)), prezentand separat sumele aferente proprietarilor societatii si interesul minoritar;
(d) pentru fiecare componenta a capitalului propriu, efectele schimbarilor in politicile contabile si corectarii erorilor recunoscute conform IAS 8.
Entitatea trebuie sa prezinte de asemenea in situatia modificarilor capitalului propriu sau in note tranzactiile de capital cu proprietarii si distributiile catre acestia; soldul profitului sau pierderii cumulate la inceputul si la sfarsitul perioadei, si modificarile pe parcursul perioadei; o reconciliere intre valoarea contabila a fiecarei clase de capitaluri proprii si de rezerve la inceputul si la sfarsitul perioadei, prezentand distinct fiecare modificare.
1.4.4 Tabloul fluxurilor de trezorerie
Standardul International de Contabilitate IAS 7 defineste fluxurile de trezorerie drept intrari sau iesiri de numerar si echivalente de numerar.
Tabloul fluxurilor de trezorerie explica variatia lichiditatilor si a echivalentelor de lichiditati ale unei entitati, furnizand informatii utile in vederea evaluarii performantei acesteia.
lichiditatile: sunt fondurile disponibile si depozitele la vedere; iar
echivalentele de lichiditati: sunt plasamentele pe termen scurt (de regula, cu scadenta sub 3 luni), foarte lichide, convertibile cu usurinta intro marime determinata de lichiditati si care sunt supuse la un risc neglijabil de schimbare a valorii.
Fluxul net total de lichiditati se explica functional, si anume din activitati de exploatare, activitati de investitii si activitati de finantare.
Fluxuri de trezorerie generate de activitatile de exploatare:
Acest flux de trezorerie este esetial, de marimea sa depinzand capacitatea firmei de a genera lichiditatile necesare pentru acordarea de dividende, realizarea de noi investitii, rambursarea imprumuturilor si a ratelor de leasing financiar.
Aceste fluxuri de trezorerie reprezinta consecinta principalelor activitati generatoare de venituri ale entitatii. Standardul IAS 7 precizeaza cateva categorii de fluxuri din exploatare, si anume:
incasarile care decurg din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii;
incasarile care provin din redevente, onorarii, comisioane, si din alte venituri;
platile privind datoriile fata de furnizorii de bunuri si de servicii;
platile in favoarea salariatilor si in contul acestora;
incasarile si platile relative la prime si calamitati, la anuitati si la alte prestatii legate de politele de asigurare, in cazul unei institutii de asigurari;
platile si rambursarile de impozite asupra profitului, cu conditia ca ele sa nu poata fi in mod specific asociate activitatilor de finantare si de investitii.
Metodele de prezentare a fluxurilor de trezorerie referitoare la activitatile de exploatare
O entitate poate sa prezinte fluxurile de trezorerie aferente activitatilor de exploatare prin doua metode:
a) Metoda directa, conform careia informatiile furnizate se refera la incasari si plati in marimile lor brute. Standardul IAS 7 recomanda utilizarea metodei directe, pentru ca este mai usor de inteles de catre utilizatorii de informatii financiare, in special de investitori. Aceasta metoda foloseste numai informatii de tip fluxuri de trezorerie ( incasari si plati), informatii ce pot sa fie utile pentru estimarea fluxurilor de trezorerie viitoare.
b) Metoda indirecta, conform careia rezultatul exercitiului inaintea impozitarii si elementelor extraordinare este corectat pentru a tine cont de : influenta operatiilor care nu au un caracter monetar; elementele de venituri si cheltuieli asociate fluxurilor de trezorerie care vizeaza activitati de investitii sau de finantare; influenta variatiilor necesarului in fond de rulment asupra trezoreriei, unde:
-> Necesarul in fond de rulment=Activele de exploatare-Pasivele de exploatare
In cadrul acestei metode :
cheltuielile eliminate sunt luate cu semnul plus, iar veniturile eliminate cu semnul minus, deoarece in calculul rezultatului (in contextul contului de profit si pierdere) ele au fost luate cu semnul minus, respectiv semnul plus.
Rezultatul din cesiune urmeaza acelasi tratament, deoarece este un venit net sau o cheltuiala neta;
Pentru variatia elementelor necesarului in fond de rulment se va folosi urmatoarea logica:
-> in cazul unui element de activ, cresterea are o influenta negativa asupra trezorerie in timp ce o micsorare, o influenta pozitiva;
-> in cazul unui element de pasiv, cresterea are o influenta pozitiva asupra trezoreriei, in timp ce o micsorare are o influenta negativa.
Fluxuri de trezorerie generate de activitatile de investitii:
Standardul IAS 7 arata ca fluxurile care rezulta din activitatile de investitii indica in ce masura au fost efectuate platile pentru achizitia de active destinate sa genereze venituri si fluxuri de trezorerie viitoare.
Fluxul net de trezorerie din activitatea de investitii ofera informatii cu privire la modul in care entitatea isi asigura cresterea interna ( investitiile in imobilizari corporale si necorporale) si cresterea externa si se refera la:
plati efectuate pentru achizitia de imobilizari corporale si necorporale, precum si a altor active pe termen lung, inclusiv cheltuielile de dezvoltare capitalizate si platile implicate de imobilizarile produse de intreprindere pentru sine;
incasari care decurg din vanzarea de imobilizari corporale si necorporale, precum si a altor active pe termen lung;
plati efectuate pentru achizitia de titluri de participare si de titluri de creanta emise de alte intreprinderi, precum si platile efectuate pentru achizitia de titluri de la asocierile in participatie (altele decat platile efectuate pentru instrumente considerate ca fiind echivalente de lichiditati sau detinute in scopuri comerciale);
incasari din vanzarea de titluri de participare si de titluri de creanta emise de sau provenite de la alte intreprinderi, precum si incasari relative la vanzarea de titluri detinute in asocierile in participatie ( altele decat incasarile generate de instrumente considerate ca fiind echivalente de lichiditati sau detinute in scopuri comerciale).
avansuri de trezorerie si imprumuturi acordate tertilor;
incasari care decurg din rambursarea avansurilor de trezorerie si imprumuturilor acordate tertilor.
Un flux net de trezorerie din activitatea de investitii cu semnul minus ( plati pentru imobilizari mai mari decat incasarile din cedarea de imobilizari) nu se apreciaza negativ ci este un mesaj pozitiv pentru utilizatorii de informatii financiare.
In cazul in care fluxul net este din activitatea de investitii este pozitiv, iar fluxul net din activitatea de exploatare este negativ, rezulta o concluzie nefavorabila pentru entitate, si anume ca pentru a-si continua activitatea firma a fost obligata sa vanda din activele imobilizate, ceea ce are ca efect reducerea potentialului de a crea fluxuri de trezorerie in viitor.
Fluxuri de trezorerie generate de activitatile de finantare:
Activitatile de finantare sunt acele activitati care antreneaza schimbari in marimea si structura capitalurilor proprii si imprumutate ale intreprinderii. Prezentarea separata a acestor fluxuri in tabloul de trezorerie este data de posibilitatea utilizarii lor in previziunea sumelor pe care aportorii de capitaluri le vor retrage din fondurile viitoare. Dinamica intrarilor de numerar reflecta capacitatea intreprinderii de a atrage noi surse de finantare pentru exploatare si pentru investitii, iar dinamica iesirilor reliefeaza capacitatea firmei de a remunera actionarii si a rambursa ratele scadente aferente imprumuturilor anterioare si operatiunilor de leasing financiar.
Miscarile de trezorerie generate de activitatile de finantare se refera la:
Incasari din emisiunea de actiuni si de alte instrumente de capitaluri proprii;
Varsamintele efectuate actionarilor pentru achizitia sau rascumpararea actiunilor intreprinderii;
Incasari din emisiunea de imprumuturi obligatare, bancare, de bilete de trezorerie, de imprumuturi ipotecare, si de alte imprumuturi pe termen scurt sau lung;
Rambursarea sub forma de lichiditati a sumelor imprumutate;
Varsaminte efectuate de locatar pentru reducerea soldului datoriei referitoare la un contract de locatie-finantare.
Note explicative la situatiile financiare anuale
Notele explicative contin informatii suplimentare, relevante pentru necesitatile utilizatorilor in ceea ce priveste pozitia financiara si rezultatele obtinute. Notele explicative trebuie prezentate intro maniera sistematica. Fiecare element semnificativ al bilantului, contului de profit si pierdere, situatiei fluxurilor de trezorerie si al situatiei modificarilor capitalului propriu trebuie sa fie insotit de o trimitere la nota care cuprinde informatii legate de acel element semnificativ.
Anumite informatii se vor repeta de cate ori este necesar pentru o buna intelegere. Aceste informatii se refera la numele entitatii care face raportarea, data la care se refera situatiile financiare, moneda in care sunt intocmite situatiile financiare etc.
Structura notelor explicative este urmatoarea
o Nota 1 - Active imobilizate
o Nota 2 - Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
o Nota 3 - Repartizarea profitului
o Nota 4 - Analiza rezultatului din exploatare
o Nota 5 - Situatia creantelor si datoriilor
o Nota 6 - Principii, politici si metode contabile
o Nota 7 - Actiuni si obligatiuni
o Nota 8 - Informatii privind salariatii, administratorii si directorii
o Nota 9 - Exemple de calcul si analiza principalilor indicatori economico-financiari
o Nota 10 - Alte informatii
Pentru elementele mentionate in notele explicative se va prezenta, de regula, si suma corespunzatoare anului precedent.
In situatia in care suma corespunzatoare nu este comparabila, aceasta trebuie ajustata, prezentandu-se rezultatul ajustarii, modul de efectuare si motivele pentru care aceasta a fost efectuata.
Notele explicative trebuie sa prezinte care sunt politicile contabile adoptate de entitate pentru a determina valorile elementelor din bilant, ale profitului sau pierderii aferente fiecarui exercitiu, ale fluxurilor de trezorerie si modificarilor capitalului propriu.
1.5 Principii contabile si aplicarea lor la intocmirea situatiilor financiare
Obiectivul fundamental al contabilitatii privind asigurarea unei imagini fidele asupra situatiei patrimoniului si rezultatului exercitiului, se realizeaza pe baza unor reguli, metode si proceduri contabile care se fundamenteaza si concretizeaza avandu-se in vedere anumite principii si conventii contabile generale.
De altfel, practica contabila a oricarei economii de piata nu poate fi conceputa fara utilizarea unor principii de baza. In acest sens se are in vedere faptul ca in activitatea practica se pot intalni operatii contabile pentru care nu exista stabilite reguli sau proceduri de rezolvare, iar solutionarea lor se poate infaptui numai prin apelarea la unul sau mai multe principii contabile, ceea ce justifica necesitatea existentei, cunoasterii si intelegerii corecte a continutului lor.
Principiile contabile de baza asimilate pentru activitatea practica din tara noastra sunt enumerate si definite astfel
1. Principiul prudentei :
->pentru deprecierile, riscurile si pierderile probabile care pot surveni in activitatea exercitiului curent sau anterior nu este admisa, pe de o parte, supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor, iar pe de alta parte subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor. Aceste cerinte asigura evitarea transferarii in perioada viitoare a incertitudinilor din cursul exercitiului curent ori a celui anterior sau altfel spus sa nu se influenteze patrimoniul si rezultatele exercitiilor viitoare cu ceea ce nu se refera la acestea.
2. Principiul permanentei metodelor :
->consta in asigurarea continuitatii aplicarii regulilor si normelor privind evaluarea, inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor patrimoniale si a rezultatelor in scopul crearii premiselor pentru compararea in timp a informatiilor contabile. Metodele care se utilizeaza trebuie sa aiba caracter de permanenta, in sensul folosirii lor in cadrul mai multor exercitii consecutive, ceea ce permite compararea datelor sau informatiilor din bilanturile care se intocmesc, iar analiza indicatorilor economico-financiari conduce la obtinerea unor informatii pertinente pentru cei interesati.
3. Principiul continuitatii activitatii:
-> este definit in sensul ca 'se presupune ca entitatea isi continua in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil, fara a intra in stare de lichidare sau de reducere sensibila a activitatii'.
Acest principiu actioneaza, de regula, la incheierea exercitiului, atunci cand se intocmesc documentele de sinteza si in speta cu prilejul inventarierii si implicit a evaluarii bunurilor.
In cazul in care este asigurata continuitatea activitatii se procedeaza la efectuarea evaluarii anuale a bunurilor in functie de utilitatea acestora in cadrul unitatii patrimoniale. In situatia in care se constata intrarea in starea de lichidare sau de reducere sensibila a activitatii, pentru evaluarea bunurilor, se utilizeaza alte valori decat cele de utilitate (mai mici), denumite si valori lichidative, adoptandu-se o modalitate de evaluare adecvata sistarii activitatii sau noncontinuitatii. Totodata, se are in vedere ca valoarea imobilizarilor corporale nu se mai poate recupera in timp, iar unele cheltuieli, cum sunt cele de constituire si cele de cercetare-dezvoltare, nu se mai pot repartiza asupra mai multor exercitii.
4. Principiul independentei exercitiului:
-> este important pentru asigurarea unei imagini fidele asupra rezultatului fiecarui an financiar.
In conditiile practicarii unei contabilitati de angajamente, el presupune delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor aferente entitat ii pe masura angajarii acestora si trecerii lor la rezultatul exercitiului la care se refera.
O prima consecinta ce se degaja din aplicarea acestui principiu consta in aceea ca veniturile se reflecta in contabilitate in momentul predarii bunurilor catre cumparatori, al livrarii lor pe baza facturii sau in alte conditii prevazute in contract, care atesta transferul de proprietate a bunurilor respective asupra clientilor. In aceste conditii se retine ca nu se are in vedere momentul incasarii, care se poate produce chiar in exercitiul urmator si nici faptul ca factura se va intocmi ulterior.
La randul lor, cheltuielile entitatii reprezinta sumele sau valorile platite sau de platit dar care privesc exercitiul financiar curent.
O alta consecinta privind principiul analizat se refera la faptul ca este necesara utilizarea unor conturi de regularizare si anume: 471 "Cheltuieli inregistrate in avans" si 472 "Venituri inregistrate in avans". Aceste conturi contribuie, de asemenea, la delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor, realizate si respectiv efectuate in exercitiul curent dar care privesc exercitiul urmator si implicit rezultatul acestuia, dintre care se amintesc: incasarile anticipate din chirii, din vanzari de active corporale cu plata in rate, chiriile platite cu anticipatie etc.
5. Principiul intangibilitatii bilantului de deschidere a unui exercitiu:
-> consta in existenta concordantei depline a acestuia cu bilantul de inchidere a exercitiului precedent, ceea ce creeaza atat posibilitatea verificarii cu usurinta a integritatii patrimoniului cat si informarii corecte a utilizatorilor externi de informatii.
6. Principiul necompensarii:
-> impune inregistrarea distincta in bilant a elementelor de activ si de datorii si in contul de profit si pierdere a veniturilor si a cheltuielilor, nefiind admisa vreo compensare intre ele. In acest sens exemplificam: necompensarea creantelor cu datoriile fata de acelasi tert si necompensarea plusurilor de valoare cu minusurile de valoare care pot surveni cu prilejul aplicarii principiului prudentei.
7. Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de datorii :
->conform acestui principiu , componentele elementelor de activ sau de datorii trebuie evaluate separat. Trebuie adoptate metode economice de evaluare, care sa tina seama atat de caracteristicile elementului patrimonial supus evaluarii, cat si de utilitatea sa sau de conditiile pietei sale.
8. Principiul prevalentei economicului asupra juridicului
-> prezentarea valorilor din cadrul elementelor din bilant si contul de profit si pierdere se face tinand seama de fondul economic al tranzactiei sau al operatiunii raportate , si nu numai de forma juridica a acestora.
9. Principiul pragului de semnificatie
-> elementele de bilant si de cont de profit si pierdere care sunt precedate de cifre arabe pot fi combinate daca: acestea reprezinta o suma nesemnificativa.
Orice element care are o valoare semnificativa trebuie prezentat distinct in cadrul situatiilor financiare . Elemente cu valori nesemnificative care au aceeasi natura sau cu functii similare trebuie insumate , nefiind necesara prezentarea lor separata.
Lucrarile preliminare denumite lucrari de inchidere a exercitiului sunt structurate astfel:
Stabilirea balantei conturilor inainte de inventariere;
Inventarierea generala a patrimoniului;
Operatii de regularizare ;
Stabilirea balantei conturilor dupa inventariere;
Determinarea rezultatului exercitiului si distribuirea profitului sau finantarea pierderii;
Stabilirea balantei conturilor inainte de inventariere
Pentru centralizarea si controlul exactitatii datelor inregistrate in conturi se intocmeste balanta de
verificare inainte de inventarierea patrimoniului. Balanta pregateste datele de referinta necesare
compararii soldurilor din inventarul contabil si inventarul faptic. Relatiile de control proprii balantei
sunt cele dintre debitul si creditul conturilor, inregistrarea sintetica si analitica. Informatia de control privind inregistrarea in conturi a tuturor documentelor justificative este aceea ca totalul rulajului debitor sau creditor din balanta trebuie sa fie egal cu totalul rulajului calculat in Registrul Jurnal.
Inventarierea generala a patrimoniului
Reprezinta lucrarea preliminara prin care se stabileste situatia reala a patrimoniului. Constatarea existentei elementelor inventariate se face prin observare directa ( prin numarare, cantarire, masurare si calcule tehnice dupa caz) pentru bunuri corporale ( materiale), pe baza de registre sau documente pentru bunuri necorporale, creante si datorii. Evaluarea elementelor patrimoniale inventariate se face la nivelul valorii actuale, denumita valoare de inventar.
Etapele inventarierii:
Pregatirea inventarierii: consta in a lua o serie de masuri pentru a asigura buna desfasurare a acesteia: sortarea, aranjarea, etichetarea materialelor, produselor, marfurilor si altor valori materiale.
Stabilirea stocurilor faptice: se realizeaza de catre comisia de inventariere, prin numarare, cantarire, masurare sau cubare, dupa caz. Toate cantitatile ce se constata de comisie se inscriu in listele de inventariere ce se intocmesc pe gestionari, bonuri de depozitare si feluri de bunuri.
Stabilirea rezultatelor inventarierii: pentru determinarea rezultatelor se evalueaza mai intai stocurile inscrise in listele de inventariere. Acestea se semneaza de membrii comisiei si de gestionar. Se compara valoarea stocurilor faptice cu valoarea stocurilor scriptice.
a) Plusurile si minusurile de inventar
Plusurile de inventar se inregistreaza ca intrari in patrimoniul entitatii, iar minusurile se imputa. Daca lipsurile constatate la inventariere nu sunt din vina cuiva, se deconteaza asupra cheltuielilor entitatii. Pentru bunurile materiale acceptate cu pierderi se acorda scazaminte fara a depasi valoarea constatata in minus. De asemenea, pentru aceste valori, in cazul compensarii lipsurilor cu plusurile stabilite la inventariere, scazamintele se calculeaza numai in situatia cand cantitatile lipsa sunt mai mari decat cantitatile in plus. Calculul se efectueaza in primul rand pentru valorile materiale la care s-au constatat lipsurile, iar daca mai raman diferente cantitative in minus cotele de scazaminte se pot aplica si pentru celelalte valori materiale admise in compensare, la care s-au constatat plusuri sau la care nu au rezultat diferente. Diferenta stabilita in minus in urma compensarii si aplicarii tuturor cotelor de scazaminte, reprezentand un prejudiciu pentru patrimoniu, se recupereaza de la persoanele vinovate in conformitate cu dispozitiile legale.
b) Calculul amortizarii:
Amortizarea activelor imobilizate se calculeaza si inregistreaza pe baza planului de amortizare sau a fiselor mijloacelor fixe. La inchiderea exercitiului financiar, cu ocazia inventarierii generale a patrimoniului, este normal ca valoarea de inventar sa fie egala cu valoarea ramasa de amortizat.
Daca valoarea de inventar este mai mica decat cea ramasa de amortizat, diferenta se regularizeaza astfel:
1. inregistrarea unei amortizari, in cazul in care se constata o depreciere ireversibila ( exemplu mijloacele fixe inutilizabile propuse pentru casare);
2. constituirea unor provizioane pentru deprecierea mijloacelor fixe, in cazul in care se constata o depreciere reversibila sau relativa ca urmare a unor cauze cum sunt:
o aparitia unei deprecieri de care nu s-a tinut seama cu ocazia amortizarii;
o supraevaluarea mijloacelor fixe cu ocazia reevaluarii anterioare;
o lipsa de utilitate in momentul inventarierii ( trecute in conservare, inutilizabile temporar);
o alte cauze care determina ca valoarea actuala sa fie mai mica decat valoarea ramasa de amortizat.
c) Operatii privind provizioanele pentru deprecieri
Provizioanele pentru deprecieri vizeaza acele elemente de activ neamortizabile a caror valoare de inventar la data inchiderii exercitiului este mai mica decat valoarea contabila de intrare. Aceste micsorari de valoare au un caracter reversibil, in consecinta sunt regularizate la inchiderea conturilor. In acest scop se procedeaza asfel:
in situatia in care deprecierea calculata pe baza inventarului (valoare contabila- valoarea de inventar) este superioara provizionului constituit, se constituie un provizion suplimentar, afectandu-se conturile de cheltuieli cu provizioanele.
in situatia in care deprecierea constatata pe baza inventarului este inferioara provizionului constituit, se diminueaza provizionul inregistrat cu diferenta corespunzatoare, afectandu-se conturile de venituri din provizioane.
d) Operatii privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli:
Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli se constituie pentru finantarea acelor cheltuieli si pierderi a caror realizare sau plata este incerta ori pentru cheltuieli care devin exigibile in perioadele urmatoare. La inchiderea exercitiului, provizioanele constituite efectiv se inregistreaza in debitul conturilor de cheltuieli si creditul conturilor de provizioane pentru riscuri si cheltuieli.
e) Diferentele de curs valutar:
O entitate poate desfasura activitati in strainatate prin realizarea de tranzactii in valuta si efectuarea de operatiuni in strainatate. Tranzactia in valuta este o tranzactie care este exprimata sau care necesita decontarea in valuta.
Diferenta de curs valutar este diferenta ce rezulta din raportarea aceluiasi numar de unitati ale unei valute in moneda de raportare, la cursuri de schimb diferite. Pentru recunoasterea diferentelor de curs valutar, conform IAS 21 " Efectele variatiilor cursurilor de schimb valutar" se pot utiliza doua tratamente contabile:
Tratamentul contabil de baza: Diferentele de curs valutar ce apar cu ocazia decontarii elementelor monetare sau a raportarii elementelor monetare ale unei entitati la cursuri diferite fata de cele la care au fost inregistrate initial pe parcursul perioadei, ori fata de cele la care au fost raportate in situatiile financiare anterioare trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli ale perioadei in care apar, cu exceptia diferentelor de curs valutar tratate ca fiind capital propriu.
Tratamentul contabil alternativ permis: Diferentele de curs valutar pot rezulta dint-o devalorizare sau depreciere monetara acentuata, impotriva careia nu se pot lua nici un fel de masuri de acoperire a riscului si care afecteaza datoriile ce nu pot fi decontate si ce apar din achizitia recenta a unui activ facturat in valuta. Asemenea diferente de curs trebuie incluse in valoarea contabila a activului respectiv, cu conditia ca valoarea contabila ajustata sa nu depaseasca minimul dintre costul de inlocuire si valoarea recuperabila prin vanzarea sau utilizarea activului.
IAS 21 " Efectele variatiilor cursurilor de schimb valutar" permite unei entitati sa includa diferentele de curs valutar din imprumuturi in valoarea contabila a activelor, ca urmare a unei devalorizari severe recente.
Conform IAS 21 nu se constituie provizioane pentru pierderi din diferente de curs valutar, prin urmare soldurile acestor conturi existente precum si a celor de diferente de conversie activ si pasiv trebuie eliminate. Diferentele de curs valutar nu se mai pot transfera direct in conturi de rezerve, rezerva creata in anii anteriori pentru diferentele de curs inregistrate la reevaluarea disponibilului in valuta in suma egala sau mai mica cu capitalul social varsat in valuta trebuie anulata.
Pentru realizarea operatiilor prezentate mai sus se introduce un cont nou 1172 " Rezultat reportat provenind din adoptarea pentru prima data a IAS, mai putin IAS 29" care este un cont bifunctional. Astfel, creditul contului inregistreaza rezultatul favorabil provenit din adoptarea pentru prima data a IAS, cu exceptia IAS 29, debitul inregistreaza rezultatul nefavorabil provenit din adoptarea pentru prima data a IAS, cu exceptia IAS 29. Soldul creditor reprezinta profitul reportat provenit din adoptarea pentru prima data a IAS, cu exceptia IAS 29, iar soldul debitor pierderea reportata aferenta acesteia.
Stabilirea balantei conturilor dupa inventariere:
Dupa efectuarea inventarierii si contabilizarii regularizarilor de inventar se intocmeste o noua balanta a conturilor. Functia acesteia se manifesta cu precadere pentru pregatirea informatiei necesare determinarii rezultatului exercitiului si asigurarea suportului informational necesar redactarii bilantului contabil.
Determinarea rezultatului exercitiului:
Rezultatul contabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri. Rezultatul fiscal este egal cu rezultatul contabil din care se elimina veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau in calcul si alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.
Elemente similare veniturilor
diferente favorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evideta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii;
rezerve din reevaluare la casarea sau cedarea activelor, in situatia in care au fost deductibile din profitul impozabil.
Elemente similare cheltuielilor:
diferente nefavorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii;
cheltuiala cu valoarea neamortizata a cheltuielilor de cercetare si dezvoltare si a mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar care a fost inregistrata in rezultatul reportat. In acest caz, cheltuiala este deductibila fiscal pe perioada ramasa de amortizat a acestor imobilizari, respectiv durata initiala stabilita conform legii, mai putin perioada pentru care s-a calculat amortizarea.
Veniturile sau cheltuielile inregistrate eronat sau omise se corecteaza prin ajustarea profitului impozabil al perioadei fiscale careia ii apartin.
Rezultatul contabil reprezinta suma globala a profitului sau pierderii exercitiului financiar ce figureaza in contul 121 " Profit si pierdere" inainte de impozitare.
Rezultatul fiscal reprezinta profitul impozabil sau pierderea fiscala a exercitiului, stabilit potrivit regulilor fiscale si in functie de care se calculeaza volumul impozitelor exigibile.
Conform IAS 12 " Impozitul pe profit" relatia dintre rezultatul fiscal si cel contabil se exprima astfel:
Rezultatul fiscal= Rezultatul contabil (+/-) Diferente temporale(+/-) Diferente temporare
Diferentele temporale sunt elemente reintegrate sau deduse definitiv din rezultatul fiscal, apartinand exercitiului fiscal in cauza.
Diferentele temporare sunt elemente neintegrabile in rezultatul fiscal al exercitiului, acestea vor fi deduse din rezultatul exercitiului si impozitate ulterior. Diferentele temporare genereaza impozite amanate. Subventiile pentru investitii si provizioanele reglementate genereaza si se inscriu in sfera impozitelor amanate.
Profitul impozabil se determina pe baza relatiei:
Profitul impozabil= Venituri realizate - Cheluieli corespunzatoare veniturilor realizate +
Cheltuieli nedeductibile - Deduceri fiscale
Potrivit normelor fiscale, cheltuielile sunt deductibile numai daca sunt aferente realizarii veniturilor si cele considerate deductibile conform prevederilor legale in vigoare, iar deducerile fiscale cuprind dividende primite de la o alta persoana juridica romana, sumele utilizate pentru constituirea fondului de rezerva si alte elemente stabilite prin norme legale.
Dupa calculul rezultatului bilantier se vor inregistra operatiile de distribuire a profitului. In cazul societatilor cu capital privat, distribuirea profitului se efectueaza potrivit hotararii Adunarii Generale a Actionarilor sau Asociatilor.
Profitul net consemnat in bilant poate fi repartizat astfel:
constituirea de rezerve legale in limita a 5% din profitul brut pana
cand aceasta ajunge la 20% din capitalul social;
acoperirea pierderilor din anii precedenti;
constituirea fondului de participare a salariatilor la profit;
distribuire de dividende.
7. Caracteristici ale informatiilor prezentate in situatiile financiare
Cadrul General al IASB prezinta caracteristicile calitative care determina utilitatea informatiilor din situatiile financiare, aceste caracteristici fiind:
Relevanta : informatiile sunt relevante atunci cand influenteaza deciziile economice ale utilizatorilor, ajutandu-i pe acestia sa evalueze evenimentele trecute, prezente sau viitoare, confirmand sau corectand evaluarile lor anterioare.
Inteligibilitatea este calitatea esentiala a informatiilor prezentate in situatiile financiare si presupune prezentarea acestora intr-un mod coerent, clar, presupunandu-se ca utilizatorii dispun de cunostinte suficiente privind desfasurarea activitatii entitatii respective.
Credibilitatea reprezinta calitatea informatiei de a nu contine erori semnificative, iar utilizatorii pot avea incredere ca aceasta reprezinta corect ceea ce se asteapta, in mod rezonabil, sa reprezinte. Pentru a fi credibila informatia trebuie sa indeplineasca mai multe caracteristici, si anume: sa reprezinte cu fidelitate tranzactiile, sa fie neutra, sa fie prudenta si completa.
Comparabilitatea. Utilizatorii trebuie sa poata compara situatiile financiare ale unei entitati in timp pentru a identifica tendintele in pozitia financiara si performantele sale.
Aplicarea caracteristicilor calitative principale si a standardelor adecvate de contabilitate are ca rezultat intocmirea unor situatii financiare care reflecta o imagine fidela a pozitiei financiare.
Cadrul general ofera elemente legate de evaluarea pozitiei financiare (recunoasterea activelor, datoriilor si capitalului propriu), a rezultatelor, veniturilor si cheltuielilor, precum si principalele baze de evaluare a structurilor financiare.
Evaluarea este procesul prin care se determina valorile la care structurile situatiilor financiare vor fi recunoscute in bilant si in contul de profit si pierdere. Aceasta presupune alegerea unei anumite baze de evaluare:
a costul istoric
Activele sunt inregistrate la suma platita in numerar, echivalente de numerar sau la valoarea justa din momentul cumpararii lor.
Datoriile sunt inregistrate la valoarea echivalentelor obtinute in schimbul obligatiei, sau in anumite imprejurari, la valoarea ce se asteapta sa fie platita in numerar sau echivalente de numerar pentru a stinge datoriile.
b) costul curent
Activele sunt inregistrate la valoarea in numerar sau a echivalentelor de numerar, care ar trebui platita daca acelasi activ sau unul asemanator ar fi achizitionat in prezent. Datoriile sunt inregistrate la valoarea neactualizata necesara pentru a deconta in prezent obligatia.
c) valoarea realizabila
Activele sunt inregistrate la valoarea in numerar sau in echivalente de numerar, care poate fi obtinuta in prezent prin vanzarea normala a activelor. Datoriile sunt inregistrate la valoarea lor de decontare care reprezinta valoarea neactualizata in numerar sau in echivalente de numerar, care trebuie platita pentru a achita datoriile.
d) valoarea actualizata
Activele sunt inregistrate la valoarea actualizata a viitoarelor intrari nete de numerar, care urmeaza sa fie generate in derularea normala a activitatii entitatii. Datoriile sunt inregistrate la valoarea actualizata a viitoarelor iesiri de numerar, care se asteapta sa fie necesare pentru a deconta datoriile.
Baza de evaluare cel mai frecvent adoptata de entitati in elaborarea situatiilor financiare este costul istoric, care de obicei este combinat cu alte baze de evaluare.
Conform Legii Contabilitatii nr. 82/1991, republicata, modificata si completata prin Ordonanta Guvernului nr. 61/2001 elementele patrimoniale vor fi supuse urmatoarelor tratamente contabile:
1. la data intrarii in unitate: bunurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare, denumita valoare contabila, care se stabileste in modul urmator:
v bunurile reprezentand aportul de capital social, la valoarea de aport, stabilita in urma evaluarii;
v bunurile obtinute cu titlu gratuit, la valoare justa ( valoarea justa reprezinta suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunavoie intre doua parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii , cu pretul determinat obiectiv.
v bunurile procurate cu titlu oneros, la cost de achizitie;
Costul de achizitie este egal cu pretul de cumparare, taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport, aprovizionare si alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilizare sau intrarea in gestiune a bunului respectiv. Reducerile comerciale si alte elemente similare acordate de furnizori nu fac parte din costul de achizitie.
v bunurile produse in unitate, la costul de productie;
Costul de productie cuprinde costul de achizitie al materiilor prime si consumabilelor, celelalte cheltuieli directe de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocate in mod rational ca fiind legate de fabricatia bunului. In costul unui activ cu ciclu lung de fabricatie ( un activ care solicita in mod necesar o perioada substantiala de timp pentru a fi gata in vederea utilizarii sau pentru vanzare) pot fi incluse si dobanzile platite la creditele contractate pentru achizitia, constructia, sau productia acestuia, direct atribuibile activului, pana la finalizarea sa, aferente aceleiasi perioade.
2. evaluarea cu ocazia inventarierii:
Evaluarea la inventar se face la valoarea actuala a fiecarui element, denumita valoare de inventar, stabilita in functie de utilitatea bunului, starea acestuia si pretul pietei. In cazul creantelor si datoriilor, aceasta valoare se stabileste in functie de valoarea lor probabila de incasat, respectiv de plata.
3. la incheierea exercitiului:
Elementele de activ si de pasiv de natura datoriilor se evalueaza si se reflecta in situatiile financiare anuale la valoarea de intrare, respectiv valoarea contabila, pusa de acord cu rezultatele inventarierii.
a) pentru elementele de activ:
diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se inregistreaza in contabilitate, aceste elemente sunt reflectate la valoarea lor de intrare;
diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar si valoarea contabila neta se inregistreaza in contabilitate pe seama unei amortizari suplimentare in cazul activelor amortizabile, pentru care deprecierea este ireversibila sau se constata un provizion atunci cand deprecierea este reversibila.
b) pentru elementele de pasiv:
diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare se inregistreaza in contabilitate prin constituirea unui provizion;
diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se inregistreaza in contabilitate.
la data iesirii din unitate sau la darea in consum, bunurile se evaluaeaza si se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.
CAPITOLUL II : INTOCMIREA, PUBLICAREA SI ANALIZA SITUATIILOR FINANCIARE ALE S.C. ALTUR S.A. -STUDIU DE CAZ
2.1 Societatile pe actiuni cotate la bursa
Societatile pe actiuni:
In societatile pe actiuni, capitalul social este reprezentat de actiunile emise de societate, care dupa modul de transmitere, pot fi nominative, sau la purtator. Felul actiunilor este determinat prin actul constitutiv, in caz contrar ele vor fi nominative. Actiunile nominative pot fi emise in forma materiala, pe suport de hartie, sau in forma dematerializata, caz in care se inregistreaza in registrul actionarilor.
Actiunile nu pot fi emise la o valoare mai mica decat cea nominala, iar valoarea nominala nu poate fi mai mica decat 0.1 lei.
In afara de evidentele prevazute de lege, societatile pe actiuni trebuie sa tina:
un registru al actionarilor care sa cuprinda datele personale ale actionarilor, evidenta actiunilor tranzactionate pe o piata reglementata;
un registru al sedintelor si deliberarilor Adunarii Generale;
un registru al sedintelor si deliberarilor Consiliului de Administratie;
un registru al deliberarilor si constatarilor facute de cenzori, si de auditori interni;
un registru al obligatiunilor;
alte registre prevazute de acte normative speciale.
Bursa de valori:
Bursa de valori este o institutie importanta a economiei de piata in cadrul careia se incheie tranzactii referitoare la valori mobiliare, valute selective, produse bursiere derivate.
Intr-o economie de piata o societate pe actiuni devine semnificativa in momentul in care actiunile si obligatiunile ei sunt admise sa fie cotate la bursa. Cotarea se face prin doua metode, cotarea actiunilor si obligatiunilor existente sau cotarea unor noi emisiuni de actiuni si obligatiuni.
Societatea cotata la bursa beneficiaza de un circuit financiar suplimentar fata de firmele necotate, prin potentiala sursa de finantare reprezentata de marele public investitor.
Nu orice societate poate sa adere pentru listarea la bursa a actiunilor, in acest sens exista mai multe conditii pe care o firma trebuie sa le indeplineasca:
Valoarea probabila de piata a titlurilor pentru care se doreste cotarea trebuie sa fie egala sau superioara valorii impuse de lege;
Titlurile trebuie sa fie liber transferabile, degrevate de orice garantie reala sau proprire legala;
Societatea trebuie sa fi publicat bilanturile si conturile de profit si pierdere pe ultimii 5 ani premergatori cererii pentru cotare;
Cel putin 25% din fiecare clasa de actiuni trebuie sa fie detinuta de public alcatuit din persoane neasociate cu directorii sau actionarii majoritari;
Societatea trebuie sa isi informeze actionarii in scopul ocrotirii intereselor acestora prin lansarea, periodic de anunturi publicitare, publicarea anuala a situatiei conturilor contabile, prezentarea de rapoarte de analiza economica la semestru, intocmirea unui raport preliminar cu privire la profitul previzionat pe anul financiar si la investitii, amplasamente, conventii incheiate etc.
Publicarea situatiilor financiare ale societatilor comerciale
Situatiile financiare ale unei societati comerciale se depun in termen de 150 de zile de la incheierea exercitiului financiar la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice si la Oficiul National al Registrului Comertului.
Situatiile financiare anuale se intocmesc si se publica, potrivit legii, in moneda nationala. Acestea au in clar numele si prenumele persoanei care le-a intocmit, calitatea acesteia ( director economic, contabil-sef sau alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie, persoana autorizata potrivit legii, membra a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor autorizati din Romania), precum si numarul de inregistrare in organismul profesional, daca este cazul.
Administratorii sunt obligati ca, in termen de 15 zile de la data Adunarii Generale, sa depuna o copie de pe situatiile financiare anuale, insotite de raportul lor, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari, precum si de procesul verbal al Adunarii Generale la Oficiul Registrului Comertului, precum si la Ministerul Finantelor Publice, in conditiile prevazute de Legea nr.82/1991, republicata, cu modificarile anterioare.
La cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului National al Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii in cazurile in care societatea nu a depus, in cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situatiile financiare sau alte acte care, potrivit legii, se depun la Oficiul Registrului Comertului.
Societatile comerciale ale caror valori mobiliare sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata, intocmesc situatii financiare anuale care cuprind bilant, cont de profit si pierdere, situatia modificarilor capitalului propriu, situatia fluxurilor de trezorerie si notele explicative la situatiile financiare, chiar daca nu depasesc limitele a doua din cele trei criterii de marime prevazute de reglementari, si anume: cifra de afaceri: 3.650.000 euro; total active 7.300.000 euro si un numar mediu de salariati de 50.
Pentru asigurarea informatiilor destinate sistemului institutional al statului, bilantul va purta simbolul cod 10, iar contul de profit si pierdere, simbolul cod 20. Formularul 30 cuprinde date informative despre societate, iar formularul 40 " Situatia activelor imobilizate" cuprinde date referitoare la provizioane pentru depreciere, situatia activelor imobilizate si situatia amortizarilor.
Situatiile financiare vor fi insotite de o declaratie scrisa a persoanelor care isi asuma raspunderea pentru intocmirea situatiilor financiare anuale si confirma ca:
Politicile contabile utilizate la intocmirea situatiilor financiare anuale sunt in conformitate cu reglementarile contabile aplicate;
Situatiile financiare anuale ofera o imagine fidela a pozitiei financiare, performantei financiare si a celorlalte informatii referitoare la activitatea desfasurata;
Persoana juridica isi desfasoara activitatea in conditii de continuitate.
2.2 Intocmirea si prezentarea situatiilor financiare ale S.C. Altur S.A.
-Studiu de caz-
2.2.1 Prezentarea societatii Altur S.A.
Data constituirii: Societatea a fost infiintata in anul 1979 sub denumirea de Intreprinderea de Piese Turnate din Aluminiu si Pistoane Auto Slatina si s-a transformat , prin reorganizare, in societate comerciala pe actiuni, S.C. Altur S.A. Slatina, prin Hotararea Guvernului nr.116/13.03.1991.
Domeniul principal de activitate este reprezentat de fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor si semiremorcilor.
Activitatea principala consta in proiectarea, producerea si comercializarea in tara si strainatate a pistoanelor pentru autovehicule, pieselor turnate din aluminiu, inclusiv servicii si asistenta tehnica; fabricarea de motoare si turbine ( cu exceptia celor pentru avioane, autovehicule si motociclete); fabricarea altor piese si accesorii pentru autovehicule si pentru motoare de autovehicule.
Altur SA este inregistrata la Oficiul Registrului Comertului in Judetul Olt cu numarul J28/131/1991, avand codul de identificare fiscala RO 1520249. Sediul social al societatii este situat in Judetul Olt, Oras Slatina, Str. Pitesti nr.14.
Forma juridica: Forma juridica este aceea de societate pe actiuni, cu capital integral privat, detinuta public. Societatea este listata la Bursa de Valori Bucuresti, categoria a-II-a cu indicativ ALT. Actiunile societatii au fost tranzactionate la preturi diferite pe parcursul anului, atingand un minim de 0.09 lei/actiune si un maxim de 0.297 lei/actiune.
Capitalul social : La 01.01.2007 capitalul social era de 20.692.760 lei, subscris si integral varsat, divizat in 206.927.595 actiuni nominative dematerializate cu o valoare nominala de 0.1 lei, inregistrat la Oficiul Registrului Comertului Olt conform Certificatului de Inscriere de Mentiuni nr. 6660/05.04.2006.
La finele anului 2007, capitalul social subscris si varsat este de 72.134.086 lei, divizat in 721.340.861 actiuni, cu o valoare nominala de 0.1 lei/actiune.
La ultima sedinta de tranzactionare din anul 2007, respectiv 21 decembrie, actiunile au fost tranzactionate la un pret de 0,102 lei/actiune, comparativ cu 0,196 lei/actiune inregistrat la ultima sedinta de tranzactionare din 19 decembrie 2006.
Structura actionariatului S.C. Altur S.A. Slatina, inscrisa la Registrul Comertului in data de 20.12.2007 era urmatoarea :
|
Nr. crt. |
Actionar |
Numar de actiuni |
Valoare nominala |
Valoare (lei) |
Procent detinut |
|
S.C. Mecanica Rotes S.A. | |||||
|
S.C. Celule Electrice Bailesti S.A. | |||||
|
S.C. Revan Com | |||||
|
Alti actionari | |||||
|
TOTAL |
Descrierea principalelor produse realizate si servicii prestate:
Produsele realizate de catre firma constau in:
Pistoane auto: Societatea produce pistoane auto din aliaje de aluminiu cu diametre cuprinse intre 40 mm si 150 mm cu o lungime maxima de 210 mm care echipeaza motoare pentru autoturisme tip Universal (U445, U650, U860, U1010) si autocamioane Roman tip Saviem si tip Man.
Prelucrarea pistoanelor si finisarea se realizeaza pe masini cu comanda numerica asistate de calculator. Pistoanele performante din aluminiu sunt concepute special pentru autoturisme, tractoare sau autocamioane.
Seturi motor: Seturile motor acopera toata gama de motoare, ce echipeaza autoturisme de oras, autoturisme de teren, tractoarele si camioanele produse in Romania.
Piese turnate: Piesele sunt turnate sub presiune sau gravitational din aliaje de aluminiu destinate in special industriei auto precum si centralelor termice.
Principalele piete de desfacere sunt piata interna si cea externa.
Pe piata interna produsele si serviciile firmei se adreseaza fabricantilor de autovehicule rutiere sau utilaje agricole si producatori de subansamble, cat si unitatilor de reparatii auto si comercianti en detail de piese auto.
Pe piata externa piesele turnate din aluminiu sunt destinate producatorilor de componente auto precum si producatorilor de componente pentru microcentrale termice.
Piata externa este impartita in doua segmente:
a) Piata pieselor turnate care este localizata in Europa Occidentala si reprezinta 99.63% din exportul total al societatii
b) Piata pieselor de schimb auto este localizata in Egipt, Siria si Iran avand un procent mic din exportul total al firmei, aproximativ 0.37%.
Activitatea de aprovizionare si principalii furnizori:
Furnizori: Materii prime si materiale:
S.C. Alro S.A. Slatina -> Aliaje de aluminiu;
S.C. Coma Galati -> Oteluri pentru scule, matrite;
Hoesch Germania -> Fluxuri pentru turnatorie;
Bohler Austria -> Otel pentru scule, matrite;
Refarom Brasov -> Produse refractare pentru cuptoare.
Activitatea de vanzare si principalii clienti
In anul 2007 vanzarile pe piata interna, au inregistrat o scadere comparativ cu anul 2006, scadere determinata de diminuarea vanzarilor pe segmentul de piata a pistoanelor si seturilor motor. In ceea ce priveste vanzarile la export acestea au avut o crestere fata de 2006 cu 14%, iar pentru anul 2008 se estimeaza o crestere de 11% fata de 2007.
Compania TRW Automotive, cu sedii in Franta, Polonia, Germania, Cehia este clientul semnificativ al S.C Altur S.A. Slatina, detinand ponderea in cifra de afaceri de aproximativ 65% in anul 2007.
Clienti: 1. TRW Automotive -> 65%
2. Continental Teves Germania -> 12.74%
3. Rubitech Olanda -> 4.58%
4. Hagelmyer Germania ->2.63%
5. Dalmer Italia -> 2.59%
6. Clienti interni -> 12.73%
In anul 2007 vanzarile pe piata interna au inregistrat o scadere comparativ cu anul 2006, scaderea fiind determinata de diminuarea vanzarilor pe segmentul de piata al pistoanelor si seturilor motor. Vanzarile la export au inregistrat o crestere fata de 2006 cu 14%.
principalii concurenti ai companiei la fiecare din principalele produse:
|
Nr. Crt. |
Produs |
Firma concurenta |
|
Pistoane auto |
Goetze- Germania;Ruver- Italia Yenmak- Turcia; Drouzhba- Bulgaria |
|
|
Piese turnate din aluminiu |
Automobile Dacia; Compa S.A. Sibiu; Metrom Brasov; Le Bellier Franta, Ungaria |
|
|
Seturi motor |
Setcar SA Pitesti;Auto General Motor Maracineni SA;Cartex Slatina Taramont Baia Mare; Vermittlung Baia Mare Marcos Business Maracineni |
2.2.2 Intocmirea situatiilor financiare
Situatiile financiare ale S.C. Altur S.A. aferente anului 2007 sunt alcatuite din bilant, cont de profit si pierdere, situatia fluxurilor de trezorerie, situatia modificarilor capitalului propriu si note explicative la situatiile financiare anuale la data de 31.12.2007
Situatiile financiare au fost intocmite conform Reglementarilor Contabile conforme cu Directivele Europene aprobate prin OMFP nr. 1752/2005, modificat si completat prin OMFP nr.2001/2006 si OMFP nr.2374/2008, Standardele Internationale de Contabilitate, mai putin IAS 29 " Raportarea financiara in economiile hiperinflationiste" , Legea Contabilitatii nr.82/1991 cu modificarile si completarile ulterioare.
Evidenta contabila reflecta cronologic si sistematic inregistrarile pe baza documentelor justificative; exista concordanta intre contabilitatea sintetica si cea analitica. Situatiile financiare sunt intocmite in lei.
I. Bilantul contabil
Bilantul contabil al S.C. Altur S.A. incheiat la 31.12.2007 ofera informatii despre pozitia financiara a societatii. Elementele prezentate in bilant sunt activele, datoriile si capitalurile proprii, grupate dupa natura si lichiditate in cazul activelor si natura si exigibilitate in cazul datoriilor.
Bilantul este prezentat in format lista conform OMFP nr. 1752/2005 si se regaseste in Anexa 1.
Prezentarea elementelor bilantiere
Active Imobilizate
In bilant valoarea activelor imobilizate este in suma de 42.162.609 lei, reprezentand 33,56% din activul total al entitatii si sunt structurate pe clase de imobilizari:
a) Imobilizari necorporale:
Imobilizarile necorporale sunt prezentate in bilant la valoarea contabila, calculata prin diferenta dintre costul de achizitie si amortizarea cumulata, cu suma de 58141 lei, si sunt tratate conform IAS 38 "Imobilizari necorporale". Aceste imobilizari indeplinesc conditiile cerute de IAS 38, sunt controlate de entitate, sunt generatoare de beneficii economice viitoare, nu sunt produse din resurse proprii si se compun din licente de fabricatie si licente pentru sisteme de operare PC. Valoarea imobilizarilor la inceputul anului 2007 a fost de 332722 inregistrandu-se cresteri pe parcursul anului de 4136 lei. Metoda de amortizare utilizata este cea liniara pe durata de viata utila a licentelor de fabricatie si pe o perioada de 3 ani pentru licentele de operare PC. Amortizarea aferenta anului 2007 este de 63877 lei, iar amortizarea totala este in valoare de 278.717 lei
b) Imobilizari corporale:
Activele corporale detin o pondere majoritara in activele imobilizate de 99,86%. Activele corporale cuprind terenuri, mijloacele fixe si imobilizari in curs de executie. Activele corporale de natura mijloacelor fixe, tratate conform IAS 16 "Imobilizari corporale" au fost prezentate in bilant la valoarea contabila, valoare obtinuta dupa scaderea amortizarii cumulate si a pierderii cumulate din depreciere.
Terenurile si constructiile sunt prezentate la valoarea justa conform evaluarii facute la data de 31.12.2006. Amortizarea este calculata conform metodei liniare inregistrandu-se o amortizare cumulata aferenta anului 2007 pe total imobilizari corporale de 2.689.484 lei. Mijloacele fixe amortizate integral care se folosesc in continuare in activitatea de productie sunt in numar de 726 de unitati si au o valoare de inventar de 13.900.842,22 lei.
In cursul anului 2007 societatea a pus in functiune mijloace fixe in suma de 2.135.493,44 lei, din care 781.760,36 lei achizitionate de la furnizori, iar diferenta in suma de 1.353.733,08 lei mijloace fixe construite in regie. Au fost vandute mijloace fixe de natura obiectelor de inventar in valoare de 1069,4 lei, cu amortizare cumulata de 989,83 lei. In cursul anului 2007 au fost casate mijloace fixe cu valoarea de inventar de 657.481,72 lei si amortizare cumulata 635.500,76 lei. Imobilizarile in curs de executie in suma de 1.206.167,98 ron vor fi amortizate cu data punerii in functiune.
2. Active Circulante
Valoarea prezentata in bilant a activelor circulante este de 83.229.987 lei si reprezinta 66,25% din activul patrimonial.
Activele circulante cuprind stocuri, creante, casa si conturi la banci si investitii financiare pe termen scurt.
1. Stocuri:
Apar in bilant cu valoarea de 10.227.749 lei, reprezinta 12,29% din activele circulante si sunt evaluate la nivelul costului istoric, in cazul stocurilor de materii prime si materiale, si la nivelul costului de productie, in cazul stocurilor de produse finite. In bilant stocurile sunt prezentate la valoare neta, scazandu-se valoarea ajustarilor pentru depreciere.
In cursul anului 2007 au fost inregistrate ajustari pentru deprecierea materialelor consumabile in suma de 7.840 lei, reprezentand contravaloarea alimentelor degradate si cu termen de valabilitate expirat. Valorificarile de stocuri sunt evidentiate prin ajustarile reluate la venituri in suma de 3.124 lei.
La iesire, stocurile au fost evaluate folosind metoda FIFO.
2. Creante:
Creantele sunt prezentate in bilant la valoarea de 20.712.011 lei si cuprind clientii neincasati, creante in legatura cu personalul, creante cu statul si institutiile publice ( suma negativa de TVA, impozit pe profit, concedii medicale ce urmeaza a fi recuperate) si debitori diversi. Clientii neincasati sunt in suma de 16.695.884 lei din care 126.326 lei reprezinta clienti incerti pentru care s-au constituit provizioane in suma de 110.473 lei, iar in cursul anului s-au reluat la venituri ajustari pentru deprecierea creantelor incerte in suma de 13.018 lei.
3. Casa si conturi la banci:
Casa si conturile la banci existente la 31.12.2007 sunt in suma de 624.820 ron si reprezinta 0.75% din activele circulante. Disponibilitatile banesti sunt reflectate in situatiile financiare la cursurile pietei valutare comunicate de Banca Nationala a Romaniei la 28.12.2007.
4. Investitii financiare pe termen scurt:
Investitiile financiare pe termen scurt sunt prezentate in bilant la valoarea de 51.665.407 lei si reprezinta o pondere in activele circulante de 62,07%. Societatea a investit in valori mobiliare cotate pe piata de capital in decursul anului 2007, activitatea de acest gen ocupand un rol important in cadrul societatii. O mare parte din profitul obtinut de societate in anul 2007, respectiv 710.127,58 lei este constituit din diferente favorabile din valorificarea plasamentelor in actiuni.
3. Datorii
Datoriile totale ale societatii sunt in valoare de 26.834.624 lei si reprezinta o pondere de 21,36% din pasivul patrimonial. Datoriile se prezinta in functie de gradul de exigibilitate in urmatoarele categorii :
a) datorii pe termen scurt ( cu exigibilitate mai mica de un an) in suma de 26.297.044 lei sunt compuse din sume datorate institutiilor de credit, dobanzi de platit, avansuri incasate in contul comenzilor, datorii comerciale, datorii cu personalul, datorii fata de Bugetul general consolidat al statului, dividende aferente anului 2004 ramase de plata, decontari cu actionarii.
b) datoriile pe termen lung ( cu exigibilitate mai mare de un an) sunt in valoare de 539.580 lei si reprezinta ratele de leasing ramase de plata in cadrul contractelor de leasing incheiate de societate.
4. Venituri in avans
S.C. Altur S.A a beneficiat in anul 2004 de ajutor financiar nerambursabil din partea Ministerului Economiei si Comertului cu titlu gratuit pentru achizitia de utilaje in suma de 112.860 lei, acordat de la Bugetul de Stat prin " Programul de crestere a competitivitatii produselor industriale". La 31.12.2007 valoarea in bilant a acestei subventii este de 74.299 lei, subventiile sunt prezentate la cost istoric iar amortizarea este transferata la venituri pe masura inregistrarii acesteia pe costuri.
Capitalurile proprii
Societatea prezinta la finele anului 2007 capitaluri proprii in valoare de 98.725.958 lei care detin o pondere de 78,59% din pasivul patrimonial. Capitalurile proprii sunt formate din urmatoarele structuri:
capital social subscris varsat 72.134.086 lei
prime de capital 11.439.898 lei
rezerve din reevaluare 22.145.591 lei
actiuni proprii 3.756 lei
rezultatul exercitiului 1.296.375 lei
pierderea reportata 10.144.793 lei
Pe parcursul anului 2007 capitalul social a inregistrat o crestere de 51.441.326 lei in urma a trei etape de majorare. Primele de emisiune au inregistrat o crestere de 11.313.414 lei in cursul anului 2007, valoarea acestora fiind calculata prin diferenta dintre valoarea de emisiune si valoarea nominala aferenta actiunilor care au facut obiectul celor trei etape de majorare a capitalului social.
Primele de emisiune au inregistrat o diminuare de 1.591.750,7 lei datorita actiunilor distribuite cu titlu gratuit.
II. Contul de profit si pierdere
Contul de profit si pierdere ofera imaginea performantei societatii si in cadrul acestuia veniturile si cheltuielile au fost structurate dupa natura lor, respectand principiul conectarii cheltuielilor cu veniturile care au fost generate in timpul exercitiului financiar, conform Anexei 2.
Veniturile sunt recunoscute de societate drept majorari ale beneficiilor economice in timpul exercitiului financiar, in urma intrarilor sau maririi valorii activelor. Veniturile din vanzarea produselor sunt recunoscute in momentul in care societatea a transferat cumparatorului riscurile si avantajele ce decurg din proprietatea bunurilor, iar veniturile din prestari de servicii sunt recunoscute la data incheierii executiei si sunt evaluate pe baza devizelor intocmite.
Cifra de afaceri este formata in principal din venituri din vanzarea productiei in suma de 96.910.338 lei si venituri din vanzarea marfurilor in valoare de 610.584 lei.
Variatia stocurilor de produse finite a inregistrat o crestere de 3.198.527 ron iar productia realizata de entitate pentru scopurile sale proprii si capitalizata este in cuantum de 945.066 lei.
Cheltuielile sunt recunoscute ca fiind diminuari de beneficii economice in timpul exercitiului financiar, in urma diminuarii de active sau cresterii de datorii. Momentul recunoasterii cheltuielilor se stabileste pe baza de rationament profesional, avand la baza principiul conectarii veniturilor care au fost generate intr-o anumita perioada cu cheltuielile aferente.
o Cheltuielile de exploatare sunt in cuantum de 101.383.035 lei, fiind structurate in cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile, alte cheltuieli materiale, cheltuieli externe, cheltuieli privind marfurile, cheltuieli cu personalul, cheltuieli cu amortizarile si ajustarile de valoare, cheltuieli cu prestatii externe, cheltuieli cu impozite si taxe, cheltuieli cu despagubiri, donatii si active cedate, cheltuieli cu provizioane.
o Cheltuielile financiare sunt in cuantum de 3.549.826 lei, fiind structurate in cheltuieli cu dobanzi si alte cheltuieli financiare.
Profitul inregistrat de societate in exercitiul 2007 este de 1.296.375 lei fiind obtinut din activitatile de exploatare si cele financiare dupa cum urmeaza: rezultat din exploatare in valoare de 344.867 lei si rezultat financiar in valoare de 951.508 lei.
Profitul din activitatea financiara reprezinta 54,78% din profitul total, provenind din diferenta favorabila aferenta ajustarii preturilor investitiilor financiare pe termen scurt. Acest profit se constituie intr-un profit potential a carui realizare este certa doar la momentul valorificarii investitiilor pe piata de capital doar daca la acel moment preturile sunt superioare, sau cel putin egale cu cele din ultima zi de tranzactionare a anului 2007.
Profitul va fi repartizat pentru acoperirea pierderii contabile din anii anteriori.
Profitul fiscal este determinat prin ajustarea profitului contabil cu veniturile neimpozabile si cheltuielile nedeductibile.
Venituri neimpozabile 13.018 lei reprezinta venituri din reluarea provizioanelor aferente clientilor incerti incasati.
Cheltuieli nedeductibile: cuprind urmatoarele sume: 10.143 lei ce reprezinta un provizion pentru materiale degradate, debitori diversi; 518.250 lei cheltuieli suplimentare aferente produselor livrate; 36.850 lei cheltuieli de protocol ce depasesc limita legala; 1.807 lei cheltuieli cu sponsorizarea; 22.856 lei cheltuieli cu amenzi si penalitati; 17.893 lei surplus din reevaluare mijloace fixe si 7.572 lei alte cheltuieli nedeductibile.
Aplicand formula profitului contabil ajungem la o valoare a acestuia de 1.898.728 lei, care va fi utilizat pentru acoperirea pierderii fiscale din anii anteriori.
III. Situatia fluxurilor de trezorerie
Fluxurile de trezorerie ale societatii sunt prezentate conform standardului IAS 7 prin utilizarea metodei directe, prezentate in Anexa 3. In cadrul acestei metode sunt evidentiate incasarile si platile aferente activitatilor de exploatare, investitii si finantare.
a) Fluxul de trezorerie din activitatile de exploatare cuprind incasari de la clienti, plati catre furnizori si angajati si dobanzile platite de societate. Incasarile sunt inferioare platilor si rezulta un flux de trezorerie negativ in valoare de 12.566.256 ceea ce arata ca activitatea de exploatare nu degaja suficiente lichiditati pentru acoperirea platilor.
Raportul dintre incasari si plati este de 0.88, incasarile in valoare de 88.247.459 lei nu sunt suficiente pentru a acoperi platile de 100.803.724 lei.
b) Fluxurile de trezorerie din activitatile de investitii cuprind plati pentru achizitia de actiuni, plati pentru achizitia de imobilizari corporale, incasari din dobanzi si incasari din cedarea de investitii financiare. Trezoreria neta din activitatile de investitii prezinta o valoare negativa de 50.622.384 lei ceea ce arata ca entitatea isi asigura cresterea interna prin investitii in imobilizari corporale si cresterea externa prin investitiile facute in alte firme.
Analiza fluxurilor de trezorerie din activitatea de investitii poate fi aprofundata pe baza urmatoarelor rate
v Rata autofinantarii minime = (Amortizarea anuala Plati totale pentru imobilizari corporale si necorporale)
Aceasta rata a inregistrat o valoare de 1.42% in anul 2006, iar in anul 2007 are valoarea de 5.03%. In anul 2007 s-au efectuat plati pentru achizitia de imobilizari corporale de 546.770 lei mult mai scazute fata de anul precedent cand acestea au fost de 1.972.424 lei
v Rata autofinantarii de mentinere si dezvoltare = (Fluxul net de trezorerie din exploatare/Plati totale pentru imobilizari corporale si necorporale) *100
In anul 2006 rata autofinantarii de mentinere si dezvoltare a avut valoarea de 1.01%, iar in anul 2007 a inregistrat o valoare negativa de -22.97%. Aceasta rata reflecta ca societatea nu se poate autofinanta din surse proprii.
c) Fluxurile de trezorerie din activitatile de finantare sunt alcatuite din incasarile din emisiunea de actiuni, platile aferente leasing-ului financiar si cresterea datorata variatiei creditelor pe termen scurt. Intrarile de numerar in valoare de 61.160.225 lei reflecta capacitatea societatii de a atrage noi surse de finantare pentru exploatare si investitii, iar iesirile de numerar in valoare de 183.280 lei denota capacitatea firmei de a rambursa ratele scadente aferente operatiunilor de leasing financiar. Activitatea de finantare prezinta un flux net pozitiv de 63.356.087 lei.
Analiza fluxurilor de trezorerie din activitatea de finantate este completata pe baza urmatoarelor rate financiare
v Rata de acoperire a datoriilor financiare totale = (Fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare Datorii financiare totale)
Valoarea inregistrata in exercitiul precedent este de 29.12%, iar in exercitiul curent este de -129.58% ceea ce arata ca activitatea de exploatare nu poate acoperi datoriile financiare.
v Perioada de rambursare a datoriilor financiare totale Datorii financiare totale/Flux net de trezorerie din exploatare
Perioada de rambursare a datoriilor financiare totale calculata in anul 2006 este de 3,43 de ani, iar in anul 2007 perioada de rambursare nu poate fi calculata deoarece fluxul de trezorerie din activitatea de exploatere avut o valoare negativa de 12.556.265 lei.
Fata de anul 2006 se observa o crestere a trezoreriei si echivalentelor de trezorerie ajungand la suma de 177.438 lei fata de fluxul negativ de 745.526 lei. La sfarsitul exercitiului financiar societatea prezinta o trezorerie pozitiva in valoare de 747.290 lei.
IV. Situatia modificarilor capitalului propriu
Situatia modificarilor capitalului propriu refecta cresterea sau reducerea activului net, prin detalierea pe fiecare componenta a capitalului propriu modul in care s-au inregistrat modificari in cursul exercitiului financiar. Aceasta situatie este prezentata in Anexa 4.
Capitalul social al S.C. Altur S.A. a inregistrat o
crestere de 51.441.326 lei, pe parcursul anului 2007 in urma a trei etape
de majorare. La inceputul exercitiului 2007, capitalul social era de
20.692.759,5, divizat in 206.927.595 actiuni nominative, cu o valoare
nominala de 0,1 lei. Actionarilor inscrisi in Registrul Actionarilor
li s-a acordat un drept de preferinta in subscrierea actiunilor.
1. Ca urmare a Hotararii AGEA nr. 6/28.11.2006 si Hotararii Consiliului de Administratie nr.2/ 08.02.2007 s-au acordat cu titlu gratuit 15.917.507 actiuni, respectiv o actiune gratuita la 13 actiuni detinute de actionarii inregistrati in Registrul Actionarilor la data de 15.12.2006. Au fost subscrise si varsate ca aport in numerar la un pret de emisiune de 0,15 lei/actiune 44.783.294 actiuni. Capitalul social devine 26.762.839,6 lei, divizat in 267.628.396 actiuni.
2. La data de 27.08.2007 au fost subscrise si varsate in numerar un numar de 269.643.613 actiuni la un pret de emisiune de 0,12 lei/actiune. Valoarea capitalului social devine 53.727.200,9 lei, divizat in 537.272.009 actiuni nominative, dematerializate, cu o valoare nominala de 0,1 lei.
La data de 14.12.2007 au fost subscrise si varsate un numar de 184.068.852 actiuni, la un pret de emisiune de 0.12lei/actiune. Subscrierea s-a efectuat cu aport in numerar al actionarilor.
Capitalul social dupa cele trei etape de majorare are valoarea de 72.134.086,1 lei, divizat in 721.340.861 actiuni nominative, dematerializate cu o valoare nominala de 0,1 lei si este inregistrat la Registrul Comertului in luna decembrie 2007.
Primele de emisiune prezinta la sfarsitul exercitiului
2007 un sold de 11.439.898 lei, in timpul exercitiului au inregistrat o
crestere de 11.313.414 lei care provine din diferenta dintre valoarea
de emisiune si valoarea nominala corespunzatoare celor
489.495.753 de actiuni care au facut obiectul celor trei etape de
majorare a capitalului social. Actiunile distribuite cu titlu gratuit in
valoare de 1.591.750,7 lei au diminuat primele de emisiune in cursul
exercitiului 2007.
Rezervele legale sunt prezentate la costul istoric cu
valoarea de 479.299 lei si sunt constituite in limita a 5% din profitul
contabil anual. In cursul exercitiului 2007 nu s-au inregistrat
modificari.
Alte rezerve, in suma de 1.259.939 au inregistrat o
crestere de 3756 lei, suma ce
reprezinta actiunile proprii.
Rezerva din reevaluare este compusa la 01.01.2007 din sumele
aferente reevaluarilor activelor imobilizate la 31.12.2006, facute de
catre firma S.C. Lero Advanced Consulting Srl, membra ANEVAR. Rezerva
din reevaluare s-a diminuat cu 30.117 lei suma aferenta mijloacelor
fixe casate, care s-a transferat la rezultatul reportat reprezentand surplusul
realizat din rezerve de reevaluare.
Rezultatul reprezentand
surplusul realizat din rezerve din reevaluare prezinta un sold final de 119.319,
inregistrand cresterea de 30.117 lei provenita din transferul rezervei
din reevaluare aferenta mijloacelor fixe casate.
Rezultatul reportat s-a majorat in decursul exercitiului
2007 cu pierderea contabila in valoare de 4.239.505 lei aferenta
anului 2006, dupa aprobarea situatiilor financiare de catre
Adunarea Generala a Actionarilor.
Profitul contabil in anul 2007 este in valoare de 1.296.375
lei si va fi utilizat pentru acoperirea pierderii contabile
inregistrata in anii anteriori.
2.2.3 Analiza principalilor indicatori economico-financiari
Principalii indicatori economico-financiari se clasifica in:
a) Indicatori de lichiditate:
Rata lichiditatii curente = Active curente/ Datorii curente
|
Indicator | ||
|
Rata lichiditatii curente |
Rata lichiditatii curente reflecta posibilitatea elementelor patrimoniale curente de a se transforma intr-un scurt timp in lichiditati pentru achitarea datoriilor curente. Acest indicator arata o lichiditate sporita a societatii in anul 2007 fata de exercitiul anterior, datorita cresterii valorii activelor curente.
Rata lichiditatii imediate = (Active circulante-Stocuri)/Datorii curente
|
Indicator | ||
|
Rata lichiditatii imediate |
Rata lichiditatii imediate reflecta posibilitatea achitarii datoriilor pe termen scurt pe seama lichiditatilor si a echivalentelor de lichiditati. Pentru a fi considerat favorabil, indicatorul trebuie sa tinda spre o marime unitara. O rata de 2.78 arata ca societatea dispune de suficiente lichiditati pentru a-si onora datoriile curente.
b) Indicatorii gradului de indatorare
Indicatorul gradului de indatorare= (Capital imprumutat/Capital Propriu)x100
|
Indicator | ||
|
Indicatorul gradului de indatorare |
Acest indicator reflecta un grad de indatorare foarte scazut al societatii, deoarece capitalul imprumutat( datorii pe termen lung) are valori foarte mici in comparatie cu capitalul propriu al firmei.
Indicatorul privind acoperirea dobanzilor= Profit inaintea platii dob. si a impozitului pe profit / cheltuiala cu dobanda
|
Indicator | ||
|
Indicatorul privind acoperirea dobanzilor |
Acest indicator reflecta masura in care profitul obtinut acopera cheltuiala cu dobanda inregistrata in cursul exercitiului. In anul 2006 societatea nu a inregistrat profit, dar in exercitiul urmator valoarea de 3.01 a indicatorului arata ca profitul poate acoperi de trei ori cheltuiala cu dobanda.
c) Indicatori privind utilizarea activelor:
Viteza de rotatie a stocurilor = Cifra de afaceri / Stoc mediu
|
Indicator | ||
|
Viteza de rotatie a stocurilor |
Viteza de rotatie a stocurilor este mai mare in anul 2007 deoarece iesirile de stocuri reflectate prin veniturile din vanzari de marfuri inregistreaza o crestere.
Viteza de rotatie a debitelor clienti = (Sold mediu clienti / Cifra de afaceri)x 365
|
Indicator | ||
|
Viteza de rotatie a debitelor clienti |
Indica ritmul in care firma isi incaseaza creantele, cu cat marimea indicatorului este mai mica cu atat creantele se incaseaza mai rapid. Fata de anul precedent firma isi incaseaza mai lent creantele, in aproximativ 59 de zile.
Viteza de rotatie a creditelor-furnizori = (Sold mediu furnizori/Cifra de afaceri)x 365
|
Indicator | ||
|
Viteza de rotatie a creditelor furnizor |
Indica ritmul achitarii datoriilor fata de terti, valorile mici ale acestui indicator arata ca societatea isi achita obligatiile mai rapid. In anul 2007 se observa o diminuare a duratei in care sunt achitati furnizorii, plata acestora facandu-se in 49 de zile.
Rata utilizarii activelor fixe = (Cifra de afaceri / Active Fixe)*1000
|
Indicator | ||
|
Rata utilizarii activelor fixe |
Rata utilizarii activelor fixe prezinta marimea cifrei de afaceri la 1000 lei active fixe. In anul 2007 exista o crestere a cifrei de afaceri la 1000 lei active fixe cu 44.52 lei, fiind o situatie favorabila pentru firma.
Viteza de rotatie a Activelor totale = Cifra de afaceri /Active totale
|
Indicator | ||
|
Viteza de rotatie a activelor totale |
Viteza de rotatie a activelor totale a scazut in exercitiul 2007 fata de anul precedent, ajungand la o valoare de 0.77 de rotatii. Acest fapt se datoreaza investitiilor pe termen scurt facute de societate in anul 2007, care au majorat activul total cu 51.665.407 lei, in conditiile in care cifra de afaceri a inregistrat o crestere de doar 0.0014%
d) Indicatori de profitabilitate:
Marja profitului net =( Profit net/Cifra de afaceri)*100
|
Indicator | ||
|
Marja profitului net |
Indica marimea profitabilitatii societatii, o rata cat mai ridicata este oportuna. Profitul inregistrat de societate in anul 2007 este de 1.296.375 lei, iar cifra de afaceri este de 97.520.922 lei. Marja profitului a inregistrat o valoare de doar 1.32%.
Rata rentabilitatii activelor = ( Profit net/Active totale)*1000
|
Indicator | ||
|
Rata rentabilitatii activelor |
Indica profitul net la 1000 de lei active, valoarea de 10.31 lei reflecta faptul ca firma inregistreaza un nivel al profitului mic, fata de activele pe care le detine.
Rata rentabilitatii capitalurilor proprii = ( Profit net/Capitaluri proprii)*1000
|
Indicator | ||
|
Rata rentabilitatii capitalurilor proprii |
Profitul la 1000 lei capitaluri proprii este foarte scazut de doar 13,13 lei, firma nu genereaza un profit care sa remunereze actionarii.
e) Indicatori de evaluare a pietei:
Rezultatul pe actiune = Profitul net/Numarul ponderat de actiuni
|
Indicator | ||
|
Rezultatul pe actiune |
Rezultatul pe actiune de baza este calculat ca raport intre rezultatul net al perioadei aferent actiunilor ordinare si numarul mediu ponderat al actiunilor ordinare in circulatie pe parcursul anului. Ponderarea se face in functie de factorul timp. Societatea a majorat capitalul social pe parcursul anului 2007 in trei etape de majorare cu un numar de 469.629.972 de actiuni ordinare. Se constata un rezultat pe actiune de 0.002 lei, valoarea acestuia fiind foarte scazuta.
- Rata Pret/ Castig (PER) =Pret pe actiune/ Rezultat pe actiune
|
Indicator | ||
|
Rata Pret/ Castig (PER) |
Rata pret/castig arata cat de mult sunt dispusi sa plateasca investitorii pentru a castiga o unitate din investitia facuta. O valoare mare a indicatorului inseamna increderea pietei in perspectivele companiei. Pretul pe actiune la ultima sedinta de tranzactionare a fost de 0.102 lei/actiune. Marimea indicatorului arata ca actiunile societatii sunt supraevaluate.
Indicele P/B ( price to book ratio) = Pret pe actiune / Valoare Contabila
|
Indicator | ||
|
Indicele P/B |
Se remarca o valoare mai mare a actiunilor fata de valorile lor contabile, in 2006 valoarea contabila (Capitalul propriu/ numarul de actiuni era de 0.17 iar in anul 2007 valoarea contabila scade la 0.13 lei.
- Valoarea neta a activelor pe actiuni = ( Capital social + Rezerve) / Numar de actiuni
|
Indicator | ||
|
Valoarea neta a activelor pe actiuni |
Indicatorul arata valoarea unei actiuni in cazul in care firma ar fi lichidata si activele vandute la valoarea din bilant.
Capitalizarea bursiera = Numarul de actiuni in circulatie Pretul pe actiune
|
Indicator | ||
|
Capitalizarea bursiera |
Acest indicator exprima valoarea de piata ( la bursa) a unei firme, depinzand de numarul de actiuni al unei firme si pretul pe actiune. Se constata o crestere a capitalizarii bursiere. Pretul pe piata a scazut in anul 2007 la 0.102 lei/actiune fata de anul 2006 cand a avut valoarea de 0.2 lei/actiune, dar a crescut numarul de actiuni de la 206.927.595 in anul 2006 la 721.840.621 in anul 2007.
2.2.4 Analiza pozitiei financiare a intreprinderii
v Analiza activului net:
Activul net reprezinta interesul rezidual al proprietarilor in activele societatii dupa deducerea tuturor datoriilor.
Activul net= Active totale - Datorii totale
In anul 2007 firma a inregistrat un activ net in valoare de 98.800.257 lei observandu-se o crestere de la exercitiul financiar precedent cand valoarea activului net a fost de 35.351.238 lei. Cresterea activului net se datoreaza majorarii de capital prin aporturile facute de catre actionari cat si datorita investitiilor pe termen scurt realizate de catre firma.
v Analiza structurii patrimoniale a societatii:
Metoda de analiza recomandata este metoda ratelor, respectiv ratele de structura, care sunt grupate in rate de structura privind mijloacele economice si ratele de structura privind sursele de finantare ale intreprinderii.
1. Analiza ratelor de structura privind mijloacele economice ale intreprinderii:
a) Rata activelor imobilizate = (Active imobilizate/Activ total)*100
|
Rata activelor imobilizate | ||
|
Active imobilizate | ||
|
1. necorporale | ||
|
2. corporale | ||
|
3. financiare |
Se observa o pondere mare a ratei imobilizarilor corporale in totalul ratei activelor imobilizate deoarece exista in cadrul societatii terenuri, echipamente de productie, masini, mobilier, imobilizari corporale in curs. Activele necorporale sunt in valoare mica si in general cuprind licente de fabricatie si licente de operare PC.
b) Rata activelor circulante = (Active circulante/Activ total)*100
|
Rata activelor circulante | ||
|
Active circulante | ||
|
1. stocuri | ||
|
2. creante | ||
|
3. investitii financiare | ||
|
4. disponibilitati |
Rata activelor circulante a inregistrat o crestere fata de anul 2006, datorita cresterii stocurilor, a investitiilor si a disponibilitatilor. Se observa ca ponderea cea mai mare o prezinta investitiile financiare in cadrul activelor circulante in anul 2007 fata de anul 2006 cand acestea atingeau un procent de 0.09%
Analiza structurii ratelor de finantare ale societatii:
a) Rata autonomiei globale = (Capitaluri proprii/Total Pasiv)*100
Rata autonomiei globale a fost 54.91% in anul 2006, iar in anul 2007 a atins procentul de 78.58%. Aceasta crestere se datoreaza maririi de capital social in urma celor trei etape de majorare, a primelor de capital cat si a profitului inregistrat de societate.
b) Rata datoriilor pe termen lung = (Datorii pe termen lung/Pasiv total)*100
Rata datoriilor pe termen lung este de 0.18% in anul 2006 si creste la 0.42% in anul 2007. Rata prezinta o valoare foarte mica deoarece datoriile pe termen lung au valori foarte mici in comparatie cu totalul pasivului.
c) Rata stabilitatii financiare = (Capital permanent/Pasiv total)*100
In anul 2006 rata este de 55.10% iar in anul 2007 atinge procentul de 79% asigurandu-se o mai mare stabilitate financiara cauzata de majorarea capitalului propriu. Datoriile pe termen lung au crescut de 4.33 ori fata de 2006, dar nivelul acestora in pasivul total este foarte scazut de doar 0.4%.
d) Rata datoriilor pe termen scurt = (Datorii pe termen scurt/Pasiv total)*100
In anul 2006 rata datoriilor pe termen scurt a fost de 44.76% fata de anul 2007 cand aceasta rata este de 20.93%. Se constata o scadere a ratei datoriilor, determinata de scaderea datoriilor pe termen scurt fata de anul 2006 cu 11.04% si cresterea capitalului propriu si a datoriilor pe termen lung.
v Analiza corelatiei dintre fondul de rulment, necesarul in fond de rulment si trezoreria neta
Reprezinta o forma de masurare a echilibrului financiar al firmei.
a) Fondul de rulment exprima lichiditatea intreprinderii pe termen scurt si se poate obtine in urma a doua relatii:
FR = Capitaluri permanente - Active imobilizate , sau
FR = Active circulante - Datorii pe termen scurt
Fondul de rulment a inregistrat o valoare negativa de 6.450.031 lei in anul 2006, reflectand faptul ca firma era in imposibilitatea de a-si acoperi datoriile pe termen scurt, dar aceasta situatie se amelioreaza in anul 2007 cand fondul de rulment are valoarea de 57.177.228 lei. Firma dispune de suficiente lichiditati pentru acoperirea tuturor datoriilor pe termen scurt.
b) Necesarul in fond de rulment reprezinta partea activelor circulante care trebuie finantate pe seama fondului de rulment. Acesta se poate calcula cu ajutorul urmatoarelor formule:
NFR = ( Active circulante - Disponibilitati - Investitii financiare) - Obligatii pe termen scurt ,sau
NFR = (Stocuri + Creante ) - ( Datorii pe termen scurt - Credite pe termen scurt)
Nevoia de fond de rulment are o valoare de -249.195 lei in exercitiul 2006 iar in exercitiul 2007 valoarea creste la 14.036.782 lei reflectand capacitatea firmei a-si finanta stocurile si creantele pe baza fondului de rulment.
c) Trezoreria neta reprezinta un indicator care evidentiaza corelatia dintre fondul de rulment si necesarul in fond de rulment.
TN = Fondul de rulment net global - Necesarul in fond de rulment, sau
TN= Disponibilitati -Imprumuturi pe termen scurt si conturi bancare creditoare
Trezoreria neta in anul 2007 are valoarea de 43.140.446 lei crescand considerabil fata de exercitiul anterior cand a inregistrat o valoare de -6.200.836 lei. Societatea prezinta un grad mare de lichiditate.
Concluzii
O analiza amanuntita a situatiilor financiare ne arata pozitia in care se afla o firma pe piata, si in cazul firmelor cotate la bursa analiza este foarte importanta pentru potentialii investitori.
Fiecare din componentele situatiilor financiare: bilantul ,contul de profit si pierdere, situatia fluxurilor de trezorerie sau situatia modificarilor capitalului propriu, furnizeaza date esentiale care pot influenta deciziile celor interesati sa investeasca.
De exemplu contul de profit si pierdere ne arata marimea cifrei de afaceri, a profitului sau pierderii obtinute de firma, si cu ajutorul acestora putem calcula anumiti indicatori care reflecta rentabilitatea firmei.
Bilantul ofera informatii despre pozitia financiara a societatii, marimea activelor, datoriilor si capitalurilor proprii. Situatia fluxurilor de trezorerie indica nivelul lichiditatilor de care dispune o societate, iar situatia modificarilor capitalului propriu ne arata ce modificari au suferit fiecare din elementele capitalurilor proprii. Situatiile financiare se intocmesc pe baza datelor colectate si inregistrate de-a lungul unui exercitiu financiar, reprezentand lucrarea finala pe care trebuie sa o intocmeasca o societate.
S.C. Altur S.A. este o firma renumita pe piata pieselor auto, iar din analiza amanuntita a situatiilor financiare am constatat ca firma nu reprezinta o mare provocare pentru potentialii investitori de pe piata de capital, pretul actiunilor inregistrand o scadere de la 0.2 lei/actiune in anul 2006 la 0.102 lei/actiune in anul 2007, iar dividende nu au mai fost acordate actionarilor din anul 2004.
Societatea a avut in ultimii ani rezultate mai putin satisfacatoare, inregistrand o pierdere cumulata in prezent la valoarea de 10.144.793 lei, iar in exercitiul 2007 situatia s-a redresat prin obtinerea unui profit de 1.296.375 lei. Dupa analiza facuta asupra contului de profit si pierdere am observat ca profitul obtinut este determinat in proportie de 54,78% de activitatea financiara, prin inregistrarea de venituri din diferente favorabile la preturile investitiilor financiare, dar acesta este doar un profit potential, obtinut doar in urma vanzarii investitiilor financiare la un pret egal sau chiar mai mare decat cel stabilit la 31.12.2007. Observam ca profitul obtinut de societate din activitatea de exploatare este doar de 344.867 lei care corespunde unei cifre de afaceri de 97.520.922 lei, si a unor venituri totale din exploatare de 101.727.902 lei. Acest lucru reflecta faptul ca firma angajeaza cheltuieli foarte mari.
Datorita activitatii pe care o desfasoara, S.C. Altur S.A. este supusa unor riscuri variate si anume risc valutar, risc de dobanda, risc de creditate, risc de pret si risc de lichiditate.
Riscul valutar este destul de crescut deoarece aproximativ 94% din activitatea societatii o reprezinta exportul, unde decontarea se face in valuta, iar fluctuatiile cursului de schimb sunt greu de anticipat. Riscul de dobanda este scazut deoarece rata dobanzii aferenta creditelor contractate nu a avut fluctuatii si nu a afectat activitatea financiara. Riscul de pret este destul de scazut deoarece pretul de vanzare catre clienti se stabileste avand in vedere pretul materiei prime in functie de evolutia principalei piete de aluminiu "London Metal Exchange". Creantele din activitatea de baza expun in principal societatea la riscul de creditare, acesta fiind limitat datorita numarului mare de clienti. Riscul de lichiditate este in prezent scazut, din analiza indicatorilor am observat ca societatea dispune de suficiente lichiditati pentru a-si onora datoriile.
In cadrul companiilor cotate este esential ca normele pe care le aplica in intocmirea situatiilor financiare sa fie recunoscute la nivel international, pentru a accede pe piata externa de capital.
Adoptarea unui sistem de raportare financiara recunoscut international ( IFRS) este foarte importanta deoarece informatiile prezentate in situatiile financiare trebuie sa fie comparabile.
BIBLIOGRAFIE:
1. Liliana Feleaga, Niculae Feleaga - Contabilitate financiara. O abordare europeana si internationala, editia a-II-a, vol. I si II, Editura Economica, Bucuresti, 2007
Maria Garbina, Stefan Bunea - Ghid de intelegere: Sinteze, studii de caz si teste grila privind aplicarea IAS/IFRS, Editura CECCAR 2005
Georgescu Nicolae - Analiza bilantului contabil, Editura Economica, Bucuresti, 1999
Petru Iacob Pentea, Deaconu Adela - Ghid pentru intelegerea si aplicarea IAS 7 " Situatiile fluxurilor de numerar", Editura CECCAR, 2004
Mihai Ristea, Dumitru Corina Graziella - Contabilitate aprofundata, Editura Universitara, Bucuresti, 2005
6. Mihai Ristea, Lungu Camelia Iuliana - Ghid pentru intelegerea si aplicarea IAS 1 " Prezentarea situatiilor financiare", Editura CECCAR, 2004
7. Gheorghe Valceanu, Vasile Robu, Nicolae Georgescu - Analiza economico-financiara, Editura Economica, Bucuresti, 2005
8. Legea Contabilitatii nr. 82/1991
9. Legea nr.31 privind societatile comerciale
10. Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 1752/17.11.2005
11. Reglementari contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatii Economice Europene
12. www.altursa.ro
13. www.bvb.ro
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 4248
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
