RELATII VALUTARE

RELATII VALUTARE

Din punct de vedere al clauzelor sau modul de livrare al marfurilor :

a) acreditiv documentar-transferabil: beneficiarul poate sa dea dispozitii bancii sa transforme o parte din acreditiv sau in totalitate unei terte persoane.

In functie de transferabilitate, acreditivul poate fi:

* acreditiv transferabil in favoarea unui alt beneficiar.Acest lucru se poate face o data si pt toata cantitatea de marfuri sau de servicii. Se foloseste aceasta posibilitate cand beneficiarul initial crede ca nu poate sa onoreze contractul incheiat, sa execute serviciile prevazute sau sa livreze marfurile respective.Formalitatile de transfer prevad ca se vor respecta toate conditiile puse din acreditivul original cu exceptia pretului care ar putea sa fie primit sau daca este mai mare se renegocieza.

Trebuie respectat de asemenea termenul de marfuri cat si termenul de valabilitate al acreditivului.Daca nu exista o anumita intelegere ,toate cheltuielile de transfer ale acreditivelor se suporta de beneficiarii initiali.

*acreditiv documentar transferabil de la o banca la alta ,situatie in care beneficiarul poate sa ceara ca acreditivul sa fie platit de alta banca.

In situatia importurilor romanesti trebuie avut grija ca noua banca sa fie pe cat posibil o banca corespondenta a bancii sale.

b)acreditivul documentar netransferabil

c)acreditiv documentar utilizabil partial sau total.El se poate folosi o singura data, partial sau total in valori proportionale cu volumul livrarilor sau al serviciilor executate

d)acreditivul documentar cu livrari esalonate sau platibile in transe se folosesc la marfurile care pot fi livrate in transe cum este cazul de ex: a materiilor prime

Se stabileste un grafic de livrari, iar fiecare livrare este socotita o operatie distincta. Daca din diferite motive o transa nu este livrata la termenii din grafic, plata acelei transe nu se mai face prin acreditiv, ci prin alta modalitate de plata, iar derularea livrarilor din grafic continua cu folosirea acreditivelor.

e)acreditiv documentar folosit prin trate. Este situatia cand exportatorul nu are incredere deplina in partenerul sau si trage trate, dar nu asupra partenerului ci asupra unei banci daca banca accepta acest lucru. El capata certitudinea ca daca respecta conditiile din acreditiv poate folosi trata chiar cu anticipatie, o poate sconta la banca pt a obtine fondul de care are nevoie sau o poate gira.

f) acreditiv documentar tip revolving - care se reinnoieste are caracteristica de a-si reinnoi valoarea pana la limita la care a fost deschis.Este bine sa fie folosit cand un importator are relatii mai indelungate cu un amumit partener de la care primeste marfa si atunci pt.a nu face cate un acreditiv pt fiecare cantitate livrata se deschide un acreditiv gen revolving. Reinnoirea acreditivului se face in mod automat pt fiecare transa; la deschidere trebuie scris in mod corect care e valoarea transei si termenul de valabilitate pe fiecare transa.

g) acreditiv documentar back to back-un acreditiv de import deschis pe baza unui acreditiv de export.

h) acreditiv documentar cu folosirea clauzei rosii. Cand se foloseste aceasta clauza se face o favoare vanzatorului exportator ptr ca acesta poate primi de la banca avansuri in contul viitoarelor livrari, ceea ce se cheama "credit documentar". Se mai spune ca exportatorul prin folosirea acestui tip de acreditiv se autofinanteaza.

i) acreditiv documentar subsidiar- este situatia in care fiind in derulare un acreditiv extern, exportatorul poate sa faca un acreditiv intern in favoarea producatorului de marfuri.

j) acreditiv documentar de rambursare. Este un ordin pe care o banca coordonatoare il da bancii sale corespondente din strainatate, acolo unde el are deschis un cont, cont in care are disponibil ca aceasta banca sa tina la dispozitia unei terte banci o suma determinata. Pentru firmele noastre este avantajos un asemenea tip de acreditiv.

Ex: urmeaza sa se faca un export de marfuri in Italia urmarind a fi incasata o anumita suma in euro. La depunerea documentelor care arata ca marfurile au fost expediate,exportatorul roman poate incasa marfa , suma convenita.

Pentru ca un acreditiv documentar sa fie socotit valabil trebuie sa cuprinda anumite elemente si sa aiba in anexa anumite documente necesare pentru deschiderea acreditivului si pt plata lui.

In cazul incheierii unor contracte este bine ca inca din faza negocierilor sa se mentioneze la capitolul conditii de plata, toate documentele necesare pt derularea acreditvului.

Dintre elementele necesare intr-un acreditiv se numara:

-numele bancii coordonatoare sau din ordin careia se deschide acreditivul;

-numele bancii care trebuie sa avizeze deschiderea acreditivului ; sa negocieze , sa confirme si sa plateasca cand este cazul tratatele care au fost trase;

-felul si natura acredit. Daca este trnsferabil sau nu; daca este confirmat sau nu.

-diferite clauze asupra carora s-a convenit; transferabila clauza rosie

-valoarea acreditivului

-valuta in care se face plata

-documentele care fac parte din acreditivul respectiv

Dintre doc care se folosesc in mod uzual avem:

a)factura comerciala externa redactata in limba cuvenita este asemanatoare facturilor interne si in ea trebuie sa se regaseasca numele firmei exportatoare care este beneficiara a acreditivului, numele importatorului, bancile care ii desemneaza conturile respective, codurile fiscale, descrierea exacta a marfii, unitatea de masura, cantitatea, pretul pe unitate de masura, valoarea totala si daca e cazul TVA.

b)factura consulara este o factura externa pe care exportatorul o prezinta la consulatul tarii de unde este partenerul cu rugamintea sa fie legalizata si avizata

c)factura proforma este o factura provizorie de informare a partenerului si pe care acesta o poate folosi pt a obtine licente de import si pt a o prezenta autoritatilor in vederea unor eventuale scutiri de taxe vamale

Tot pe facturile externe se scrie de obicei si conventia in baza careia se fac livrarile (CIF, FOB)

II.Documentul de transport

-conosamentul

-scrisoarea de trasura internationala

-daca se foloseste o casa de expeditie -adeverinta eliberata de firma

-calea aeriana -air-bill

III.Procesul verbal de receptie calitativa a marfii

IV. Procesul verbal de expeditie

V. Polita sau certificatul de asigurare

VI. Certificatul sanitar-veterinar

VII. Certificatul fitosanitar sau fitopatologic

Scrisoarea de credit comercial

Este folosita in Marea Britanie , SUA si in celelalte tari in care sistemul bancar este organizat dupa cel englez.

Este un doc. prin care banca se obliga sa faca plata in numele importatorului, fiind o garantie pt exportator ca isi va incasa banii. Exportatorul stie ca banca, care face scrisoarea va face plata sau se va accepta sa se traga cambii asupra ei in situatia in care sunt indeplinite conditiile care sunt prevazute in scrisoare.

Vinculatia

Prevede ca marfurile sa fie livrate bancii si aceasta sa le puna la dispozitia importatorului dupa ce plata a fost facuta; s-a folosit la inceputul sec XX chiar si pt marfuri de masa cand o banca putea sa incheie un antrepozit in acest scop.

Actualmente bancile nu mai sunt interesate de asa ceva si eventual vinculatia poate fi folosita pt obiecte foarte mici dar cu o valoare foarte mare.

Etapele efectuarii controlului financiar

1.programarea actiunii de control financiar,se intocmeste un un program de control pe o anumita perioada, program in care sunt nominalizate obiectivele ce urmeaza a fi controlate, formele de control ce urmeaza a fi controlate, formele de control ce urmeaza a fi aplicate, persoanele ce urmeaza a fi controlate.

Piata financiara.Piata de capital

In activitatea economica se lucreaza cu bunuri care au capacitatea de a aduce venituri intr-o anumita perioada de timp. Aceste bunurisunt cunoscute sub denumirea de active.

Activele pot fi :

- active reale - bunuri materiale care introduse in circuitul economic produc venituri ;

- active financiare - sunt inscrisuri care confera drepturi banesti detinatorului, drepturi ce rezulta dintr-o valorificare ulterioara.

Activele financiare se impart in :

active bancare - activele rezultate ca urmare a operatiunilor bancare ce produc dobanzi ; nu sunt negociabile si prezinta un grad ridicat de siguranta

acive de capital - sunt rezultate din operatiuni de investitii, plasamente pe termen lung si mediu ce se materializeaza in titluri de valoare negociabile, dar acestea au un anumit grad de risc

active monetare - sunt rezultate din plasamente pe termen scurt, sunt negociabile si prezinta un grad mare de lichiditate

Piata financiara - reprezinta conjunctura prin care activele financiare sunt constituite si introduse in circuitul economic. Este o piata specializata unde se intalnesc si se regleaza fluxurile cererii si ofertei de active financiare.

Dupa activele care circula pe piata financiara , aceasta se compune din :

piata bancara - reprez.multitudinea relatiilor de credit la care participa activele bancare, care nu-si schimba valoarea prin negociere (cambiile, biletele la ordin, cec-urile)

piata de capital - reprez.ansamblul tranzactiilor cu titluri pe termen lung si mediu a caror valoare se modifica prin negociere

piata monetara - constituita din tranzactii cu titluri pe termen scurt si usor lichidabile

Piata de capital - reprezinta ansamblul relatiilor si mecanismelor prin care se faciliteaza dirijarea capitalurilor disponibile din economie catre agentii economici sau catre entitatile publice sau private.

Caracteristicile pietei de capital :

este o piata deschisa, accesibila tuturor care doresc accesul

produsele tranzactionate pe aceasta piata sunt instrumente emise pe termen mediu si lung

produsele pot fi tranferate liber, prin negociere, de la un posesor la altul

accesul la piata este intermediat

Structura pietei de capital

Dupa modul in care se emit si se tranzactioneaza valorile mobiliare

piata primara

piata secundara

Dupa valorile mobiliare tranzactionate

actiuni

obligatiuni

contracte derivate

Dupa modul de formare al pretului

piete de licitatie

piete de negociere

In functie de momentul finalizarii tranzactiilor

tranzactii la vedere

tranzactii la termen

Instrumente de baza ale pietei de capital

Documentele care participa la operatiuni comerciale sau financiare pe piata financiara se numesc titluri de valoare.

Titlurile de valoare se impart in :

titluri comerciale (conosament,warant,efectele de comert)

titluri necomerciale (titluri fin.si instrumentele monetare)

Titlurile financiare - sunt titluri de valoare necomerciale,care confera detinatorului dreptul la un venit (fix sau variabil) ; sunt exprimate printr-un inscris, permit transformarea unor valori mobiliare in valori imobiliare ; au o valoare nominala si o valoare de piata. Titlurile financiare sunt actiunile, obligatiunile, titlurile de valoare emise de stat si warant-urile.

Actiunile - reprezinta fractiuni ale capitalului social si desemneaza raportul juridic dintre detinatorul actiunii si pers.juridica emitenta.

Principalele caracterisitici ale actiunilor :

reprezinta fractiuni egale ale capitalului social

au o anumita val.nominala ; sunt indivizibile si sunt negociabile

Obligatiunile - sunt instrumente financiare, de credit emise de catre organele administratiei publice sau soc.com. pe termen scurt, mediu sau lung. Obligatiunile reprezinta titluri de creanta negociabila.

obligatiuni cu dobanda variabila - presupun stabilirea periodica a dobanzii, in functie de un anumit reper financiar, care poate fi o rata a dobanzilor interbancare sau dob.acordate pt.titlurile de stat.

obligatiuni convertibile - detinatorii lor au posibilitatea de a le converti in actiuni comune ale emitentului la o rata prestabilita la momentul emisiunii

obligatiuni indexate - sunt acelea pt.care emitentul este de acord sa actualizeze valoarea in functie de un indice sau de o anumita variabila (cursul de schimb dintre moneda nationala si una internationala, indicele preturilor, indicele inflatiei)

obligatiuni de participatii - sunt emise initial cu o rata a dobanzii mai scazuta, dar care va fi direct dependenta de rezultatele financiare inregistrate ulterior

obligatiuni cu bonuri de subscriere (warant-uri) - presupun emiterea simultana a unei obligatiuni si aunui bon de subscriere care are o forma negociabila; de aceea rata dobanzii este < decat in cazul obligatiunilor simple

Titlurile de valoare emise de catre stat - reprezinta principalele categorii de valori mobiliare ce pot fi emise de catre stat sau organe ale administratiei publice centrale sau locale. Acestea sunt reprezentate de :

bilete de tezaur - sunt emise pt.a acoperi nevoile de finantare si au scadenta de pana intr-un an

bonuri de tezaur - sunt valori mobiliare emise pe termen mediu (max.10 ani) cu scopul de a acoperi nevoile de finantare ale bugetului de stat sau deficitul balantei de plati

obligatiunile de stat - sunt valori mobiliare pe termen lung pe termen lung si foarte lung (scadenta intre 10-30 ani). Metoda emiterii oblig.de stat e aleasa atunci cand exista un obiectiv investitional clar definit

obligatiunile municipale - sunt emise de administr.publice locale pt.perioade medii de timp; finanteaza obiective edilitare ; creditele obtinute prin aceste emisiuni devin o componenta a datoriei publice locale

bonuri de subscriere (warant-uri) - reprezinta valori mobiliare care acorda detinatorului garantia din partea societatii emitente ca intr-o anumita perioada de timp va putea cumpara la un pret prestabilit o anumita cantitate de actiuni comune a respectivului emitent ; sunt emise pt.perioade de timp medii intre 5 si 10 ani. De regula sunt atasate la emisiunea unui alt titlu financiar pt.a-i spori atractivitatea fata de investitori.

Avantajele emisiunii de titluri financiare

Ameliorarea imediata a situatiei financiare prin atargerea de lichiditati, majorarea resurselor economice si imbunatatirea imaginii societatii pe piata.

Imbunatatirea organizarii societatii si posibilitatea de a trasa un plan de dezvoltare pe termen lung

Accesul la alte surse de finantare decat imprumuturile bancare

Dezavantajele emisiunii de titluri financiare

Pierderea controlului de catre unii actionari in ceea ce priveste conducerea societatii

Reducerea dividendelor datorita numarului mare de actionari

Obligativitatea de a intretine un grad mai mare de tranparenta asupra modului de administrare a societatii

Plata unor comisioane catre societatea intermediara

Titluri derivate - acestea reprez.contractele de vanzare-cumparare de titluri incheiate intre emiten si cumparator, realizabile la o data viitoare.

Cel mai frecvent intalnite titluri derivate sunt :

contractele futures

optiunile(options)

Contractele futures - sunt contracte de vanzare-cumparare intre doua parti a unei cantitati standard dintr-un titlu fin.la un termen viitor si un pret stabilit.

Obligatiile celor doua parti sunt concretizate intr-un document negociat la bursa. Creditorul operatiunii are dreptul de a alege fie preluarea la scadenta, fie vanzarea inainte de scadenta a unui tert.

Optiunile - sunt contracte care dau dreptul cumparatorului, dar nu si obligatia de a cumpara o anumita cantitate de titluri la o data viitoare.

Optiunile pot fi :

de vanzare (put options) - vanzatorul dobandeste prin contract dreptul de a vinde

de cumparare (call options) - prin care cumparatorul dobandeste dreptul de a cumpara titluri

Titlurile convertibile - reprez. titluri de creanta cu dobanda fixa ce produc dobanda pana in momentul in care sunt schimbate in titluri de proprietate asupra institutiei emitente. In cazul titlurilor convertibile, emitentul mobilizeaza un imprumut la o dobanda mai mica decat cea de la obligatiuni, oferind cumparatorului optiunea de a putea converti obligatiunea in actiune la pretul stabilit.

Investitia de portofoliu - reprez. detinerea unui pachet de actiuni si/sau obligatiuni mai < de 10% din totalul actiunilor si/sau obligatiunilor emise de o societate.

Investitie de portofoliu efect.de investitori institutionali care achizitioneaza titluri de valoare si mentin neschimbata structura portofoliului

Investitie de portofoliu de tip speculativ, care este efectuata conjunctural de catre investitori, care cumpara titluri in scopul revanzarii pt.profit

Participantii la piata de capital

Emitentul - partenerul care are nevoie de fonduri si le cauta pe piata

Investitorii - poseda capital pe care doresc sa-l valorifice

Intermediarii - sunt reprez.de institutii ca : bancile comerciale, bancile de investitii, bancile universale, burse de valori mobiliare, soc.de val.mobiliare, fonduri mutuale, case de brokeraj

Compensarea ( clearing-ul)

O serie de factori restrictivi, cel mai important fiind lipsa mijloacelor de plata internat., au condus, pornind de la ideea trocului si al barterului, a unui sistem care sa reduca sau sa evite transf. Ale valutelor convertibile. In aceasta situatie se gasesc statele putin dezvoltate dar si cele cu dezvoltare medie in anumite perioade cand exporturile nu reusesc sa aduca in tarile respective valutele convertibile necesare.

Compensatia poate fi:

a) particulara

b) globala

Compensatia globala, deci clearing-ul, inseamna o cencentrare a platilor la Banca Centrala sau la alta institutie stabilita. Asa s-a lucrat si in Romania pana in 1989 in cadrul Acordului Economic = CAER si impus tarilor foste socialiste de fosta Uniune Sovietica. In acest fel, exportatorii dintr-o tara sunt platiti in moneda nat. din sumele varsate de importatorii din aceeasi tara, ceea ce conduce la excludere partiala sau totala a misc.de valute convertibile.

Pentru organizarea clearing-ului se semneaza un acord intre tarile partenere prin care se stab. banca centrala sau alta institutie care sa faca decontari reciproce, lista prod.care vor fi compensate, precizarea platilor care vor fi facute prin conturile de clearing, creditul tehnic si lichidarea soldului final.

Exista doua tipuri de acorduri de clearing :

a)      cu 2 conturi, cate unul in cele 2 tari partenere

b)      cu un singur cont intr-o tara sau alta

a)      Acorduri de clearing cu doua conturi

in fiecare tara participanta se deschide cate un cont, in cadrul unui oficiu de clearing, fiecare oficiu de clearing deschide un cont de clering pt. tara partenera in moneda sa nationala.

poate fi stabilita o moneda sau alta

contul se numeste CONT INTERNATIONAL DE CLEARING, stabilindu-se un curs de clering

mecanismul de derulare : importatorii care cumpara marfuri din tara partenera de clearing achita in moneda nationala la oficiul de clearing din tarile lor contravaloarea marfurilor

ulterior, transformarea acestor sume in moneda nat.,in moneda partenerului se face in functie de cursul de clearing

oficiul de clearing din tara importatorului crediteaza aceasta suma oficiul de clearing partener si il avizeaza de aceasta operatiune; cu sumele acumulate in conturile respective la oficiul de clearing sunt platiti exportatorii

in general, acordurile de clearing prevad livrari reciproce echilibrate ca valoare de diferite marfuri, livrarile tb.sa fie per total echilibrate

Creditul tehnic asigura desfasurarea operatiunilor intre cele doua tari, deoarece importurile si exporturile dintr-o tara sau cealalta nu pot fi simultane. Fiecare tara poate sa apara in functie de cealalta in pozitia de creditoare sau debitoare. Ar putea sa apara situatia in care exportatorii sa trebuiasca sa astepte sa se creeze disponibil in contul de clearing pe care importatorii nu l-au varsat inca.

In situatia in care oficiul de clearing nu are suficient disponibil, oficiul plateste totusi exportatorii, acordandu-le un credit = Credit Tehnic, care se ramburseaza cand importatorii depun sumele respective.

Rolul creditului tehnic este de a intretine neintrerupt livrarile reciproce. C.tehnic are si un rol de finantare, mereu se stabileste o limita a creditului tehnic; daca aceasta limita nu ar exista si daca prin absurd s-ar acorda in exces, ar avea influenta negativa asupra balantei de plati. Creditul tehnic are doua aspecte : cu un plafon pt.credit.tehnic propriu-zis (se acorda gratuit) ; alt plafon cu scop de finantare.

In acordul de clearing sunt prevazute si alte clauze :

de devize

daca plafonul de compensare este depasit de un partener, el trebuie sa plateasca diferenta in devize convertibile

acordul de clearing devine un acord de clearing si de plati

pot fi prevazute inca doua clauze , de reversibilitate sau fara reversibilitate, astfel incat suma platita in valuta pt. depasirea plafonului cred.tehnic sa poata fi recuperata

acordurile de clearing cuprind si lista platilor care se pot face :

a) pt. marfuri propriu-zise

b) pt. navlosirea navelor

c) ch.de expeditie, de receptie, de transbordare, diferite taxe consulare

Lichidarea soldului final se poate face prin livrari de marfuri sau prestari de servicii, prin transfer de valuta convertibila sau prin plata in aur.

Clearing cu doua conturi asigura o perfecta simetrie si e bine pt.orice tara sa-l foloseasca.

Se practica si compensarea multilaterala, la care participa mai multe tari.

b)      Clearing cu un singur cont

se practica mai ales cand o tara este creditoarea alteia

tara creditoare deschide un cont de clearing in care se inscriu toate sumele incasate si platite pt. tara partenera

nu asigura un tratament echitabil pt. ambele tari

exportatorii dintr-o tara daca nu au pe teritoriul lor un astfel de cont deschis tb. Sa astepte primirea avizului de creditare de la banca creditoare straina

tara care tine contul poate sa importe nelimitat din tara partenera ceea ce ii avantajeaza

Lichiditatile intreprinderii

Notiunea generala a lichiditatii se refera la capacitatea unui agent economic de a plati oricand si imediat orice datorie pe care el o are.

Pt.a raspunde acestei necesitati tb.ca ag.ec.sa urmareasca cu atentie evolutia disponibilitatilor pe care le are in cont si in masura in care este posibil sa constituie un fond de rezerva si sa pastreze in portofoliu active, lichide, adica pot fi preschimbate cu usurinta in bani.

Lichiditatea internationala se def.ca totalitatea mijloacelor de plata in strainatate de care dispune o tara, care se pot usor transforma in bani indiferent daca suma respectiva este detinuta de banca centrala, de banci comerciale sau chiar de particulari.

Structura lichiditatii internationale este :

rezerva monetara internat. Detinuta de banca centrala si anume depozite in aur, valute, devize, drepturi speciale de tragere si pozitia creditorilor fata de fondul monetar internat., adica situatia in care virarile catre FMI sunt mai mari decat cota de participare.

mijl.de plata internat. si activele detinute de bancile comerciale si alte institutii financiare din tara, cu conditia ca ele sa poata fi usor transformate in valuta : depuneri la banca la termen si la vedere, depuneri de livrete de economie, bonuri de tezaur,obligatiuni,actiuni, alte titluri care pot fi scontate la banci sau facilitati de credite (sunt aprobate dar nefolosite) ; acestea sunt numite lichiditati primare

lichiditati secunare - sunt cele care s epot transforma in bani cu precizarea ca activele greu transformabile in bani sunt din punct de vedere tehnic se numesc lichiditati tertiare.

Activele care fac parte din lichiditatile internat.se pot grupa in :

active reale

active financiare formate din diverse valute, titluri de valori si creante care sunt usor negociabile

In sens mai restrans, lichiditatea internat. se def. ca rezerva de mij.de plata straine de care o tara are nevoie pt. a face fata unor eventuale fluctuatii neprevazute ale veniturilor si chelt.externe. Din acest punct de vedere structura lichiditatilor internat.este formata din :

rezervele monetare internat. aflate la banca centrala

creditele internat. acordate de organismele internat. si facilitatile temporare pe care bancile centrale si le acorda pe baza de reciprocitate.

Lichiditatile internat. nu sunt impartite echitabil intre statele lumii; ele depind de productia de aur, de abundenta sau putinatatea mijl.de plata aflate pe pietele financiare si de deficitul pe pietele externe ale tarilor puternic industrializate.

Aurul joaca un rol controversat.

In general tarile industrializate detin 2/3 din totalul rezervelor internat. globale din care 93% sunt active in devize fara aur si active in DST-uri si in pozitia de creditor la FMI.

Sunt state care au deficite mari ale balantei de plati. Aceste tari au mari nevoi de lichiditati vis-a-vis de cap.necesare.

Sunt tari care au in schimb balante excedentare.

Dirijarea cap.pe piata financiara se face cu ajutorul bancilor private si ale organismelor finan.internationale ( fondul monetar international, MIRT,BNI)

Formarea si utilizarea rezervelor valutare

indiferent din ce punct de vedere am defini lichiditatea internat., locul cel mai important in structura sa il joaca rezerva monetara internat. : aurul, rezervele valutare, disponibilitatile in DST-uri si creanta tarii respective asupra FMI.

Rezerva de aur se formeaza fie din productia interna, fie din cumparari de pe piata.

In 1999 stocul nostru de aur la Banca Nationala era de 96 tone cu o puritate de aproape 100%.

Rezerva noastra de aur reprez.circa 1/3 din totalul rezervei noastre.

Rezervele valutare - cuprind creantele asupra strainatatii, depozite in valuta la banci, valute si efecte, bonuri de tezaur, obligatiuni.

Volumul rezervelor valutare depinde de cererea si oferta care actioneaza asupra sa.

Cererea depinde de :

regimul schimbului valutar care implica interventia bancii.

socurile

situatiile de criza sau de necesitate care necesita interventia Bnacii Centrale

nevoia statului respectiv de a acoperi datoriile externe care au ajuns la scadenta

costul rezervelor pe care le detine tara respectiva fara a fi exploatate

Oferta depinde de :

aportul valutar adus de participarea la circuitul valutar

fluxul de cap.care rezulta din tranzactii, acorduri sau imprumuturi externe

excedentul bugetar

In general o banca centrala tb.sa duca o politica pt.a favoriza factori care pot mari oferta si incercarea de a diminua sau elimina factori care duc la aparitia cererii.

Factorul cel mai des intalnit in acest sens este dezechilibrul balantei de plati externe.

Disponibilitatile in DST

se formeaza din alocari si din incasari din operatiuni facute cu fondul sau alte tari care detin fonduri speciale

Creantele asupra FMI sunt formate din virarile de plus la FNI peste cota de participare a tarii.

Rezervele monetare internat.se folosesc pt

echilibrarea balantei de plati

garantarea unui imprumut extern

interventia pe piata

plasarea temporara a excedentului balantei de plati

Aurul se pastreaza in tezaurul bancii centrale sau la alte banci externe .

Valutele, devizele si creantele convertibile pot fi plasate in diferite tranzactii cu 2 conditii :

sa-si pastreze lichiditatea

sa fie rentabile

Solutii pt a se contracara aceste neajunsuri :

o parte din aceste elemente se mentine lichida, adica se depun pe termen foarte scurt si scurt

o alta parte mai putin lichida permanenta se plaseaza in titluri cu venit in valuta

Optimizarea lichiditatii internationale

Un volum prea mare de mijl.lichide incluse in rezerva monetara inseamna imobilizarea acestor fonduri in loc sa fie folosite in diferite tranzactii.

O tara nu tb. sa urmareasca sa aiba un volum cat mai mare de mijl. de plata in valuta, ci cu un volum optim.

Un indicator care sa exprime cea mai buna lichiditate tb.sa fie un raport intre volumul total al lichiditatii si o alta marime.

masa monetara

angajamentele la vedere si la termen ale BC

totalitatea platilor externe sau numai pt.export

deficitul balantei de plati

Marimea cea mai des folosita ca termen de comparatie este valoarea importului de marfuri. Se socoteste o lichiditate normala cea care asigura importul unei tari pe cateva luni.

In unele tari se face si o comparatie a lichiditatii internat.actuale cu cea a . din alte perioade, urmarindu-se realocarea unei optimizari a lichiditatii internat. ; s-a constatat ca nu toate elementele sale pot fi influentate in egala masura, spunandu-se tehnic ca ele au o tehnicitate diferita., prin tehnicitate intelegandu-se elasticitate.

DST-urile fiind o moneda componenta, sunt cele mai stabile si socotite ca fiind elementul care poate optimiza cel mai bine lichiditatea internat.

Lichiditatea internat. difera de la o tara la alta .

85% di rezerve- sunt concentrate in tarile dezvoltate, in timp ce tarile mai putin dezv. au un deficit al balantei de plati.

Finantarea si acreditarea internationala

Piata financiara internationala

activele financiare fluctueaza de la posesorii lor prin intermediari la utilizatorii de active si invers, formand astfel piata financiara internationala.

pe aceasta piata tranzactiile se fac doar in valuta

Piata fin.internationala :

nu este supusa restrictiilor financiare al tarii in care se afla

respecta prorptiile reguli

respecta uzantele internationale

tine seama de indicatiile organismelor fin.internat.

Datorita acumularii pe aceste piete a unor fonduri importante au aparut astfel institutiile de credit si de reglementare a creditului(banci internat.,consortii financiare,organisme financiare internat.).

Pentru ca o piata fin.nationala sa functioneze ca piata fin.internat.tb. sa respecte urm.conditii:

existenta unei importante capacitati de finantare

existenta unei monede stabile

existenta relatiilor de corespondenta cu institutiile similare din strainatate

posibilitatea convertirii si transferarii valutei

sa fie credibila si apreciata de organismele financ.internat. (din manual- bursele de valori)

Finantarea internationala

finantare = punerea la dispozitia unei institutii guvernamentale sau private a unor fonduri pe termen lung necesare realizarii unor obiective importante

finantarea internationala se realizeaza pe baza unor acorduri prealabile putand prezenta urm.forme :

prin cumpararea de valori mobiliare emise de cel ce solicita fonduri

prin acordarea de imprumuturi pe termen lung garantate cu obligatiuni/bonuri de tezaur

acordarea de imprum.ipotecare prin transferuri de valori mobiliare straine pt.cresterea capit.social al solicitantului

stadiile pe care le parcurg operatiunile de finantare :

actiuni de acumulare de fonduri pe pietele nationale

faza de evaluare internat.a fondurilor atrase

piata fin.dirijeaza fondurile evaluate in bani etalon internat.catre destinatie

miscarea efectiva a fondurilor catre ec.nat. solicitante

operatile financiare internationale sunt :

investitii internat.directe

finantari pt.plasamente internat.de titluri

ajutoare fin.internat.

asigurari si reasigurari

cotizatii la institutii fin.internationala

Investitiile internationale directe

au ca scop realizarea unor obiective economice majore

Investitiile pot fi :

integrale

partiale

Etapele realizarii invest.internat.directe :

etapa pregatitoare in care fiecare parte se informeaza si se documenteaza despre partener ; aceasta etapa se incheie cu un acord internat. de investitii(un contract ce prevede drepturile si obligatiile partilor)

etapa de executie in care se trece la finantarea lucrarilor de realizare a obiectivului

etapa de exploatare a investitiei

etapa de lichidare a investitiilor - lichidarea avand loc in cazul in care se vinde ob.construit catre beneficiarul initial sau faliment

Plasamentul internat.de titluri

institutiile din cadrul pietelor financiare ce detin capital disponibil il pot plasa prin cumpararea de titluri intr-o alta tara

plasamentul internat. de titluri se poate realiza atat pe piata nationala cat si pe cea internat.

plasamentul pe pietele fin.internat. au condus la aparitia de noi instrumente si titluri financiare cum ar fi euroobligatiunile

euroobligatiunile sunt obligatiunile cu circulatie internat. exprimate in alta moneda decat cea a tarii emitente

sunt emise de banci importante (f.mari) sau de sindicate de banci infiintate pt.emisiunea respectiva

oferta publica este facuta simultan in mai multe tari

Caracteristicile euroobligatiunilor

sunt emise in afara tarii in a carei moneda sunt exprimate

pot fi emise de catre imprumutatii domiciliati in orice tara

pot fi achizitionate de investitori din orice tara

restrictiile de emisiune si tranzactionare sunt foarte putine

Euroobligatiunile se prezinta sub urm.variante :

euroobligatiuni directe - au aceeasi dobanda pana la scadenta

euroobligatiuni cu optiune de cumparare - acestea permit emitentului sa le rascumpere inainte de scadenta

euroobligatiuni cu optiune la vanzare - sunt folosite cand emitentul doreste un termen mai lung decat este dispus investitorul

euroobligatiuni cu rata dobanzii variabila -

In cazul euroobligatiunilor riscul este acela al variatiei accentuate a dobanzilor.

Alte operatiuni financiare internationale

Intre op.fin. internationale o pondere redusa o au finantarile specifice tranzactiilor comerciale, ajutoarele financiare internat., asigurarile si reasigurarile, cotizatiile catre organisme fin.internat.

Finantarile specifice tranzactiilor comerciale

reprez. disponibilizari de fonduri pt.sustinerea anumitor contracte

Leasing-ul - un contract utilizat in cazul in care cumparatorul doreste sa achizitioneze utilaje, mijl.de transport, bunuri cu val.ridicata si de uz indelungat, dar nu dispune de sumele necesare

Franciza - reprez.un sistem de vanzare de bunuri sau servicii pe baza unui contract de lunga durata intre 2 parteneri printre care francizorul a dezvoltat o afacere rentabila, iar celalalt (francizat) cumpara dreptul de a folosi aceasta afacere in schimbul platii unui pret si a unui comision periodic.

Factoring-ul - o modalitate specifica de finantare a unui exportator care este posesorul mai multor creante pe termen scurt provenite din vanzarea de bunuri. Aceste creante sunt cumparate de o intreprindere(firma) specializata, ce preia astfel riscul neincasaii la timp.

Forfetarea - exista situatii in care anumite bunuri nu pot fi livrate imediat ; in aceasta situatie dupa incheierea contractului intre exportator si importator este incheiat un contract cu o firma specializata ce va finanta exportatorul pana la livrarea marfurilor.

Ajutorul financiar international :

cel mai des intalnit este ajutorul pt.dezvoltare care de multe ori este format din finantari nerambursabile

Operatiuniile de asigurare si reasigurare - au aparut ca urmare a cresterii riscului operatiunilor fin.internat., scopul lor fiind acela de a acoperi in cazul unei pierderi conjuncturale de piata sau contractuale de imprumut pagubele suferite de una din parti.

Posibilitatea de acces la finantarea internationala

Finantarea internationala poate fi observata astfel :

prin tratative directe bi/multilaterale

prin organisme de specialitate de renume mondial/regional

prin donatii si credite

imprumuturi pe termen lung pe pietele de capital

Creditarea internationala

Relatiile de credit dintre institutiile financiare internat nationale prin care se acumuleaza fonduri si se concentreaza cereri de credit reprezinta piata internationala de credit.

Specificul op.de creditare este dat de urm.elemente :

rambursarea sumei primite la termenul stabilit prin contract

perceperea unei dobanzi rezultata prin intelegerea partilor, dar care se situeaza in jurul clei stabilite de piata de dobanzi (indicator LIBOR = London Interbank Oferte Rate) = rata de referinta la nivel mondial

obiectul creditului si valoarea lui

conditionari de natura economica, politica, monetara

Principalii participanti pe piata creditului sunt institutii fin.bancare pe diverse niveluri, astfel :

pe plan national participa banca centrala,bancile comerciale, bancile de comert exterior, bancile de afaceri, insistutiile de asigurare

la nivel regional - instit.fin.bancare din regiunea respectiva : Banca europeana de Investitii pt.Europa (BEI), Banca Internationala de Dezv. pt America, Banca Africana de Dezv. pt. Africa si Banca Asiatica de Dezv.pt Asia

pe plan mondial actioneaza fondul monetar international (FMI), Banca Mondiala, BERD.

In situatia in care pt.sustinerea unui credit este necesar un efort financiar deosebit intervin consortiile bancare/sindicatele bancare.

Clasificarea creditului : manual

Echilibrul valutar

Toate operatiunile care implica relatii valutare conduc unele la marirea veniturilor nationale, altele la micsorarea lor.

Dezideratul este de a mentine un echilibru a celor 2 tipuri de operatiuni pt.a nu se produce pierderi de venit national.

La nivelul tarilor se vorbeste de un echilibru economic general al tarii respective, care are 3 laturi :

echilibru financiar

echilibru monetar

echilibru valutar

Echilibrul financiar consta intr-o corespondenta intre resursele financiare necesare, pt.realizarea obiectivelor stabilite si intre resursele financiare efective ce pot fi procurate.

Echilibrul monetar este raportul optim intre masa banilor in circulatie si sumele de bani care sunt necesare pt.a realiza normele, operatiuni neprevazute.

Masa monetara cuprinde volumul si structura disponibilitatilor banesti ale economiei si ale populatiei :

numerarul in circulatie

depunerile la vedere

soldurile creditoare din conturile bancare

economiile populatiei

depuneri la termen in valuta ale rezidentilor

Echilibrul valutar este echilibrul dintre incasarile si platile in valute, ale unei tari dintr-o anumita perioada, adica din operatiuni de import-export, turism, prestatii de servicii, operat.comerciale si financiare dintre tari.

Echilibrul valutar este influentat de volumul si calitatea productiei (marfurile tb.sa fie competitive); de evolutia preturilor interne si externe ; de fluctuatia cursurilor valutelor folosite ; de creditele primite si acordate.

Echilibrul valutar se poate realiza partial, adica referotor la o anumita categorie de operatiuni sau raportat numai la doua sau la un grup de tari, iar echilibrul general se refera la egalitatea generala a incasarilor si platilor in valuta.

Se vorbeste de un echilibru valutar de bunuri limitate cand pt.realizarea lui se apeleaza la cat mai putine credite nefacandu-se datorii fata de strainatate.

Echilibrul valutar tb.realizat incat sa permita importul si cumpararea de servicii necesare progresului fara un consum prea mare de valuta.

Echilibrul valutar,fiind conditionat de factori interni si externi, influenteaza echilibrul financiar si cel monetar.

Echilibrul financiar este influentat prin primirea de fonduri si credite din exterior si prin acordarea de credite, de platile de dobanzi.

Influentele negative apar sub forma dobanzilor datorate de plata de dividende si plata de comisioane si pot fi influentate de fluctuatia cursurilor valutare de devalorizarea marfurilor si serviciilor.

Influentele pozitive constau in cresterea puterii de cumparare a valutelor.

Influenta echilibrului valutar asupra celui monetar tb.sa asigure o circulatie a banilor, care sa ajute la dezv.economiei, sa fie in concordanta cu cresterea productiei si cu viteza de circulatie a banilor.

Pretul marfurilor importate cand este mai ridicat fac necesara marirea masei monetare.

Acordarea de credite pt.import si export maresc masa monetara.

O eventuala reducere a cursului monedei nationale care are implicatii asupra consumului intern cat si asupra venitului national, duce la modificarea soldului balantei comerciale.

Pt.a se ajunge la o crestere a venitului national, tb.sa creasca volumul investitiilor si a exporturilor si sa se obtina o diminuare a importului.

Balanta de plati externe

In activitatea de plati externe, fluxurile de valuta, de fonduri, de mijloace de plata internat. circula de la o tara la alta, atrase pe piata financiara mondiala prin :

plasarea directa de capital

plasarea de titluri de credite in alte economii

plati de cotizatii la institutiile internat.

plati de prime de asigurare

plati de dividende

plati de dobanzi

retrageri de capital

La acestea se adauga transferurile particulare, miscarea valutelor pt.a mijloci schimburile economice, diferite operatii sau tranzactii cu scop speculativ.

Balanta de plati externe este o declaratie statistica intocmita pt.o perioada de timp care rezuma in mod sistematizat tranzactiile unei tari cu restul lumii.