Procedura falimentului

Procedura falimentului

Definitie data de articolul 3 punct 23: prin procedura falimentului se intelege procedura de insolventa concursuala, colectiva si egalitara care se aplica debitorului (persoana fizica sau juridica) in vederea lichidarii averii acestuia pe acoperirea pasivului fiind urmata de radierea debitorului din registrul in care este inmatriculat.

Prin faliment se intelege dizolvarea si lichidarea in cazul persoanelor juridice si lichidarea averii in cazul persoanelor fizice.

Cazul de intrare in faliment:

debitorul:

a)      si-a declarat intentia de a intra in procedura simplificata;

b)      nu si-a declarat intentia de reorganizare, sau la cererea creditorilor de deschidere a procedurii a contestat ca ar fi in stare de insolventa si contestatia a fost respinsa de judecatorul sindic;

c)      nici unul din subiectele de drept indreptatite sa propuna un plan de reorganizare nu a propus un astfel de plan sau nici unul din planurile propuse nu a fost acceptat si confirmat.

debitorul si-a declarat intentia de reorganizare dar nu a propus un plan de reorganizare ori planul propus de acesta nu a fost acceptat si confirmat;

obligatiile de plata si celelalte sarcini asumate nu sunt indeplinite in conditiile stipulate prin planul de reorganizare confirmat sau desfasurarea activitatii debitorului in decursul reorganizarii aduce pierderi averii sale;

a fost aprobat raportul administratorului special prin care se propune intrarea in faliment.

Prin hotararea prin care se decide intrarea in faliment judecatorul sindic va pronunta dizolvarea societatii debitor si va dispune urmatoarele masuri:

ridicarea dreptului de administrare al debitorului, acest drept fiind exercitat de catre lichidator;

in cazul procedurii generale desemnarea unui lichidator provizoriu stabilindu-se remuneratia si atributiile.

Masuri premergatoare lichidarii (articolele 113-115)

In cazul in care debitorul are bunuri si in alte judete, judecatorul sindic trimite notificari tribunalelor din acele judete in vedere sigilarii de urgenta a acelor bunuri.

Efectuarea lichidarii

La fiecare 3 luni calculate de la data inceperii lichidarii si cuprinse intr-un program de administrare a lichidarii (trebuie intocmit la 30 de zile de la numirea lichidatorului), lichidatorul are obligatia sa prezinte comitetului creditorilor un raport asupra fondurilor obtinute din lichidarea si incasarea creantelor, trebuie sa prezinte comitetului creditorilor si un plan de distribuire intre creditori.

Lichidarea bunurilor va fi efectuata sub control judecatoresc. In vederea maximizarii averii debitorului, lichidatorul va face toate demersurile de expunere pe piata intr-o forma adecvata acestora, toate cheltuielile de publicitate fiind suportate din averea debitorului.

Metode de vanzare a bunurilor

Lichidarea bunurilor va incepe imediat dupa finalizarea de catre lichidator a inventarierii bunurilor cuprinse in averea debitorului. Bunurile vor fi vandute in bloc sau individual, la licitatie publica sau prin negociere directa sau combinatie. Lichidatorul are obligatia sa propuna creditorilor metoda de vanzare prezentand si un regulament de vanzare. Care trebuie sa descrie modul in care se va realiza vanzarea. Metoda de vanzare a bunurilor este adoptata de adunarea generala pe baza propunerii lichidatorului si a recomandarii comitetului creditorilor. lichidatorul poate sa angajeze un evaluator.

Ordine de distribuire a creantelor (articolul 123)

Principii:

ordinea de distribuire este imperativa in situatia in care exista mai multe creante aflate in aceeasi ordine de preferinta - distributia se face proportional cu valoarea creantei;

regula proportionalitatii confera caruia sumele de distribuit intre creditori in acelasi rang de prioritate vor fi acordate proportional cu suma alocata pentru fiecare creanta din tabelul definitiv;

distribuirea sumelor in functie de rangul de prioritate - titularii de creante dintr-o categorie li se vor putea distribui sume numai dupa deplina indestulare a titularilor de creante din categoria ierarhic superioara potrivit ordinii de distributie din articolul 123;

cota de faliment (suma proportionala cu procentul pe care creanta lor il detine in categoria creantelor respective) - daca sunt fonduri ramase nereclamate in termen de 90 de zile de catre cei indreptatiti la aceste fonduri, fondurile respective vor fi depuse de lichidator in banci in contul averii debitorului, iar extrasul de cont va fi depus la tribunal. In lipsa disponibilitatilor in contul debitorului fondurile astfel depuse vor fi utilizate platile efectuandu-se pe baza unui buget provizionat pe o perioada de 3 ani aprobat de judecatorul sindic

Cazuri de lichidare a procedurii de insolventa

Pentru a evita divergizarea procedurii, procedura de insolventa poate fi inchisa in orice stadiu in cazurile in care nu se pot identifica bunuri in averea debitorului sau bunurile identificate nu pot acoperii cheltuielile administrative. Nici un creditor nu avanseaza aceste surse de bani.

a)      inchiderea procedurii pentru lipsa de resurse (articolul 131);

b)      inchiderea procedurii in caz de reorganizare sau faliment (articolul 132);

c)      inchiderea procedurii pentru lipsa creditorilor (articolul 134)

In cazul in care in urma cererii introductive a debitorului de deschidere a procedurii de insolventa, daca la expirarea termenului pentru inregistrarea cererilor de creante se constata lipsa lor, judecatorul sindic va pronunta o sentinta si de revocare a hotararii de deschidere a procedurii dar aceasta regula se aplica numai cand nu sunt creante care se inscrie din oficiu.

d)      alte cazuri de inchidere a procedurii (articolul 133).

Efectele inchiderii procedurii

a)      notificarea inchiderii procedurii: sentinta de inchidere a procedurii va fi notificata de catre judecatorul sindic directiei teritoriale a finantelor publice si registrul unde este inregistrat debitorul;

b)      descarcarea de indatorii a organelor si a altor participanti la procedura: prin sentinta de inchidere mai este descarcat judecatorul sindic (se desesizeaza);

c)      descarcarea de obligatii a debitorului: articolul 137 din lege reglementeaza regula conform caruia inchiderea procedurii de faliment are ca efect descarcarea debitorului persoana fizica de obligatiile pe care le avea inainte de intrare in faliment sub conditia ca debitorul sa nu fie gasit de infractiunea bancruta frauduloasa sau plati sau transferuri frauduloase.   In astfel de situatii debitorul este descarcat numai cand platile sunt facute din averea sa (are loc in procedura de reorganizare).

Articolul 137 aliniat 2 prevede ca la data confirmarii unui plan de reorganizare, debitorul este descarcat de diferenta dintre valoarea obligatiilor pe care le avea inainte de confirmarea unui plan de reorganizare si cea prevazuta in plan.

Absolvirea de obligatii a debitorului are loc numai in cea ce priveste persoana debitorului. In consecinta descarcarea de obligatii a debitorului nu atrage descarcarea de obligatii a fideiusorului sau co-debitorului principal.

Raspunderea membrilor organelor de conducere

In dreptul comun raspunderea juridica poate fi:

civila: care are ca finalitate o sanctiune pecuniara datorata celui afectat de conduita ilicita;

penala cu sanctiuni privative de libertate sau pecuniare datorate statului.

Raspundere civila poate fi:

contractuala cu incalcarea dispozitiilor contractuale;

delictuala pentru fapta proprie.

Conditiile antrenarii raspunderii

a)      fapta ilicita;

b)      raport de cazualitate dintre fapta ilicita si prejudiciul creat;

c)      prejudiciul;

d)      culpa delictuala.

A. Fapta ilicita

Pentru existenta ei, legea prevede cazuri speciale si limitative.

Sunt realizate elementele unei fapte ilicite care pot antrena raspunderea organelor de conducere in cazul procedurii de insolventa. Atunci cand membrii organelor de supraveghere sau de conducere au cauzat partial sau total starea de insolventa a debitorului:

au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice in folosul propriu sau in folosul altei persoane;

au facut acte de comert in interes personal sub acoperirea persoanei juridice;

au dispus de interes personal continuarea unei activitati care ducea in mod vadit persoana juridica la incetarea de plati;

au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile sau nu au tinut contabilitatea in conformitate cu legea;

au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au marit in mod fictiv pasivul acesteia (bancruta frauduloasa);

au folosit mijloace ruinatoare pentru a procura persoanei juridice fonduri in scopul intarzierii de plati;

in luna precedenta incetarii platilor au platit sau au dispus sa se plateasca cu preferinta unui creditor in dauna altui/altor creditori.

Caracterul ilicit a faptei poate fi exclus:

starea de necesitate;

legitima aparare;

ordinul legii sau comanda autoritatii legitime;

executarea unui drept;

consimtamantul victimei;

fapta unui tert pentru care cel vizat nu este tinut sa raspunda.

B. Raport de cazualitate dintre fapta ilicita si prejudiciul creat

Existenta lui este a doua conditie pentru antrenarea raspunderii.

C. Prejudiciul

relatie cauza efect;

raspunderea va fi angajata numai daca persoana impotriva caruia se executa actiunea a cauzat starea de insolventa a debitorului;

legatura de cauzalitate este un element obiectiv al raspunderii civile si nu unul care sa tina de vinovatia faptuitorului;

legatura de cauzalitate exista chiar daca persoana care a comis fapta ilicita a cesionat partile sociale, iar tertul cesionat a preluat si calitatea de administratie.

D. Culpa delictuala

Trebuie sa rezulte din conduita membrilor organelor de conducere ale debitorului sau alte persoane care au cauzat starea de insolventa a debitorului.

Pentru aprecierea culpei, judecatorul sindic trebuie sa se raporteze la bonus pater familias.

Culpa nu trebuie sa fie neaparat sub forma intentiei. Raspunderea civila va fi antrenata indiferent de forma de vinovatie constatata dar nu va fi antrenata atunci cand nu exista vinovatie.

Actiunea in raspundere

Actiunea in raspundere a persoanelor care au cauzat insolventa debitorului se prescrie in termen de 3 ani de la data la care a fost cunoscuta sau trebuie sa fie cunoscuta persoanei care a cauzat aparitia starii de insolventa dar nu mai devreme de 2 ani de la data hotararii de deschidere a procedurii. Aceasta actiune poate fi introdusa intre momentul deschiderii si inchiderii procedurii.

Executarea silita - masuri asiguratorii

In conformitate cu 142 din lege, executarea silita impotriva membrilor organelor de conducere sau impotriva oricarei persoane care a cauzat starea de insolventa a debitorului se efectueaza de catre judecatorul sindic in conformitate cu dispozitiile dreptului comun.

Dupa inchiderea procedurii falimentului, sumele rezultate din executarea silita vor fi repartizate de catre executorul judecatoresc in conformitate cu tabelul definitiv de creante pus la dispozitie de lichidator.

Infractiuni si pedepse (capitolul 5 din lege, articolele 143-148)

bancruta simpla: neintroducerea sau introducerea tardiva de catre debitor persoana fizica ori de catre reprezentatul legal a debitorului persoana juridica a cererii de deschidere a procedurii in termen care depaseste cu mai mult de 6 luni termenul legal de 30 de zile (articolul 22) constituie infractiunea de bancruta simpla si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 1 an sau amenda;

bancruta frauduloasa: inchisoare 6 luni - 5 ani. Daca administratorul judiciar sau lichidatorul averii debitorului precum si orice alt reprezentant sau prepus al debitorului savarsesc infractiunea de gestiune frauduloasa, pedeapsa este inchisoarea 3-8 ani. Delapidare 1-15 ani si interzicerea unor drepturi. Instanta competenta sa judece actiunile comune este tribunalul in raza teritoriala in care se afla sediul social, sa judece cu celeritate.