PROCESE SI FLUXURI FINANCIARE

PROCESE SI FLUXURI FINANCIARE

Obiectivele cursului:

Introducere in domeniul finantelor;

Definirea relatiilor financiare, prezentarea caracteristicilor acestora;

Functiile finantelor publice;

Relatiile de credit. Clasificare;

Echilibrul financiar;

Politica financiara.

Finantele reprezinta stiinta constituirii si administrarii mijloacelor banesti la dispozitia unui agent economic pentru indeplinirea obiectului sau de activitate, a functiilor si sarcinilor sale.

Relatiile financiare sunt relatii banesti de repartitie a produsului global sau a componentelor sale, relatii reprezentand transferuri monetare, in dublu sens, intre buget si firme sau intre firme.

Caracteristicile relatiilor financiare sunt:

a) Relatiile financiare sunt parte a relatiilor economice.

b) Relatiile financiare au loc organizat, adica pe baza legala si de regula cu caracter de continuitate. Cand bugetul de stat este parte, atunci legea stabileste: obligativitatea, cuantumul si termenul ce caracterizeaza respectiva relatie. Cand bugetul de stat nu este parte, atunci legea precizeaza doar cadrul si conditiile creerii obligatiei, urmand ca partenerii sa stabileasca cuantumul si termenul, in acest context definit de lege.

c) Relatiile financiare au efecte cu caracter definitiv. Odata transferul financiar efectuat, modificarea de structura a patrimoniului este, in principiu, ireversibila si, de asemenea, suma transferata nu se mai poate reintoarce la partea care a efectuat transferul.

d) Relatiile financiare presupun, in principiu, transferuri banesti fara contraprestatie directa si imediata si fara titlu rambursabil.

Finantele publice

Componenta publica a finantelor are in vedere:

a) procurarea resurselor necesare statului si utilizarea lor conform nevoilor acestuia, in calitatea sa de autoritate publica;

b) folosirea procesului de procurare si utilizare a resurselor ca un mijloc (parghie) de influentare a desfasurarii ansamblului activitatii economico-sociale.

Finantele publice indeplinesc trei functii principale, si anume: functia de alocare (fiscala), functia de stabilizare (extrafiscala) si functia de redistribuire (sociala).

Functia de alocare, numita si functie fiscala sau functie de repartitie, are ca obiect formarea si miscarea fluxurilor financiare, adica formarea veniturilor bugetului de stat si utilizarea lor, respectiv efectuarea cheltuielilor prevazute in acesta.

Functia de stabilizare, numita si functie extrafiscala, are ca obiect utilizarea resurselor financiare ale statului pentru favorizarea cresterii economice si atenuarea dezechilibrelor economice. Ea presupune interventia statului in activitatea sociala si in cea economica. Se urmareste incasarea ritmica si in cuantum a veniturilor statului, cheltuirea acestora potrivit legii, eradicarea evaziunii fiscale etc.

Functia de redistribuire, numita si functie sociala, are ca obiect  transferul de putere de cumparare intre diferite domenii ale activitatii economico-sociale sau intre diferite categorii socio-profesionale.

Finantele private

Componenta privata a finantelor are in vedere constituirea si gestiunea resurselor necesare agentilor economici pentru realizarea obiectului lor de activitate in conditii normale de profitabilitate. Caracteristica de normalitate este efectul acceptarii de catre agentul economic a unui castig pe care el il considera satisfacator pentru a-si continua activitatea.

Obiectul finantelor private include:

constituirea (modalitatea de constituire) a capitalului social;

repartizarea profitului (acumularea, capitalizarea, remunerarea actionarilor);

plasarea eventualelor disponibilitati;

obtinerea/crearea mijloacelor financiare necesare pentru derularea curenta a activitatii lucrative;

mobilizarea creantelor;

lichidarea obligatiilor.

Relatii de credit

Relatiile de credit sunt relatii banesti de repartitie a produsului global sau a componentelor sale, relatii reprezentand mobilizarea unor disponibilitati banesti in vederea acoperirii unor nevoi temporare.

Caracteristicile relatiilor de credit

Au caracter rambursabil, adica transferul banesc este temporar.

Sunt purtatoare de dobanda, adica serviciul este remunerat.

Criteriile de clasificare

In raport cu durata relatiilor de credit, creditele se clasifica in trei categorii: pe termen scurt, pe termen mediu, pe termen lung.

In cazul creditului bancar pentru nevoi curente:

termenul scurt = durate de la 1 la 90 de zile;

termenul mediu = durate intre 90 si 365 de zile;

termenul lung = durate de peste 1 an.

In cazul creditului de investitii

termenul scurt = durate de la pana la 1 an;

termenul mediu = durate intre 1 si 3 ani;

termenul lung = durate de peste 5 ani.

In raport cu calitatea partenerilor ce intra in relatii de credit, creditele se clasifica in trei mari categorii:

- credit bancar, in care creditor este o institutie bancara, iar conditiile de creditare le fixeaza creditorul, negocierea lor fiind o exceptie;

- credit public, in care debitor este statul, care de regula fixeaza conditiile de creditare;

- credit comercial, acordat intre partenerii de afaceri, in care conditiile de creditare le propune creditorul si, de regula, sunt negociate intre parti;

Relatii de asigurari si reasigurari

Relatiile de asigurari reprezinta ansamblul relatiilor economico-financiare ce se stabilesc intre asigurati si asiguratori.

Asiguratul este persoana fizica sau juridica care in schimbul primei de asigurare isi asigura bunurile sau se asigura impotriva unor evenimente.

Asiguratorul este persoana juridica (societatea de asigurare) care preia riscurile asiguratilor, iar in cazul producerii acestora acopera pagubele produse sau achita sumele asigurate.

Prin contractul de asigurare, asiguratul se obliga sa plateasca o prima societatii de asigurare, iar in cazul producerii riscului asigurat aceasta se obliga sa achite asiguratului sau unei terte persoane, denumita beneficiar, o despagubire sau suma asigurata.

Din punct de vedere juridic contractul de asigurare are urmatoarele caracteristici:

- este un contract sinalagmatic (partile isi asuma obligatii reciproce si interdependente);

- este un contract oneros;

- are un caracter aleatoriu;

- este un contract de buna credinta

- este un contract de adeziune

- este un contract succesiv - se executa esalonat

- este un contract consensual - devine valabil prin acordul de vointa exprimat de cele doua parti.

Din punct de vedere economic asigurarea presupune existenta si formarea unui fond de asigurare la nivelul societatii de asigurari. Acesta se formeaza in mod descentralizat pe baza primelor de asigurare achitate de asigurati.

Fluxurile banesti ce se stabilesc intre asigurati si asiguratori imbraca doua forme si se desfasoara in dublu sens astfel:

- in primul rand sub forma primelor de asigurare iar sensul fluxului este de la asigurati la asiguratori;

- al doilea flux ia nastere in momentul producerii riscurilor sau evenimentelor asigurate cand societatile de asigurari sunt obligate sa achite despaguburile sau sumele asigurate, iar sensul este invers, de la asiguratori la asigurati.

Echilibrul financiar

Echilibrul financiar se defineste ca fiind acea stare careia ii este caracteristica, pentru subiectul de referinta, corelarea stocurilor de mijloace (utilizari) cu cele de resurse si/sau a fluxurilor banesti de intrare cu cele de iesire, atat in timp, cat si din punct de vedere al cuantumului (dimensiunii, volumului) acestora.

Echilibrul financiar se poate determina static sau dinamic.

In cazul static, el este rezultanta "stocurilor" disponibile la momentul dat la subiectul de referinta. De pilda, echilibrul intre creante si disponibilitati banesti, pe de o parte, si obligatii, pe de alta parte. Acesta da informatii privind lichiditatea la un moment dat a subiectului de referinta, respectiv capacitatea sa de a onora in

momentul dat platile pe care le are de facut.

Pentru echilibrul dinamic se corecteaza situatia momentului cu fluxurile de intrari/iesiri previzionate pentru perioadele urmatoare. Se determina astfel variatia starii de echilibru, obtinandu-se informatii privind solvabilitatea subiectului, respectiv capacitatea lui de a-si onora obligatiile de plata intr-un interval dat. Este posibil ca un subiect sa prezinte lichiditate, dar sa nu fie solvabil in perspectiva sau, invers, sa nu prezinte lichiditate, dar, in perspectiva, sa fie solvabil.

creante + disponibilitati obligatii,

Exemplu: indicatorii fond de rulment si necesar de fond de rulment.

Fond de rulment = cuantumul cu care capitalul permanent depaseste utilizarile permanente (de tipul active imobilizate sau active fixe) ramanand disponibil pentru acoperirea din resurse permanente a utilizarilor nepermanente (stocuri de materii prime, productie in curs de fabricatie etc.).

Necesarul de fond de rulment = arata disponibilul de resurse temporare (necesarul < 0) sau nevoia de resurse temporare (necesarul > 0), adica evolutia (dinamica) echilibrului resurse - utilizari temporare.

Politica financiara

Politica financiara reprezinta multimea de idei si consideratii definite, in sfera si logica finantelor, de catre o autoritate, in vederea realizarii unor obiective sau atingerii unor scopuri de natura financiara sau nu.

In cadrul politicii financiare regasim: organizarea financiara, folosirea instrumentelor, mijloacelor, tehnicilor si procedeelor analizei financiare, modalitatile de interventie (si uneori chiar de decizie si conducere) prin mijloace financiare.

Politica financiara in macroeconomie este o parte a politicii generale a statului, cu scopul de a crea un cadru de utilizare a mijloacelor financiare pentru realizarea unor obiective de strategie a dezvoltarii economico-sociale.

In acest sens distingem: politica cheltuielilor publice, politica fiscala, politica vamala (componenta referitoare la taxele vamale), politica monetara, politica valutara.

TESTE DE VERIFICARE:

1. Care sunt functiile finantelor publice?

2. Ce sunt relatiile de credit si care sunt caracteristicile acestora?