ROLUL SI FUNCTIILE BANILOR

ROLUL SI FUNCTIILE BANILOR

1. FUNCTIILE BANILOR

Pentru a selecta activele adecvate pentru rolul banilor, trebuie analizate functiile specifice mijloacelor banesti. Banii indeplinesc urmatoarele functii:

1. Mijloc de schimb (intermediar al schimburilor): banii sunt un mijloc de schimb. Prin aceasta functie, banii ne elibereaza de restrictiile comertului prin barter, permit dezvoltarea schimbului de produse si servicii, un nivel de trai ridicat de specializare si creeaza posibilitatea cresterii nivelului de trai.

2. Masura a valorii (etalon al preturilor): spre deosebire de comertul prin barter banii ofera un etalon prin care valoarea celorlalte marfuri poate fi masurata si comparata. Odata cu introducerea banilor, nu mai este necesara reconsiderarea continua a unui anume bun sau serviciu, in comparatie cu o varietate de alte bunuri. Toate bunurile pot fi evaluate in bani, iar comparatiile pot fi facute usor. Ca unitate de cont, banii contribuie la tinerea evidentei contabile, a veniturilor si cheltuielilor.

3. Mijloc de economisire si acumulare (activ de rezerva): valoarea activelor care indeplinesc rolul banilor trebuie sa fie stabila, pentru a face posibila separarea actelor de vanzare de cele de cumparare. De asemenea, stabilitatea valorii reprezentate de bani permite economisirea unor venituri (fie pentru a consuma mai mult in timp, fie pentru a efectua investitii productive).

4. Mijloc de plata (in relatiile economice bazate pe credit): daca banii reprezinta o valoare relativ stabila, pot fi folositi si in relatiile de acordare si rambursare a creditelor. Aceasta functie determina avantaje economice importante. Un sistem dezvoltat de creditare stimuleaza atat productia cat si comertul: permite finantarea productiei firmelor peste nivelul resurselor proprii imediate, permite clientilor sa cheltuiasca mai mult decat venitul lor curent si guvernelor sa cheltuiasca peste limitele veniturilor fiscale (obtinute prin impozitare).

In acelasi timp, o atentie deosebita trebuie acordata rambursarii creditelor acordate (imprumuturi).

Aceasta functie a banilor este influentata de inflatie (cresterea generalizata a preturilor), care reduce valoarea datoriilor restante. Inflatia avantajeaza debitorii si poate provoca pierderi creditorilor. In practica, creditorii (in principal bancile) percep dobanda la credite. Daca rata dobanzii este cel putin egala cu rata inflatiei, creditorul poate proteja valoarea creditului acordat atunci cand este rambursat de catre debitori.

Aceste functii se bucura de un consens larg in randul economistilor. Totusi, uneori sunt sugerate si alte functii ale banilor:

a) Mijloc de realizare a tranzactiilor unilaterale: nu toate platile implica tranzactii in doua sensuri. Exemple de plati unilaterale pot fi plata impozitelor, a donatiilor sau operele de caritate.

b) Mijloc de influentare a activitatii economice: evolutia masei monetare intr-o economie poate influenta productia, preturile, utilizarea fortei de munca. Majorarea sau scaderea masei monetare afecteaza puterea de cumparare, productia si furnizarea de bunuri si servicii. De asemenea, exista o legatura directa intre masa monetara si inflatie.

c) Simbol al bogatiei si puterii economice: in acest sens, banii reprezinta obiect de studiu nu numai pentru economie, ci si pentru alte stiinte sociale, cum sunt sociologia si politologia.

2. ROLUL ECONOMIC AL BANILOR

Analiza functiilor banilor releva multitudinea modalitatilor in care acestia sunt implicati in desfasurarea principalelor procese economice (din domeniul productiei, investitiilor, circulatiei, repartitiei etc.). Aceste multiple ipostaze determina, pe de o parte, continutul si modul de desfasurare a fenomenelor monetare, iar pe de alta parte, continutul si modul de desfasurare a proceselor reale, financiare, definind astfel, rolul banilor in economia respectiva .

Problema rolului banilor in economie are insa si ea un pronuntat caracter relativ, deoarece natura si forma de manifestare a legaturilor in dublu sens intre fenomenele monetare si celelalte procese economice, depinde de sistemul social-economic, de gradul de dezvoltare economica, de forma de bani utilizata si de alte asemenea conditii existente in economie.

Dincolo de toate aceste elemente, doua pozitii fundamentale se regasesc in general in legatura cu aceasta problema. Prima este ca banii sunt un instrument tehnic al schimbului, un mijloc care poate sa elimine dificultatile trocului, dar care nu modifica cu nimic procesele economice prin care se creeaza avutia sociala. A doua este ca banii sunt, daca nu singurul, in tot cazul unul dintre cele mai importante mijloace de influentare a procesului de dezvoltare economica.

Ambele pozitii exprima fiecare cate o parte a realitatii. Adeptii tezei ca banii sunt "neutri" din punct de vedere al evolutiei economice reale nu pot nega faptul ca:

- cealalta pozitie se bazeaza pe un impresionant material de observatie, care arata ca operatiunile banesti influenteaza intens alte genuri de tranzactii - reale (cu marfuri si servicii) si financiare -, actionand astfel asupra marimii avutiei sociale;

- ea este adoptata in prezent de un numar din ce in ce mai mare de economisti, teoreticieni si practicieni.

Pe de alta parte, adeptii pozitiei opuse nu pot contesta faptul ca:

- simpla crestere a cantitatii de bani nu permite societatii sa consume mai multe bunuri decat poate produce cu ajutorul totalitatii factorilor de productie;

De fapt, fenomenele monetare sunt prin natura lor, fenomene ambivalente: banii sunt pe de o parte, un instrument al schimbului echivalent, care nu modifica, nici averea subiectilor participanti la tranzactia baneasca si nici avutia sociala, iar pe de alta parte, un mijloc de influentare a procesului de creare a venitului si avutiei natiunilor.

Partizanii tezei caracterului neutral al banilor le rezerva banilor un rol redus in politica economica, orientandu-se spre alte mijloace de reglare a economiei. Adeptii celeilalte pozitii, convinsi ca factorul monetar exercita o influenta exclusiva sau, in orice caz, predominanta asupra activitatii economice, recomanda folosirea controlului evolutiei masei banesti ca principal mijloc de reglare a evolutiei economice reale. Unii dintre ei insa, semnaleaza ca in domeniul economic nu sunt posibile reglaje de precizie, deoarece intre cauza si efect exista intotdeauna anumite decalaje incerte, ceea ce face ca desi influentarea economiei cu mijloace monetare sa prezinte numeroase avantaje, consecintele sale sa nu poata fi prevazute toate cu exactitate.