DELIMITARI SI STRUCTURI PRIVIND CREANTELE

Prezentarea generala a CREANTELOR

1. Dreptul patrimonial al unei persoane fizice sau juridice (creditor) asupra unei alte persoane fizice sau juridice (debitor), de executare a unei obligatii, de restituire a unui bun, a unei sume de bani, de realizare a unui serviciu. De regula, creanta provine dintr-un contract de vanzare, de credit, din obligatii legale, precum plata unor impozite si taxe. Orice creanta este urmarita pe baza unei clauze prevazute in contract sau in reglementarile juridice in vigoare. Creanta este garantata cu bunuri mobile si imobile sau cu drepturi reale care intra in patrimoniul debitorului. Totodata, creanta poate fi instrainata (cedata) altei persoane fizice sau juridice careia titularul sau detinatorul sau ii este debitor. Creanta se poate distinge dupa:

a.       gradul de lichiditate (mai mare sau mai mic de un an) ;

b.      caracterul comercial sau financiar.

2. Operatiune financiara

3. Post din activul bilantului unei firme

Creantele sau valorile in curs de decontare reprezinta valorile economice avansate temporar de titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice si pentru care urmeaza sa primeasca un echivalent valoric. Acest echivalent poate reprezenta o suma de bani, o lucrare sau un serviciu. Exemplu, pentru marfurile vandute clientilor, echivalentul valoric consta dintr-o suma de bani egala cu valoarea marfii facturata, in schimb, pentru un avans in bani acordat salariatilor care se deplaseaza in interes de serviciu, echivalentul valoric primit consta din munca prestata care este evaluata prin insumarea cheltuielilor privind transportul, cazarea si diurna delegatului.

Toate persoanele fizice sau juridice care au beneficiat de valoarea avansata urmand sa dea echivalentul corespunzator, poarta denumirea de debitori.

Toti debitorii unitatii sub foma creantelor comerciale legate de vanzarea de bunuri, lucrari sau servicii proprii ciclului de exploatare al intreprinderii, sunt delimitati prin structura de clienti si valori asimilate.

Clientii reprezinta creantele fata de terti determinate de vanzarea pe credit a bunurilor materiale, lucrarilor si serviciilor care fac obiectul activitatii intreprinderii. In cadrul acestei forme de vanzare decontare dintre intreprindere si client intervine ulterior.

Sunt asimilate clientilor creantele pivind efectele comerciale de primit. Acestea reprezinta titluri de valoare negociabile care atesta existenta unei creante in cadrul relatiilor comerciale ce poate fi decontata imediat sau pe termen scurt. Ele circula sub diferite denumiri, cum ar fi : inscrisuri, polite, cambii, instrumente de plata si de credit si warantul, negociabile care fac dovada unei creante intr-o suma determinata si platibila imediat sau intr-un termen scurt. De exemplu, daca intreprinderea a cumparat materiale de la un furnizor, acestea pot fi platite intr-un timp relativ scurt fata de termenul prevazut in contract, astfel: fie furnizorul trimite odata cu factura, o trata, care daca este acceptata (semnata), poate fi depusa la banca si furnizorul isi incaseaza imediat contravaloarea materialelor, fie clientul din proprie initiativa emite un bilet la ordin pe numele furnizorului, care de asemenea, este depus la banca, furnizorul isi incaseaza imediat contravaloarea materialelor. Efectele comerciale sub forma de trata sau bilet la ordin mai poarta denumirea generica de cambie. Cambia sub denumirea de trata este emisa din initiativa furnizorului, iar cambia sub denumirea de bilet la ordin este emisa la initiativa clientului (debitorului). Cambiile acceptate pot fi decontate imediat de banca sau pot fi vandute la bursa sub forma hartiilor de valoare.

CAMBIE - titlu (bilet) de credit, folosit ca instrument de plata pe termen scurt, prin care o persoana, numita tragator, da dispozitie altei persoane, numita tras, sa plateasca neconditionat la ordinul acesteia o suma, la scadenta, unei a treia persoane, numite beneficiar. Ordinul tragatorului poate sa prevada si varianta platii unei sume de catre tras, la ordinul beneficiarului. Cambia indeplineste trei functii- instrument de incasare, instrument de credit si instrument de plata. Pentru ca o cambie sa fie completa, ea trebuie sa cuprinda : denumirea de cambie trecuta in insusi textul titlului, ordinul neconditionat de a plati o suma determinata, numele aceluia care trebuie sa plateasca (tras), indicarea datei scadentei, a locului unde trebuie facuta plata, numele aceluia caruia sau la ordinul caruia plata trebuie facuta, mentionarea datei si a locului emiterii si semnatura celui care emite cambia (tragator). Titlul caruia ii lipseste vreuna dintre conditiile aratate nu are valoarea unei cambii, decat in conditiile prevazute de reglementarile in vigoare.

Cambia este simultan un instrument de plata si un titlu de credit prin care tragatorul, creator de titlu, plateste o datorie fata de o anumita persoana (beneficiar) prin intermediul altei persoane (tras) care era datoare tragatorului. Plata se face la ordinul tragatorului sau al beneficiarului, dupa caz.

TRATA este cambia prin care o persoana fizica sau juridica in calitate de creditor dispune unui debitor al sau sa plateasca o suma de bani unei alte persoane la data si locul stabilit.

WARANTUL este recipisa eliberata celui care depune bunuri in pastrare la un magazin de interes general (depozit), constituind titlu de proprietate asupra bunurilor, folosit ca hartie de valoare negociabila, sau la obtinerea de credit pe gaj.

GAJUL este garantia reala care consta in afectarea unui bun apartinand debitorului sau altei persoane pentru garantarea executarii obligatiei, creditorul avand dreptul de a fi platit in caz de nerespectare, din pretul obtinut prin vanzarea silita a bunului.

BILET LA ORDIN - titlu de credit negociabil, utilizat ca instrument de plata, prin care o persoana numita emitent (subsciitor) isi asuma obigatia de a plati, intr-un anumit loc si la un termen stabilit, altei persoane, numita beneficiar, sau la ordinul acestuia, o suma de bani. Spre deosebire de cambie, in biletul la ordin nu figureaza numele trasului, deoarece tragatorul si trasul se identifica cu persoana emitentului. Biletul la ordin poate fi transmis prin gir si poate fi garantat prin aval. Girul este operatiunea de transmitere a efectelor de comert care consta in mentionarea in scris a unei anumite formule prin care se exprima vointa posesorului actual de a efectua transmiterea, precum si remiterea titlului cu formula respectiva unui nou posesor. Efectul gir este transmiterea titlului de credit cu toate drepturile cuvenite.

Biletul la ordin este un instrument de plata prin care emitentul isi ia angajamentul de a plati, la o anumita data, o suma determinata beneficiarului sau celui care este posesorul legitim al instrumentului. Ca titlu de credit este creat de emitent in calitate de debitor care se obliga sa plateasca o suma de bani la un anumit termen sau la prezentarea unui beneficiar.

CEC - un instrument furnizat de catre o banca, prin care se poate ordona bancii emitente (trasul) sa transfere o anumita suma de bani din contul tragatorului (titularul, imputernicitul) catre un beneficiar. Cec-ul poate fi deschis- care poate fi operabil la banca de origine, sau barat, cand este platibil numai in contul bancii beneficiarului. Un cec devine negociabil atunci cand beneficiarul semneaza pe verso, recunoscand valabilitatea acestuia. In functie de modalitatile de transmitere a ordinului de plata, a executarii si circulatiei acestuia, exista mai multe varietati de cecuri. Din punctul de vedere al aspectului fizic, acest instrument de plata se poate prezenta sub forma carnetului de cecuri, sau a cecului cartela magnetica.

Operatiile de incasari si plati fara numerar constau in lichidarea drepturilor banesti prin utilizarea unor instrumente si mijloace de plata, fara miscarea efectiva a sumelor banesti. Din categoria acestor instrumente de plata adoptate de sistemul de plati din Romania fac parte : cecul, cambia, biletul la ordin si ordinul de plata.

Cecul este un instrument de plata utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil corespunzator in aceste conturi. Circuitul sau se deruleaza intre trei persoane, tragator-tras-beneficiar. Instrumentul este creat de tragator care, in baza disponibilului constituit in prealabil, la o societate bancara, da ordin acesteia, in calitatea sa de tras, sa plateasca la prezentare, o suma determinata unei terte persoane sau insasi tragatorului, aflat in pozitie de beneficiar.

Cecul prezentat este platit numai la vedere (prezentare), termenele de prezentare fiind de 8 zile, daca cecul este platit chiar in localitatea in care a fost emis si 15 zile, in celelalte cazuri.

Cecul poate fi la purtator, cel prezentat mai sus, cecul barat, cecul certificat si cecul de calatorie.

Cecul barat consta in inscrierea a doua linii paralele orizontale sau oblice pe fata cecului. Bararea indica obligatia ca beneficiarul sa recurga la serviciile unei banci pentru incasarea sumei inscrisa pe cec, incasarea in numerar direct de la banca tragatorului nefiind posibila.

Cecul de calatorie prin care tragatorul poate conditiona plata acestuia de identitatea dintre semnatura persoanei care a primit cecul (posesorul) si semnatura persoanei care incaseaza cecul la prezentare. O prima semnatura se pune in momentul primirii cecului si a doua in momentul incasarii, in prezenta functionarului bancar sau in momentul efectuarii unei plati, in prezenta beneficiarului.

Ordinul de plata este o dispozitie neconditionata data de catre emitentul acesteia unei societati bancare receptoare de a pune la dispozitia unui beneficiar o anumita suma de bani la o anumita data. Pentru a face plata trebuie sa existe lichiditati suficiente in contul de la banca. Discutat in raport cu timpul trecut, ordinul de plata este asemanator cu dispozitia de plata folosita in prezent, cu caracteristici adaptate conditiilor economice, financiare si legislative actuale.

Cecul simplu inlocuieste  cecul de numerar , fiind utilizat pentru ridicarea de numerar din conturile de la banci.

Exemplu, intreprinderea a vandut produse unui client si doreste confirmarea in scris a capacitatii de plata a acestuia. In acest caz va solicita semnarea de catre client a unei trate (trata=cambie) sau va primi sub semnatura acestuia un bilet la ordin. In continuare, aceste efecte pot fi decontate la termenul de scadenta inscris in cadrul lor, pot fi scontate imediat la banca, caz in care banca devine la randul sau propietara efectului si va incasa la scadenta creante de la client, pot fi valorificate ca titluri de valori la bursa de valori sau transferate altei persoane cu drepturi de creanta.

Toate creantele sunt drepturi, altele decat cele asupra clientilor sunt separate prin structurile :

Ø      avansurile acordate furnizorilor in cadrul relatiilor comerciale;

Ø      decontarile cu asociatii pentru aportul in natura si/sau in bani al acestora datorat la constituirea capitalului social ;

Ø      creantele generate de relatiile de decontare cu personalul, bugetul statului si alte organisme publice, asigurarile sociale si fondul de somaj ;

Ø      creantele privind decontarile in cadrul grupului pentru fondurile avansate direct sau indirect pe termen scurt de catre societati, intreprinderilor asociative sau in relatiile de participare ;

Ø      debitorii diversi pentru creantele determinate de cesiunea  (vanzarea) titlurilor de plasament, cesiunea activelor imobilizate, garantiile depuse, reclamatii, pagube materiale, creante reactivate si alte creante.

In afara creantelor pot fi incluse si valorile si dobanziile de incasat. Acestea cuprind creantele privind cecurile de incasat, efectele de incasat, cupoanele de incasat detasabile din titlurile de valoare privind drepturile la dividende sau dobanzi, precum si celelalte dobanzi neexpirate la inchiderea exercitiului. Opinia pentru includerea valorilor de incasat in categoria creantelor si nu in a disponibilitatilor banesti, este motivata de faptul ca ele nu au gradul de lichiditate propriu lichiditatilor. Intre data primirii lor si cea a incasarii efective, se interpune o durata mai mare sau mai mica de timp, uneori generatoare de dobanda.

In literatura de specialitate si in practica de contabilitate, dat fiind gradul imediat de lichiditate al acestor valori, exista si opinia incadrari lor in categoria disponibilitatilor banesti.

In cadrul activului patrimonial exista postul clienti si conturi asimilate. Acest post cuprinde creantele sub forma de clienti, efectele de primit, clienti incerti sau in litigiu si clientii- facturi de intocmit.

Creantele-clienti corespund facturilor de vanzare de bunuri, executare de lucrari si prestare de servicii, care nu au fost inca incasate pana la data inchiderii exercitiului. Atunci cand decontarea intre intreprindere si client survine ulterior vanzarii, vom vorbi despre o vanzare pe credit.

Efectele de primit sunt creante generate in momentul in care clientii au acceptat o cambie sau au primit un bilet la ordin. Atat cambia cat si biletul la ordin sunt efecte comerciale, adica titluri negociabile care reprezinta creante decontabile, la vedere sau pe termen scurt, in beneficiul persoanelor care le poseda.

Creantele sunt drepturi ale intrepriderii fata de tertii ei. Principala categorie de creante este reprezentata de creantele de natura comerciala : creante-clienti; efecte de primit; clienti incerti sau in litigiu; creante-facturi de intocmit etc. La acestea se adauga creantele salariale, sociale, fiscale; creantele fata de asociati privind decontarile referitoare la capital; creantele fata de debitori. Atunci cand la inchiderea exercitiului, la inventar, valoarea  posibila de incasare este inferioara valorii nominale exprimate in contabilitatea curenta, pentru diferenta se constituie un provizion pentru depreciere.

Clientii incerti sau in litigiu reprezinta creantele fata de clientii incerti, rau platnici, dubiosi sau aflati in litigiu. Numitorul comun al acestor spete de clienti este reprezentat de dificultatile cu care acestia se confrunta pe linie de solvabilitate. Inregistrarea lor in contabilitate este generata de neincasarea la termen a creantelor aferente, dar aceasta constatare nu este imediata. Alte fenomene trebuie sa contribuie la separarea acestor spete : avizele care au fost adresate clientilor nu au condus la nici un rezultat ; intreprinderea clienta este in dificultate sau, eventual, a intrat in faza de lichidare; ramura de activitate, regiunea sau tara in care fiinteaza si lucreaza clientul traverseaza o perioada de recesiune. Separarea contabila a clientilor incerti sau in litigiu nu modifica marimea patrimoniului (activului) net. Totusi, actiunea principiului sinceritatii, conditie a realizarii obiectivului imaginii fidele obliga la aceasta delimitare.

Clientii incerti sau in litigiu reprezinta mai degraba un cont de ordine. Cu ocazia inventarierii, este important sa se distinga creantele neincasabile, de cele incerte sau in litigiu si, evident, de cele normale. Aceasta operatie delicata se efectueaza pe baza balantei analitice a clientilor. Data scadentei creantelor este o indicatie pretioasa cu privire la calculul riscului de neincasare.

Clienti- facturi de intocmit se refera la creantele generate de livrarile catre terti, pentru care nu s-au intocmit facturi. Creantele in cauza au insa o valoare bine determinata, iar corespondentul lor contabil se regaseste in venituri certe. Separarea acestor creante in contabilitate este dictata, de asemenea, de actiunea principiului sinceritatii.

Alte creante : acest post se refera la creantele salariale, sociale si fiscale determinate ca net (sold) al operatiilor de decontare cu personalul, organismele sociale si bugetul statului. Sunt incadrabile in acest post :

Ø      avansurile acordate personalului si alte creante in legatura cu acestea ;

Ø      sumele de incasat de la organismale de asigurari sociale ;

Ø      creantele reprezentate de sume varsate in plus fata de cele datorate efectiv bugetului pentru impozitul pe profit si TVA ;

Ø      subventiile datorate de bugetul statului ;

Ø      alte creante generate de sumele virate in plus bugetului de stat, referitoare la alte impozite si taxe ;

Ø      creantele generate de relatiile intreprinderii cu celelalte unitati ale grupului ;

Ø      creantele fata de debitorii din reclamatii ;

Ø      pagube materiale si alte creante generate de existenta unor titluri executorii, precum si creante nascute din vanzarea pe credit a unor imobilizari corporale, imobilizari financiare sau titluri de plasament.

Creantele reprezinta valori economice avansate temporar de catre titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice si pentru care urmeaza sa se primeasca un echivalent valoric. Acest echivalent poate fi reprezentat de o suma de bani, de o lucrare sau un serviciu.

Toate persoanele fizice sau juridice care au beneficiat de valorile avansate urmeaza sa dea un echivalent corespunzator si ele sunt delimitate prin notiunea generica de debitori.

Sunt cuprinse in cadrul activelor circulante numai creantele a caror scadenta este sub un an. Creantele pe termen lung sunt incluse in cadrul imobilizarilor financiare. Principalele creante evidentiate, urmarite, controlate si analizate de catre contabilitate sunt:

A Avansurile acordate furnizorilor

Daca aceste avansuri sunt acordate inaintea inceperii executiei unei comenzi sau unui contract ele sunt denumite avansuri, iar daca sunt acordate dupa executarea partiala a comenzilor sau contractelor sunt denumite aconturi. Avansurile si aconturile se acorda sub forma unor imprumuturi sau al unor finantari temporare inainte ca datoria fata de furnizori sa existe.

Ca urmare, aceste avansuri si aconturi dau nastere la un drept de creanta asupra beneficiarului.

Aceste avansuri se utilizeaza in special in vederea sprijinirii viitorilor furnizori care urmeaza sa execute produse sau lucrari costisitoare sau cele cu ciclu lung de fabricatie (constructia unei nave sau a unui imobil).

B. Clientii

Aceasta categorie de active circulante ia nastere in etapa circuitului economic in care marfurile si produsele expediate catre beneficiari (clienti) urmeaza a se transforma in bani.

In urma livrarii bunurilor catre beneficiari, daca nu se face concomitent incasarea echivalentului lor valoric, ia nastere un drept de creanta pentru furnizori (expeditor) si o obligatie de plata pentru beneficiarul bunurilor (destinatar).

Acest drept de creanta al furnizorilor de bunuri, lucrari si servicii asupra beneficiarilor acestora, este reflectat in contabilitate sub denumirea de clienti.

Pentru asigurarea unei imagini fidele asupra patrimoniului si al sinceritatii informatiilor furnizate de catre contabilitate, clientii neincasati la scadenta si asupra carora exista o lipsa de incredere in ceea ce priveste solvabilitatea lor, deoarece se afla in lichidare si recesiune sau au fost actionati in justitie, in vederea obligarii lor la plata, sunt reflectati de catre contabilitate in mod distinct sub forma clienti incerti si litigiosi.

C. Efecte comerciale de primit

Presupun, de regula existenta unor raporturi juridice anterioare intre parti, rezultate din livrari de marfuri, prestari de servicii etc. Efectele comerciale de primit sunt creante asimilate clientilor.

Unitatea patrimoniala care vinde produse catre un client, daca doreste sa aiba o certitudine mai mare in ceea ce priveste incasarea echivalentului valoric, solicita clientului sau sa semneze un efecte de comert (cambie).

Cambia este denumirea generica data titlurilor de comert, deci titlurilor negociabile care fac dovada existentei unei creante. Cambia imbraca doua variante: trata si biletul la ordin.

TRATA este un inscris prin care creditorul (tragatorul) da ordin debitorului sau (trasului) sa achite la o anumita data (scadenta) unei a treia persoane numita beneficiar sau la ordinul acesteia o suma de bani determinata (figura) .

Tragatorul dupa obtinerea acceptului din partea trasului remite trata catre beneficiar. Beneficiarul are posibilitatea :

-sa pastreze efectul comercial pana la scadenta cand il prezinta trasului pentru incasare;

-sa transfere altei persoane dreptul de creanta asupra trasului. Acest transfer se face prin andosare sau gir, adica prin inscrierea pe spatele tratei a mentiunii  platiti lui.  sau  platiti la ordinul lui. , dupa care urmeaza semnatura andosantului (cel care cedeaza dreptul de creanta).

-sa sconteze imediat (sa vanda) trata la o banca. In acest caz, banca retine acontul (echivalentul dobanzii care se cuvine bancii pentru achitarea anticipata a tratei) si comisionul necesar pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de operatiile de scont.

Biletul la ordin este un titlu de credit prin care se constata angajamentul emitentului (semnatarului) de a plati el insusi beneficiarului sau la ordinul acestuia, o suma de bani, la o anumita data. Biletele la ordin pot si ele sa fie: pastrate pana la scadenta, transferate altei persoane ca drept de creanta sau scontate imediat la o banca. In acest caz banca devine propietara efectului si va incasa la scadenta creanta de la emitent (client).

D. Decontari cu asociatii privind capitalul

Reprezinta un drept de creanta asupra actionarilor sau asociatilor care au acceptat sa participe la constituirea sau marirea capitalului social si care inca nu au varsat integral contributia la care s-au angajat.

E. Alte creante

Cuprind drepturile unitatii patrimoniale izvorate din relatiile de decontare cum ar fi :

-avansuri acordate personalului

-sume de incasat de la organismele de asigurari sociale si protectie sociala

-sume de incasat de la bugetul statului (obligatiile fiscale platite in plus, subventii de incasat etc)

-sume de incasat de la alte unitati din cadrul grupului

-sume de ancasat ca urmare a vanzarii (cesiunii) activelor imobilizate si a valorilor mobiliare de plasament

-pagube de recuperat pentru care unitatea patrimoniala poseda titlu executoriu.

Aceste creante au un grad de lichiditate relativ mare, dar insuficient de mare pentru ca sa poata fi cuprinse in categoria mijloacelor banesti.

Trecerea dreptului de creanta de la o persoana la alta si care decurge din vointa beneficiarului, era prezenta in dreptul civil european, intr-o perioada anterioara dezvoltarii relatiilor cambiale. In dreptul cambial insa, transferul de creante are unele semnificatii speciale :

v         Persoanele care au avut temporar calitatea de a fi beneficiar al cambiei, cedand cambia altei persoane nu sunt absorbite in continuare de obligatia de a asigura plata la scadenta a cambiei. Toate persoanele implicate in procesul cambial, mai ales in calitate de beneficiari temporari, raspund solidar privind plata la scadenta a cambiei.

v         Cambia implica posibilitatea transferului de creante prin negocierea intre parti. Transferul presupune insa obligatia permanenta pentru fiecare fost detinator al cambiei de a raspunde solidar pentru plata cambiei la scadenta. Acest principiu care se considera strain dreptului european are o mare insemnatate pentru participantii la circuitul cambiei, cei care avand un drept de creanta prin cambie, il transfera prin vanzare, cesiune, altora. Punerea in practica a acestui principiu inseamna de fapt ca, daca cel obligat la plata cambiei la scadenta nu poate efectua plata, beneficiarul poate obliga la plata pe oricine din cei implicati in procesul cambial care au raspundere solidara.

v         Creditorii, oricare dintre ei, au incredere sporita in instumentul de plata reprezentat de cambie, intemeiata pe obligatia tuturor semnatarilor cambiei de a raspunde pentru creanta instituita prin cambie.

v         Fiecare din detinatorii cambiei vor manifesta o deosebita atentie fata de persoana care preia calitatea de creditor, asa cum la preluarea cambiei a analizat capacitatea de plata a persoanelor implicate in cambie.