EFICIENTA INVESTITIILOR

 

EFICIENTA INVESTITIILOR

 

Pentru dezvoltarea si modernizarea unei societati comerciale profilata pe productiea de diode a fost elaborat un studiu de fezabilitate cu doua variante.

Se cere ca pe baza indicatorilor statici (generali, de baza si specifici) si a indicatorilor actualizarii (inclusiv metodologia BIRD) sa se aleaga varianta optima.

Indicatorii statistici

A.1. Indicatorii generali

Indicatorii cu character general contribuie la formarea unei imagini globale asupra conditiilor concrete de eficienta economica in care se va realize si functiona obiectivul de investitii.

Capacitatea de productie

Q=q x p

unde:

Q - reprezinta capaciatatile de productie exprimate in unitati valorice;

Q - reprezinta capacitatea de productie exprimata in unitati fizice de productie.

Q_o= 9.000.000 buc x 180 mii lei/buc = 1.620.000.000 mii lei

Q₁= 14.000.000 buc x 170 mii lei/buc = 2.380.000.000 mii lei

Q₂= 16.000.000 buc x 160 mii lei/buc = 2.550.000.000 mii lei

Din punctual de vedere al acestui indicator varianta a doua este cea mai buna

Costul de productie

C= q x c

unde:

q - capacitatea de productie exprimata in unitati fizice de productie

c - costul de productie unitar.

C₀= 9.000.000 buc x 100 mii lei/buc = 900.000.000 mii lei

C₁= 14.000.000 buc x 90 mii lei/buc = 1.260.000.000 mii lei

C₃= 16.000.000 buc x 70 mii lei/buc = 1.120.000.000 mii lei

1.3. Profitul

P = Q - C

unde:

P - profit

Q - capaciatea de productie exprimata in unitati valorice;

C - costul de productie anual

P₀ = Q₀ - C₀ = 1.620.000.000 - 900.000.000 = 720.000.000 mii lei

P₁ = Q₁ - C₁ = 2.380.000.000 - 1.260.000.000 = 1.120.000.000 mii lei

P₂ = Q₂ - C₂ = 2.560.000.000 - 1.120.000.000 = 1.440.000.000 mii lei

Rentabilitatea

, unde:

r = rentabilitatea;

P = profitul obtinut;

C = cheltuielile de productie

R0 = Po/ Co* 100= 720/900 * 100= 80%

R1 = 1120/1260 *100 = 88,88%

R2 = 1440/1120 * 100 = 128,57 %

Vom opta pentru varianta a treia pentru ca are rentabilitatea cea mai mare.

A.2. Indicatorii de baza

Indicatorii de baza sunt proprii analizei eficientei economice a investitiilor si constituie cea mai importanta grupa de indicatori, fara de care nu este de neconceput daoptarea unei judicioase decizii de a investi.

2.1. Volumul de capital (I_t)

Din continutul complet I_t=I_d+I_c+M₀+C_s

unde:

I_d - volumul destinat investitiei directe

I_c - volumul destinat investitiei colaterale

M₀ - necesarul initial de mijloace circulante

C_s - cheltuieli suplimentare

Avem ca data de investitia alocata (I_d). Restul componentelor lui I_t, neavand informatii, se considera ca fiind nule. Asadar:

I_t=I_d

In cele doua variante de proiect (miliarde lei):

I_t1=40.000 mii lei

I_t2=50.000 mii lei

Pentru ca I_t este un indicator de eforturi si I_t1<I_t2, rezulta ca prima varianta este mai buna decat a doua din punct de vedere al acestui indicator.

2.2. Durata de realizare a lucrarilor de ivestitii (d)

Reprezinta perioada de timp in care are loc materializarea eforturilor inestitionale in capital fix.

d₁=d₂=2 ani

2.3. Durata de functionare a obiectului

Durata de functionare a obiectului incepe in momentul punerii in functiune a acestuia si se desavarseste odata cu scoaterea sa din functiune .

Durata eficienta de functionare este perioada de timp in care obiectivul desfasoara o activitate eficienta, in sensul ca toate cheltuielile de productie vof fi acoperite asigurandu-se si obtinerea unui anumit profit.

D_e1=D_e2=6 ani

2.4. Investitia specifica (S_m)

Acest indicator sintetiteaza corelatia dintre efortul intensional, pe de o parte, si efectul obtinut sub forma capacitatii de productie, pe de alta parte.

In cazul modernizarii, dezvoltarii sau retehnologizarii unor obiecte existente, inestitia specifica se calculeaza cu relatia:

sau , unde:

S_m - investitia specifica pentru modernizari, dezvoltari

q_mi - capacitatea de productie, exprimata in unitati fizice, dupa modernizare, dezvoltare

q₀ - capacitatea de productie, exprimata in unitati fizice, existenta inainte de modernizare

Q_mi - capaciatea de productie, exprimata in unitati monetare, dupa odernizare, dezvoltare

Q₀ - capacitatea de productie, exprimata in unitati monetare, existenta inainte de modernizare

• In raport cu sporul productiei fizice

Sm1 = 40000/ (14000- 9000) = 0,008 mii lei/buc

Sm2 = 80000 / ( 1600 - 9000)mii lei/buc

• In raport cu sporul de valoare a productiei

Sm1 = 50.000 / (2.380.000.000- 1.620.000.000) = 0,000065 lei investiti/lei produsi

Sm2 = 50.000 / (2560.000.000 -1.620.000.000) = 0,000053 lei investiti/lei produsi

S_m2<S_m1 rezulta ca a doua varianta este mai buna (efort mai mic - se investeste mai putin pentru a se obtine un lei de productie in plus).

2.5. Termenul de recuperare a investitiei (T)

Termenul de recuperare a capitalului investit se va calcula cu formula:

, unde:

ΔP_h este sporul de profit ca urmare a investitiei. Nu este dat, dar se poate calcula cu datele din tabel.

P_h=Q_h-C_h=q_h x p-q_h x c=q_h x (p-c)

P_h0=9.000.000 x (180.000-100.000)=720.000.000 mii lei

P_h1=14.000.000 x (170.000-90.000)=1.120.000.000 mii lei

P_h2=16.000.000 x (160.000-70.000)=1.440.000.000 mii lei

ΔP_h1/0=P_h1-P_h0=400.000.000 mii lei

ΔP_h2/0=P_h2-P_h1=720.000.000 mii lei

Folosind I_t calculat anterior si ΔP_hncalculat mai sus se poate determina termenul de recuperare in cele doua variante:

T1 = 40.000 / 400.000.000 = 0,00001 ani

T2 = 50.000 / 720.000.000 = 0,000069 ani

In acest caz este mai buna varianta a doua pentru ca investitia se recupereaza mai rapid.

2.6. Coeficientul de eficienta a investitiilor (e)

Acest indicator sintetizeaza corelatia dintre profilul anual obtinut in urma realizarii investitiei si efortul de capital investit.

Coeficientul de eficienta economica a investitiilor se calculeaza cu formula:

ΔP_h si I_t sunt calculati anterior, astfel ca avem:

E1 = 400.000.000 / 40.000 = 10.000 lei spor profit anual/leu investit

E2 = 720.000.000 / 50.000 = 14.400 lei spor profit anual/leu investit

Normal ca daca T₂<T₁, atunci 1/T₂>1/T₁, adica e₂>e₁. Fiind vorba de un indicator de efecte se alege varianta a doua (se obtine mai mult spor de profit anual pentru fiecare leu investit).

Pentru compararea mai multor variante de investitii indicatorul se calculeaza cu formula: , unde:

P_hi - P_hj reprezinta sporul de profit suplimentar obtinut in varianta I fata de varianta j

I_i - I_j reprezinta diferenta de capital investit in varianta I fata de varianta j

lei spor profit anual/leu investit

In aceasta forma indicatorul se mai numeste si coeficient de eficienta economica relatia a investitiilor de capital si reflecta cati lei spor de profit anual revin la un leu capital investit suplimentar in varianta i fata de varianta j.

2.7. Cheltuieli echivalente specifice

K=I_t+C_h x D_e, unde:

K - cheltuieli echivalente

C_h - costuri anuale de productie

D_e - Durata eficienta de functionare a obiectivului

q - capacitatea de productie

K1 = 40.000 / (1.400.000 * 6) + 1.260.000.000 / 14.000.000 = 90 mii lei/buc an

K2 = 50.000 / ( 16.000.000 * 6) + 1.120.000.000 / 16.000.000 = 70 mii lei/buc an

Varianta a doua reflecta o situatie mai convenabila, pentru ca nivelul indicatorului cheltuieli echivalente specifice, care cuantifica efortul total, este mai scazut.

2.8. Randamentul economic al investitiilor (R)

Se calculeaza cu formula:

P_h este calculat anterior

D_e = 8 ani (durata eficienta de functionare - data in tabel)

I_t este calculata anterior

Randamentele celor doua variante sunt:

R1 =(1260.000.000 *6) / 40.000 - 1 = 188.999 lei spor profit net/leu investit

R2 = ( 1120.000.000 * 6) / 50.000 - 1 = 134.399 lei spor profit net/leu investit

Varianta cea mai buna este prima, prezentand un randament pentru a multiplica fiecare leu investit

A.3. Indicatori de comert exterior

Indicatorii de baza vizeaza perioada de realizare a viitorului obiectiv de investitii, urmarindu-se asigurarea unei legaturi intre eforturile facute in domeniul investitiilor si efectele obtinute in cadrul relatiilor economice externe.

A.3.1. Indicatori generali

3.1.1. Productia anuala destinata exportului

Este indicatorul ce reflecta cantitatea de productie la nivelil unui an ce va fi destinata exportului.

q_e1 = 8.000.000 buc

q_e2 = 9.000.000 buc

Valoarea productieie exportate reprezinta acelasi indicator, dar exprimat sub alta forma valorica (in lei sau in valuta).

Q_e1 = q_e1 x p₁ = 8.000.000 x 170 = 1.360.000.000 mii lei

Q'_e1 = q_e1 x p'₁ = 8.000.000 x 11,5 = 92.000 mii $

Q_e2 = q_e2 x p₂ = 9.000.000 x 160 = 1.440.000.000 mii lei

Q'_e2 = q_e2 x p'₂ = 9.000.000 x 11 = 99.000 mii $

unde Q_e, Q'₂ reprezinta valoarea productiei destinate exportului in lei, respectiv in dolari

q_e - productia fizica din sortimentul exportat

p, p' - pretul unitar al sortimentului de productie in lei, respectiv dolari.

3.1.2. Incasari valutare

Este un indicator determinant de valoarea productiei exportate.

I'= Q'e + AI, unde:

I - incasari valutare totale;

Q'e = valoarea productiei exportate, exprimate in valuta;

AI - alte incasari valutare

Numeric avem:

I"₁ = 77.000 mii $

I'₂ = 84.000 mii $

3.1.3. Importul anual pentru productie

Este indicatorul care se refera la toate importurile ce se vor face, destinate productiei.

Este dat in table astfel:

M₀ = 11.000 mii lei

M₁ = 9.000 mii lei

M₂ = 7.000 mii lei

M'₀ = 0.6 mii $

M'₁ = 0.5 mii $

M'₂ = 0.4 mii $

Unde M, M' - valoarea totala a importului pentru productie in lei, respectiv valuta.

3.1.4. Importul specific pentru productie

Acest indicator este calculat in situatia in care variantele de investitii prevad diferite capacitati de productie si pentru a asigura comparabilitatea datelor

, unde:

m - importul specific pentru productie;

M - valoarea importului pentru productie;

q - capacitatea de productie

m₀ = 11.000.000 / 9.000.000 = 1,22 lei/buc

m₁ = 9.000.000 / 14.000.000 = 0,64 lei/buc

m₂ = 7.000.000 / 16.000.000 = 0,4375 lei/buc

m'₀ = 600 / 9.000.000 = 0,000066 $/buc

m'₁ = 500 / 14.000.000 = 0,000035 $/buc

m'₂ = 400 / 16.000.000 = 0,000025 $/buc

Acest indicator reflecta cati lei, respectiv valuta importuri revin pe unitatea fizica de capacitate. In cazul nostru varianta a doua de modernizare este mai convenabila.

3.1.5. Aportul valutar

Este un indicator cu putere mare de sinteza ce reflecta o latura esentiala a eficientei economice ce vizeaza conditiile de export ale productiei respective:

A'_v = Q'_e - (M'_e + N'_e), unde:

A'_v - aportul valutar

Q'_e - valoarea productiei exportate, exprimata in valuta;

M'_e - valoarea importurilor in valuta incorporate in productia exportata (M'_e= M' x q_e/q);

N'_e - valoarea materiilor prime incorporate in productia exportata, dar care s-ar fi putut exporta ca atare (N'_e = N' x q_e/q).

A'_v1 = 92.000 - [ (0,5/14) x 8 + (4,75 / 14 ) x 8 ] = 91997,005 mii $

A'_v2 = 99.000 - [ ( 0,4 / 16 ) x 9 + ( 6 / 16 ) x 9 ] = 98996,4 mii $

Aportul valutar arata cat creste fondul valutar al unei firme in urma efectuarii unui anumit export. Deci in cazul nostru, in urma dezvoltarii, modernizarii exportarea produselor finite, conduce la marirea fondului valutar cu 91997,005 mii $, respectiv 98996,4 mii $, fapt ce conduce la alegerea celei de-a doua variante.

3.1.6. Aportul valutar specific

Acest indicator reflecta cate unitati valutare revin pe unitatea de productie fizica exportata, aratand o situatie mai convenabila atunci cand nivelul sau este superior.

, unde:

a'_v - aportul valutar specific;

A'_v - aportul valutar;

q_e - cantitatea de productie destinate exportului.

a'v1 =91997005 / 8. 000.000 = 11,49962563 $/buc

a' v2 = 98996400 / 9.00.000 = 10,9996 $/buc

Din punct de vedere al acestui indicator prima varianta este mai buna.

3.1.7. Cursul de revenire brut (CRB)

CRB se calculeaza ca raport intre valoarea productiei exportate in lei (Q_e) si valoarea in dolari (Q'_e)

CRB1 = 1.360.000.00 / 92.000 = 14782,6 lei/$

CRB2 = 1440.000.000 / 99.000 = 14545,45 lei/$

CRB este mai mic in varianta a doua, deci se poate spune ca este mai buna pentru ca se exporta mai putin lei productie pentru a se obtine un dolar.

3.1.8. Cursul de revenire net (CRN)

CRN1 = (1.360.000.000 - 5.000 ) / ( 92.000 - 0,28) = 14782,59934

CRN2 = (1.440.000.000 - 4.000 ) / ( 99.000 - 0,22) = 14545,44646

A.3.2. Indicatorii de baza

3.2.1. Productia exportata ce revine la 1000 lei capital investit

sau

V1 = 1360.000.000 / 40.000 * 1000 = 34.000 000 lei/1.000 lei investiti

lei/1.000 lei investiti

lei/1.000 lei investiti

lei/1.000 lei investiti

Din rezultatele obtinute pentru acest indicator rezulta ca varianta I este mai buna.

3.2.2. Importuri specifice pentru investitii

Se alege varianta a II-a pentru ca are valoare mai mica a importului specific pentru investitii, exprimand ce importuri in valuta revin pe unitatea fizica de productie.

3.2.3. Importul global

I'_g = I_mp + M' x D

I'_g1 = 10 + 0,4 x 6 = 12,4 mii $

I'_g2 = 8,5 + 0,3 x 6 = 10,3 mii $

Se va alege varianta cea mai mica, deci varianta a II-a.

3.2.4. Importul global

= 0,000000158 mii $/buc an

3.2.5. Aportul valutar al capitalului investit

$/leu

$/leu

3.2.6. Aportul valutar global al capitalului investit

$/leu

$/leu

3.2.7. Durata de recuperare a efortului valutar cu investitia (T_v)

A'_v a fost calculat anterior . Efortul valutar investitional este dat in tabel la nr. Crt. 10. Asadar:

ani

ani

Indicatori dinamici

B.1. Indicatori generali actualizati

B.1.1. Actualizarea la momentul inceperii lucrarilor

d D

timp

n p

I_h

P_h

1.1.1. Investitii totale actualizate

I₁, I₂ si a sunt date in table la propozitiile 2 si 12, deci

24.045,3 mii lei

mii lei

Indicatorul exprima valoarea efortului investitional total facut pe durata de executie, adus la momentul n.

1.1.2. Profitul total actualizat

, unde:

a = 0,15

d = 2

P_h1 = 1.040.000.000 mii lei (calculat la punctul A.2.5.)

P_h2 = 1.350.000.000 mii lei (calculat la punctul A.2.5.)

mii lei

mii lei

1.1.3. Randamentul economic al investitiilor

1.1.4. Termenul actualizat de recuperare a investitiilor

ani

ani

1.1.5. Cheltuieli recalculate actualizate

mii lei

mii lei

mii lei

mii lei

1.1.6. Cheltuieli specifice actualizate

B.1.2. Actualizarea la mpmentul punerii in functiune (p)

d D

timp

p

n v

I_h

P_h

1.2.1. Investitii totale actualizate

Investitiile sunt cheltuieli dintr-o perioada trecuta, fapt pentru care sumele se vor mari prin actualizare

mii lei

mii lei

1.2.2. Profitul total actualizat

Perioada in care se obtine profitul este o perioada viitoare in raport cu momentul de referinta n, deci:

mii lei

mii lei

1.2.3. Randamentul economic actualizat

1.2.4. Termenul actualizat de recuperare a investitiilor

ani

an

B.1.3. Actulaizarea la momentul scoaterii din functiune (v)

d D

timp

p v

n

I_h

P_h

1.3.1. Investitii totale actualizate

Actualizarea se face folosind formule de actualizare bazate pe factorul de fructificare:

mii lei

mii lei

1.3.2. Profitul total actualizat

mii lei

mii lei

1.3.3. Randamentul economic actualizat

1.3.4. Termenul actualizat de recuperare a investitiilor

ani

ani

B.2. Indicatorii BIRD

Acest indicator exprima costurile initiale de investitii, pentru construirea capaciatatilor de productie si a costurilor ulterioare punerii in functiune, pentru exploatarea lor, exclusiv amortismentul, exprimate in valoarea actuala la momentul inceperii lucrarilor de investitii.

Varianta I

Varianta II

In general se urmareste minimizarea angajamentului de capital, deci varianta aleasa este varianta a II-a

2.2. Raportul dintre veniturile totale actualizate si costurile totale actualizate

Varianta I

Varianta II

Indicatorul raportului dintre veniturile totale si actualizate si costurile totale actualizate trebuie sa fie maxim, deci se prefera varianta a II-a.

Avantajul net al investitorului la proiect este dat de relatia:

AN_ta=V_ta - K_ta

2.3. Venitul net actualizat

Pentru d>1 an formula de calcul este:

Varianta I

Varianta II

Se alege varianta a II-a deoarece are o mai mare capacitate de a rambursa capitalul investit, pe perioada durate de viata economica.

2.4. Indicele de profitabilitate

unde:

k₁ = indicele de profitabilitate in functie de VN_ta si investitiile initiale

k₂ = indicele de profitabilitate in functie de VN_ta si investitiile actualizate

k_a = indicele de profitabilitate actualizat

In functie de indicele de profitabilitate rezulta ca varianta I este mai avantajoasa avand k_{a I}>k_{a II}.

2.5. Rata de rentabilitate

RIR=

Varianta I

RIR=259,51531079310

Varianta II

RIR=300.96543409230

2.6. Cursul de revenire net actualizat

CRNa=Cta(lei)/Vnta(valuta)

Cta - costuri totale actualizata

Vnta - valoarea neta actualizata totala

Varianta I

Vnta= 261.256,92

Varianta II

Vnta= 285.009,65

Varianta I

CNta= 3.528.806.445,37

Varianta II

Vnta= 3.053.786.287,34

Deoarece CRNA trebuie sa fie cat mai mare (dar sub valoarea cursului oficial de schimb), se va alege varianta I.