STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA LEASINGULUI LA SOCIETATEA IPSO S.A.

Prezentarea societatii IPSO S.A.

Societatea comerciala IPSO S.A. este inregistrata la Registrul Comertului sub nr. J40/4735/1994, avand forma juridica de 'societate pe actiuni'. Sediul social se afla in Municipiul Bucuresti, Sos.Bucuresti- Ploiesti nr. 145, sector 1. Societatea si-a schimbat sediul social la adresa mai sus mentionata la data de 18.04.2003, in cladirea care a fost data in functiune in 30 mai 2003.

Societatea a fost infiintata ca filiala a societatii Bergerat-Monnoyeur International (BMI). Scopul initial al infiintarii acestei filiale era acela de a distribui autovehicule industriale si piese de schimb produse de Renault, John Deere, Michelin si Caterpillar. Piesele de schimb erau comandate de catre clientii locali catre IPSO S.A. care redirectiona comenzile catre BMI. Aceasta din urma intretinea legatura cu producatorii si coordona livrarile pieselor de schimb catre IPSO S.A.

In martie 1999, centrul de profit Caterpillar din cadrul IPSO S .A. s-a desprins de aceasta si s-a infiintat ca societate distincta drept filiala a Bergerat-Monnoyeur International cu denumirea S.C. FORTRAC S.R.L. Ulterior, societatea a devenit filiala a Bergerat-Monnoyeur SAS Franta, schimbandu-si numele in Bergerat-Monnoyeur S.R.L.

Incepand cu 1 iulie 2001, S .C. IPSO S.A. a intrerupt parteneriatul cu Bergerat-Monnoyeur International in ceea ce priveste distribuirea de autovehicule si piese de schimb sub marca Renault si a incheiat un contract cu Renault Romania. Aceasta din urma a fost recunoscuta unic importator al acestor produse in Romania. Incepand cu anul 2003, activitatea de vanzare a autoturismelor Renault se desfasoara in cadrul unui cntract de depozit. In acelasi sistem se comercilizeaza si autoturisme Dacia si Nissan.

Incepand cu anul 2002, societatea nu a mai importat pneuri Michelin. Compania Michelin Romania este acum importatorul brandului Michelin si al celorlalte pneuri fabricate de aceasta companie, respectiv Kleber, Stomil, Taurus. IPSO S.A. a continuat sa importe in cantitati mici pneuri Barum si Continental.

Activitatea de vanzare a pneurilor s-a orientat de la o activitate de distributie la una de vanzare, inlocuire si echilibrare a pneurilor prin intermediul Service-urilor Roti.

Informatii financiare

Situatiile financiare au fost intocmite in conformitate cu Standardele Contabile Romanesti, armonizate cu Directiva a IV-a a CEE si cu Standardele Internationale de Raportare Financiara. Situatiile financiare cuprind : bilant, cont de profit si pierdere, situatia modificarilor capitalurilor proprii, situatia fluxurilor de trezorerie si note la situatiile financiare.

La 31 decembrie 2005 capitalul social cuprinde 1.740.500 actiuni ordinare, emise la o valoare nominala de 0,1140 lei/actiune. Conform legislatiei romanesti, S.C. IPSO S.A. a transferat 5% din profitul brut realizat in anii precedenti la rezerva legala.

S.C. IPSO S.A. a inregistrat in cursul anului 2005 o cifra de afaceri de 109.568.996 RON, realizata din vanzari directe si indirecte. Din aceasta 13.900.934 RON provine din comisioane aferente vanzarilor directe cu societatile Renault Nissan Romania S.A. si Automobile Dacia S.A. si 3.943.753 RON aferente vanzarilor directe cu societatea Magellan SAS. Veniturile totale corespunzatoare anului 2005 au fost de 119.576.924 RON, iar cheltuielile aferente acestora au fost de 107.580.034 RON, rezultand un profit de 11.996.890 RON.

In cursul anului 2005, S.C. IPSO S.A. a avut un numar de 314 angajati, dintre care 64% reprezentand personal tehnic, 25% personalul comercial si 11% administrativ.

Vanzarea in leasing a masinilor agricole inceputa in anul 2000, a continuat si in cursul anului 2005. La sfarsitul anului 2005 au ramas nefinalizate 35 contracte de leasing in valoare de 7.353.853 lei, dintre care 3.439.537 lei rambursabile in 2006 (anexa 4 ). Pentru acestea, S.C. IPSO S.A. a constitituit provizioane in valoare de 217.043 lei in 2005, fata de 243.842 lei in 2004.

Pentru finantarea activitatii de leasing financiar, societatea a incheiat mai multe contracte de imprumut cu Magellan SAS, din care au mai ramas de rambursat 1.254.844 EUR, cu o dobanda anuala de 5%.

Esalonarea incasarilor la platile pentru leasingul financiar avand ca baza moneda EUR se prezinta atfel :

Principal Dobanda Total

Incasari scadente in 2006 935.394 328.681 1.264.075

Incasari scadente intre 1-5 ani 1.064.512 219.295 1.283.807

Total  1.999.906 547.976 547.882

In anul 2005 S.C. IPSO S.A. a achizitionat masini si utilaje in valoare de 7.09192 lei, din care in leasing 6.710.629 lei.

Sumele datorate de utilizator in cadrul unui contract de leasing financiar sunt inregistrate ca si creante imobilizate la nivelul investitiei nete a societatii aferente contractului de leasing. Venitul din leasingul financiar se concretizeaza in dobanda datorata de catre utilizator pentru partea finantata de catre locator si inca nerambursata.

3 Studiu de caz privind contabilitatea leasingului

Contabilizarea contractului de leasing financiar in calitate de locatar

1. La data de 05.12004 S.C. IPSO S.A. incheie cu S.C.RENAULT ROMANIA S.A. un contract de leasing financiar pentru un autoturism marca RENAULT MEGANE in urmatoarele conditii:

Ø      pretul de cumaparare al autoturismului fara TVA este de 47.530 lei (13.580 eur*3,7250 lei/eur, TVA 19%

Ø      perioada contractului de leasing este de 3 ani, iar durata normala de utilizare este de 5 ani

Ø      redeventa lunara este de 1.328,28 lei, din care amortizarea este de 792,17 lei (47.530 / 60 luni), iar dobanda lunara stabilita la nivelul celei interbancare este de 12,4%, TVA 19%

Ø      valoarea totala a ratelor de leasing este de 47.530 lei ( 1.328,28* 36 luni)

Ø      contractul de leasing financiar contine clauza de cumparare a autoturismului la expirarea duratei contractului de leasing la valoarea reziduala de 9.506 lei, respectiv 20 % din costul de achizitie.

Conform legislatiei romanesti, in cazul contractului de leasing financiar trebuie ca locatarul sa aiba optiunea de a cumpara bunul la sfarsitul contractului la o valoare mai mica de 50% din valoarea autoturismului. In cazul de fata, acesta reprezinta 20%.

Tabloul de amortizare al contractului de leasing :

Inregistrarile efectuate in contabilitatea S.C. IPSO S.A. in anul 2005 sunt:

Primirea autoturismului, conform contractului de leasing si a procesului verbal de predare-primire, la valoarea de achizitie de 47.530 lei, se inregistreaza:

47.530 lei 2133 = 167 47.530 lei

Mijloace de transport Alte imprumuturi si

datorii asimilate

Inregistrarea dobanzii datorate conform contractului de leasing, pentru autoturism :

1245,69 lei 471 = 1687 1245,69 lei

Cheltuieli inregistrate  Dobanzi aferente altor

in avans imprumuturi si datorii asimilate

Inregistrarea valorii imobilizarii, inclusiv a dobanzii, in contul de ordine si evidenta:

Debit 8036 59.775,69 lei

Redevente, locatii de gestiune,

chirii si alte datorii asimilate

Amortizarea imobilizarilor corporale achizitionate conform contractelor de leasing se face potrivit duratelor normale de functionare legale in vigoare :

792,17 lei 6811 = 2813 792,17 lei

Cheltuieli de exploatare  Amortizarea instalatiilor,

privind amortizarea imobilizarilor animalelor si plantatiilor

Inregistrarea obligatiei de plata a ratelor pe baza facturii emise de catre societatea de leasing :

23.711,02 lei % = 404 23.711,02 lei

Furnizori de imobilizari

14.031,51 lei 167

Alte imprumuturi si datorii

asimilate

5.893,72 lei 1687

Dobanzi aferente altor

imprumuturi si datorii asimilate

3.785,79 lei 4426

TVA deductibila

si concomitent :

Credit 8036 19.925,23 lei

Redevente, locatii de gestiune,

chirii si alte datorii asimilate

includerea in cheltuielile curente a dobanzii incluse in rata de leasing financiar:

5.893,72 lei 666 = 471 5.893,72 lei

Cheltuieli privind dobanzile Cheltuieli inregistrate in avans

achitarea valorii facturii lunare pentru ratele convenite prin contractul de leasing financiar, inclusiv TVA, conform extrasului de cont :

23.711,02 lei 404 = 5121 23.711,02 lei

Furnizori de imobilizari Conturi la banci in lei

Suita inregistrarilor contabile se repeta pe intreaga durata a contractului de leasing financiar, astfel incat la sfarsitul acesteia, conturile 1687 "Dobanzi aferente altor imprumuturi si datorii asimilate" si 471 "Cheltuieli inregistrate in avans" se soldeaza.

Inregistrarea dobandirii dreptului juridic de proprietate la expirarea duratei leasingului financiar la nivelul valorii reziduale, inclusiv a TVA-ului aferent acestuia:

11.312,14 lei % = 404 1.312,14 lei

Furnizori de imobilizari

9.506 lei 167

Alte imprumuturi si datorii 

asimilate

1.806,14 lei 4426

TVA deductibila

si concomitent :

Credit 8036 9.506 lei

Redevente, locatii de gestiune,

chirii si alte datorii asimilate

achitarea facturii prin virament bancar :

11.312,14 lei 404 = 5121 11.312,14 lei

Furnizori de imobilizari Conturi la banci in lei

Contabilizarea contractului de leasing financiar in calitate de locator:

IPSO S.A., in calitate de societate de leasing (locator) incheie la 01.01.2001 cu un utilizator (locatar) un contract de leasing financiar pentru un mijloc de transport, in urmatoarele conditii:

- Valoarea justa : 450.000 lei, reprezentand 150.000 euro la cursul de 3 lei/euro;

- Plata (varsamantul) initiala : 90.000 lei

- Durata contractului de leasing : 4 ani

- Chiria (redeventa) anuala : 126.000 lei

- Optiunea de cumparare a mijlocului de transport este prevazuta pentru sfarsitul celui de-al patrulea an pentru : 13.500 lei

- Valoarea reziduala estimata : 31.500 lei

- Valoarea reziduala negarantata (31.500 - 13.500) = 18.000 lei

- Durata de utilizare a mijlocului de transport : 5 ani

- Locatarul practica pentru mijloacele de transport regimul amortizarii liniare

- Valoarea reziduala a mijlocului de transport dupa 5 ani de utilizare se considera a fi egala cu zero.

Inregistrarile in contabilitatea IPSO S.A.

Determinarea investitiei nete in leasing (In) ca o diferenta intre investitia bruta in leasing (Ib) si venitul financiar nerealizat (Vfn). In functie de rata implicita (i) a dobanzii din contractul de leasing, de 16%, rezulta:

Ib = 90.000 + 126.000*4 + 13.500 + 18.000 = 625.500 lei

4

Vnf = 625.500- 90.000 + ∑ 126.000 / (1+i)^t + 13.500/(1+i)^t + 18.000 / (1+i)^t

i

In = 625.500 - 175.500 = 450.000

Inregistrarea contabila a investitiei nete initiale (creantei) in contractul de leasing financiar:

450.000 lei 2678 = 5121 450.000 lei

Alte creante imobilizate Conturi la banci in lei

Descompunerea incasarilor partiale ale investitiei nete in leasingul financiar in:

remunerarea investitiei nete (dobanzi), care reprezinta un venit financiar;

rambursarea unei parti din investitia neta initiala.

Aceasta descompunere se face in functie de o rata implicita a dobanzii (i) din contractul de leasing rezultata din egalitatea:

450.000= 90.000 + ∑ 126.000 / (1+i)^t + 13.500 / (1+i)^t , i= 16%

i=1

Intocmirea tabloului de "Incasari minime de leasing":

Inregistrari contabile :

Ø      predarea mijlocului de transport catre beneficiar :

450.000 lei 2675 = 2133 450.000 lei

Imprumuturi acordate Mijloace de transport

pe termen lung

157.500 lei 2678 = 472 157.500 lei

Alte creante imobilizate Venituri inregistrate in avans

Concomitent se debiteaza contul extrabilantier 8038 "alte valori in afara bilantului ", cod analitic "bunuri predate in leasing financiar ". Acest cont se crediteaza pe masura facturarii ratelor de leasing potrivit contractului, astfel incat soldul debitor sa reflecte valoarea ratelor de incasat.

Debit 8036 607.500 lei

Redevente, locatii de gestiune,

chirii si alte datorii asimilate

In exercitiul financiar 2001 :

Ø      emiterea facturilor reprezentand ratele de incasat potrivit contractului si inregistrarea acestora in contabilitate, impreuna cu incasarea lor prin contul de la banca :

257.040 lei 411 = % 216.000 lei

Clienti 158.400 lei

Alte creante imobilizate

706 57.600 lei

Venituri din redevente, locatii

de gestiune si chirii

41.040 lei

TVA colectata

257.040 lei 5121 = 411 257.040 lei

Conturi la banci in lei Clienti

Ø      recunoasterea veniturilor din dobanzi aferente perioadei :

158.400 lei 472 = 706 158.400 lei

Venituri inregistrate in avans Venituri din redevente, locatii

de gestiune si chirii

si concomitent :

Credit 8036 57.600 lei

Redevente, locatii de gestiune,

chirii si alte datorii asimilate

Ø      inregistrarea diminuarii creantei inregistrate in debitul contului 2675 "imprumuturi acordate pe termen lung", cu cota parte din veniturile facturate si inregistrate in creditul contului 706 " Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii " :

57.600 lei 6588 = 2675 57.600 lei

Alte cheltuieli din exploatare Imprumuturi acordate

pe termen lung

Locatorul va face aceste inregistrari la sfarsitul fiecarui an, pe toata durata contractului de leasing.

Contabilizarea contractului de leasing operational in calitate de locator:

La data de 01.01.2000 IPSO S.A. incheie un contract de leasing operational cu S.C. MURFATLAR S.A. pentru un utilaj in valoare de 168.000 lei (48.000 Euro*3.5 lei/euro). In contract se prevede plata unei sume initiale de 18.000 lei si 3 rate anuale in valoare de 50.000 lei fiecare, rata dobanzii fiind de 16% pe an. Durata contractului este de 3 ani, iar durata normala de functionare a utilajului este de 5 ani.

Valoarea actualizata a platilor minime de leasing este :

t=1

V_a 50.000/(1+i)^t = 136.864 lei

3

Tabloul de amortizare a datoriei se prezinta astfel :

Inregistrarile in contabilitatea societatii IPSO S.A.:

Ø      inregistrarea facturii privind achizitia utilajului ce urmeaza a fi predat in leasing:

199.920 lei % = 404 199.920 lei

168.000 lei 213 Furnizori de imobilizari

Instalatii tehnice, mijloace de

transport, animale si plantatii

31.920 lei 4426

TVA deductibila

Ø      inregistrarea platii initiale si incasarea ei :

21.420 lei 411 = % 21.420 lei

Clienti 706 18.000 lei

Venituri din redevente, locatii

de gestiune si chirii

3.420 lei

TVA colectata

21.420 lei 5121 = 411 21.420 lei

Conturi la banci in lei  Clienti

Ø      inregistrarea ratei scadente si incasarea ei prin banca :

59.500 lei 411 = % 59.500 lei

Clienti 706 50.000 lei

Venituri din redevente, locatii

de gestiune si chirii

9.500 lei

TVA colectata

59.500 lei 5121 = 411 59.500 lei

Conturi la banci in lei  Clienti

Ø      inregistrarea amortizarii utilajului achizitionat si predat utilizatorului conform contractului de leasing, potrivit duratei normale de functionare legale in vigoare :

Amortizarea anuala = 168.000/5 ani = 33.600 lei

33.600 lei 6811 = 2813 33.600 lei

Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de

amortizarea imobilizarilor transport, animalelor si plantatiilor

Ø      daca la sfasitul contractului de leasing locatarul doreste sa cumpere bunul, in contabilitatea locatorului se fac urmatoarele inregistrari :

inregistrarea veniturilor obtinute din vanzarea utilajului:

45.000 lei 461 = % 53.550 lei

Debitori diversi 7583 45.000 lei

Venituri din vanzarea activelor

si alte operatii de capital

4427 8.550 lei

TVA colectata

si scoaterea din gestiune a utilajului

168.000 lei 2813 = 213 168.000 lei

Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de Instalatii tehnice, mijloace de

transport, animalelor si plantatiilor transport, animale si plantatii

4 Studiu comparativ privind leasingul: IAS 17 - US GAAP

In cadrul sistemelor contabile internationale exista mai multe diferente in abordarea leasingului. De exemplu, in acceptiunea US GAAP, leasingul poate fi clasificat in :

v     leasing operational

v     leasing financiar:

leasing financiar direct (obisnuit), daca valoarea justa a activului la inceputul leasingului este egala cu costul. Aceasta tranzactie este aproximativ asemanatoare cu imprumuturile conventionale in cadrul carora imprumutatul utilizeaza fonduri imprumutate pentru a cumpara activul;

leasing financiar desfasurat de producatori sau dealeri, denumit leasing de tipul vanzarii in cadrul caruia locatorul recunoaste un castig sau o pierdere din tranzactie in plus fata de venitul din dobanda;

leasing de randament (de influenta), in care finantarea se realizeaza printr-o a treia parte, denumita creditor, in locul locatorului. Finantarea asigurata de acesta trebuie sa fie fara recurs la creditul general al locatorului, desi creditorul poate sa faca recurs la proprietatea inchiriata. Suma finantarii trebuie sa ii asigure locatorului un randament substantial din tranzactie, iar investitia neta a locatorului scade in primii ani si creste in ultimii ani ai perioadei de leasing, inainte de terminarea sa.

In continutul US GAAP, leasingului financiar ii este atribuita denumirea de leasing de capital. Leasingul financiar este cel care reprezinta, in mod esential, un mijloc alternativ de a finanta achizitia unui bun sau de a beneficia in mod substantial de avantajele utilizarii bunului respectiv. Termenul "capital" este utilizat pentru ca, in conformitate cu standardele de contabilitate, o asemenea proprietate inchiriata sa fie tratata ca detinuta in proprietate si in mod corespunzator inclusa in bilant.

Conform IAS 17, avantajele si riscurile asociate proprietatii asupra bunului sunt presupuse a fi transferate in mod substantial daca oricare din urmatoarele criterii sunt indeplinite :

leasingul transfera dreptul de proprietate asupra bunului catre locatar pana la sfarsitul contractului de leasing ;

leasingul contine optiunea de a cumpara bunul care face obiectul leasingului la un pret suficient de mic fata de valoarea justa la data la care optiunea devine exercitabila si este destul de sigur ca aceasta va fi exercitata ;

termenul de leasing acopera cea mai mare parte din durata de viata economica a activului; dreptul de proprietate poate sa fie sau nu transferat locatarului ;

valoarea actuala, la inceputul leasingului, a platilor minime de leasing este mai mare sau cel putin egala cu valoarea justa a bunului, mai putin deducerile si creditele fiscale de care beneficiaza locatorul la acest moment ; dreptul de proprietate poate sa fie sau nu transferat locatarului ;

bunurile inchiriate au o natura specializata in asa fel incat numai locatarul poate sa le utilizeze fara a le aduce modificari majore ;

daca locatarul poate revoca leasingul, pierderile locatorului generate de revocarea contractului sunt suportate de locatar ;

castigurile sau pierderile rezultate din fluctuatii in valoarea reziduala justa ii revin locatarului ;

locatarul are posibilitatea continuarii leasingului pe un teren suplimentar la o rata de leasing care este substantial mai mica decat rata pietei ;

Deci, in cadrul IAS 17 este necesara evaluarea acestor opt criterii pentru a putea concluziona daca un contract poate fi clasificat ca leasing financiar.

SFAS 13 stipuleaza ca urmatoarele doua conditii(cumulative) se adauga la cele opt stabilite pentru capitalizarea leasingului de catre locatar, inainte ca leasingul sa fie clasificat ca financiar si de catre locator :

colectarea (incasarea) platilor minime de leasing este previzionata in mod rezonabil ;

suma costurilor nerambursabile ce sunt contractate de locator in urma contractului de leasing nu este afectata de incertitudini importante.

Rata dobanzii utilizata pentru a determina valoarea actualizata trebuie sa fie rata marginala a dobanzii locatarului, numai daca nu se poate determina rata implicita a contractului de leasing, caz in care aceasta din urma ar trebui utilizata. In cadrul US GAAP, pentru a utiliza rata implicita a contractului de leasing in vederea determinarii platilor minime de leasing, aceasta trebuie sa fie mai mica decat rata dobanzii margiale a locatarului. Deci, in conditiile in care rata dobanzii margiale a locatarului este mai mica decat rata implicita a dobanzii oferita de contractul de leasing si daca potentialul locatar recunoaste acest lucru, atunci ar fi mult mai atractiv sa se imprumute si sa se cumpere bunul. Astfel regula impusa de US GAAP este oarecum superflua. In cadrul IAS 17 nu exista o astfel de conditie.

Abordarea contractului de leasing conform IAS 17, Leasing, difera de cea a standardului american SFAS 13, in sensul ca in continutul IAS 17 criteriul stabilit este mult mai subiectiv. In continutul standardului american, un procent de 75% sau mai mult din durata de viata utila a fost specificat pentru clasificarea unui contract ca fiind leasing financiar, creandu-se astfel un test clar care poate fi aplicat mecanic. IAS 17 stipuleaza ca optiunea de capitalizare trebuie sa apara atunci cand leasingul acopera cea mai mare parte din durata de viata economica a activului. De asemenea, in standardul american, se specifica un prag pentru valoarea actualizata a platilor minime de leasing, care trebuie sa fie cel putin 90% din valoarea justa a bunului, spre deosebire de IAS 17, care specifica aproape intreaga valoare justa a bunului.

Conform US GAAP, daca in contractul de leasing se prevede o indexare a platilor ca urmare a uzurii fizice accentuate a bunului inchiriat, atunci suma totala a platilor de chirii, inclusiv cresterea respectiva, trebuie sa fie inclusa in cheltuieli pe parcursul perioadei de leasing. Pe de alta parte, daca aceasta crestere se datoreaza unui bun inchiriat suplimentar, recunoasterea trebuie sa fie proportionala pentru bunul inchiriat cu chiriile marite recunoscute pe parcursul anilor in care locatarul controleaza bunul inchiriat suplimentar.

5 Piata de leasing in Romania

In general, in Romania exista o viziune confuza asupra operatiunii de leasing. Aceasta stare se datoreaza pe de o parte, lipsei de traditie in domeniu - primele firme romanesti de leasing aparand abia la inceputul anulul 1994 - pe de alta parte, existentei unui cadru legislativ total inadecvat si uneori chiar potrivnic dezvoltarii acestei industrii.

Piata de leasing din Romania este formata din cateva mii de agenti economici care indeplinesc cele doua conditii impuse de lege pentru a fi operatori pe aceasta piata si anume includerea activitatii de leasing in obiectul de activitate si un capital social de 50 mii RON.

Piata de leasing in Romania este structurata astfel :

firme de leasing afiliate unor banci ;

firme de leasing afiliate unor producatori sau furnizori de produse ;

firme de leasing independente.

Dupa cum se poate observa in anexa 3 ,cresterea economica din 2005 s-a resimtit si la nivelul pietei leasingului, care a cunoscut o dezvoltare semnificativa, confirmand statutul leasingului de produs financiar complementar altor produse bancare si accesibil unui numar mare de agenti economici.

Leasingul financiar a continuat sa reprezinte principala directie de derulare a contractelor de leasing, in timp ce ponderea leasingului operational in totalul contractelor de leasing incheiate in Romania in ultimii doi ani continua sa scada (Anexa 2 ).

Cei mai importanti clienti ai societatilor de leasing au fost persoanele juridice. Valoarea bunurilor finantate in leasing pentru persoane juridice a reprezentat circa 67% din total piata, circa 21% fiind reprezentate de sectorul public si ONG-uri, diferenta de circa 12% fiind reprezentata de persoanele fizice. Din punct de vedere al originii bunurilor finantate cea mai mare parte a contractelor de leasing incheiate in 2005 a fost reprezentata de furnizorii externi :59% din valoarea bunurilor finantate in regim de leasing. Ca durata a contractelor de leasing pentru bunurile mobile, cea mai mare parte sunt incheiate pe durata intre 3-5 ani, respectiv 54%, si numai circa 43% din valoarea finantata a bunurilor sunt contracte intre 1-3 ani. Contractele de leasing imobiliar sunt incheiate in marea majoritate pe durata de 5-8 ani.

Anul 2005 a adus insa si unele schimbari, in sensul derularii unor contracte pe leasingul de echipamente si pe cel imobiliar. Ca structura, autovehiculele au reprezentat 91,2% cu o usoara scadere fata de 2004 cand s-a inregistrat 92,2 %. Autoutilitarele si vehiculele comerciale nu au fost la fel de cautate in 2005 fata de 2004. Astfel, pe aceasta piata au aparut modificari. Daca in 2004 ponderea acestora era de 31,6 %, in 2005 s-a ajuns la 25,5%. A crescut insa leasingul pentru echipamentele industriale/ agricole la 6,1 %, cu peste 2% fata de anul 2004. Desi leasingul imobiliar a cunoscut o usoara crestere, de la 0,2 % in 2004, la 0,4 % in 2005, totusi nu a luat amploare, desi exista un potential ridicat in acest domeniu.

In anul 2006 se constata o crestere usoara de 5-10 % pe piata leasingului din Romania. Cauza principala ar fi noile reglementari impuse de BNR, precum cresterea capitalului social a unei societati de leasing la 200.000 de euro si interzicerea emisiunilor de obligatiuni, care a constituit pana acum o sursa de finantare pentru aceste societati. Favorizate de noua legislatie sunt, asadar, societatile mari de leasing, in special cele apartinand bancilor, care se pare ca vor profita de aceasta situatie pentru a-si majora vanzarile. Unele companii nu vor putea sa-si continue activitatea, dar vor duce pana la capat contractele aflate in desfasurare. Acestea au volume de activitate foarte mici, cam de 27 de mii de euro pe an. Doar 60 % indeplinesc conditiile actuale. In prezent 20 % dintre societatile de leasing fac 80% din totalul volumului. Jucatorii mari de pe piata vor avea resurse sa continue, nefiindu-le afectat volumul. De asemenea, se vor inregistra fuziuni cu transfer de portofoliu prin care se vor elimina din costurile administrative. Vanzarea portofoliului nu este insa clar reglementata.

Incepand cu 1 ianuarie 2007, societatile de leasing vor trebui sa devina societati pe actiuni si sa-si majoreze capitalul social la 25.000 euro. Acestea vor fi obligate sa constituie provizioane care sa acopere riscul de neplata a datoriilor catre clienti, precum si elaborarea unui raport privind provenienta fondurilor destinate constituirii capitalului social. De asemenea, acestea nu vor mai beneficia de avantajul aplicarii taxelor vamale la valoarea reziduala de 20%.

6 Concluzii

Cresterea ponderii sectorului privat in Romania, cresterea mediului concurential in care aceste companile activeaza a determinat o mult mai atenta si judicioasa organizare a resurselor financiare si directionarea lor catre cat mai multe sectoare de activitate. In acest fel, leasingul a devenit un instrument de finantare din ce in ce mai folosit, avantajele acestuia in comparatie cu alte modalitati de finantare a achizitionarii de mijloace fixe, promovandu-l ca factor important al cresterii economice la nivel global. Prin achizitionarea unui bun in sistem de finantare leasing, companiile pot folosi facilitatile oferite de legislatie legate de deductibilitatea platilor de leasing, conform tipului contractului de leasing : amortizare, dobanda, asigurare in cazul leasingului financiar, sau intreaga rata de leasing in cazul leasingului operational. De asemenea, in cazul in care bunul provine din import, acesta este exceptat de la plata tuturor obligatiilor de import pe perioada derularii contractului de leasing, acestea urmand a fi achitate, la sfarsitul contractului, avand baza de impunere de 20% din valoarea de intrare a bunului.

Avantajele operatiunilor de leasing sunt:

Ø      avantaje fiscale, ratele de leasing fiind considerate cheltuieli deductibile in cazul leasing-ului operational;

Ø      asigura posibilitatea dimensionarii si programarii platilor in raport cu bugetul de venituri si cheltuieli;

Ø      este o sursa alternativa de finantare care ajuta la imbunatatirea rezultatelor financiare ale firmei;

Ø      posibilitatea utilizatorului de a alege furnizorul de comun acord cu finantatorul;

Ø      la sfirsitul perioadei de leasing, clientul poate opta pentru una dintre urmatoarele variante: cumpararea produsului, continuarea contractului de leasing, renuntarea la contract si inapoierea bunului;

Ø      durata mare a contractului care poate fi de la 12 la 48 de luni;

Ø      beneficiarul va intra imediat in posesia, respectiv exploatarea bunului - programul de leasing incluzand pe langa pretul de achizitie al echipamentului si celelate taxe (asigurare, taxa de inmatriculare, taxe de transport, instalare etc.);

Ø      in cazul produselor importate taxele vamale si TVA-ul in vama se achita la valoarea reziduala (20% din valoarea produsului), acesta fiind cel mai important avantaj fiscal al unei operatiuni de leasing ;

Ø      Orice firma de leasing cere drept garantie doar echipamentul care constituie obiectul contractului ;

Ø      Tranzactiile prin leasing se realizeaza mai rapid decat obtinerea creditelor bancare;

Ø      Astfel se esaloneaza costului unui activ imobilizat pe o perioada mai lunga de timp, bunul putand fi folosit imediat , odata cu semnarea contractului de leasing;

Ø      Este mai bine sa se incheie un contract de leasing daca mijlocul fix se uzeaza moral repede;

Ø      Nu exista riscul de nevanzare , costurile de reparatii fiind mai mici ;

Ø      Permite accesul la echipamente pentru care nu exista lichiditati in momentul respectiv ;

Ø      Profitul se obtine din folosinta, nu din posesie. Cu un contract de leasing o intreprindere obtine un mijloc fix , isi mareste activele imobilizate de exploatare, iar fondurile le foloseste pentru plata salariilor sau pentru efectuarea de investitii in noua productie. Permite orientarea lichiditatilor disponibile spre acoperirea altor nevoi de capital circulant ;

Ø      Nu afecteaza linia de credit la banca ;

Ø      Asigura protejarea afacerii de mijloace fixe uzate moral ;

Pentru societatea beneficiara, avantajul de baza consta in procurarea bunurilor necesare dezvoltarii fara a angrena fondurile proprii.

Alt avantaj pe care il ofera leasingul fata de imprumut este acela ca locatorul este mai avantajat decat un creditor in situatia in care societatea utilizatorului se confrunta cu greutati de ordin financiar. Daca locatarul nu-si indeplineste obligatiile prevazute in contractul de leasing, locatorul are dreptul legal de a-si lua inapoi bunul, intrucat, din punct de vedere legal, el inca este proprietarul acelui bun. Un creditor, chiar si un creditor asigurat, se confrunta cu cheltuieli suplimentare si intarzieri in procesul de recuperare a bunurilor care au fost direct sau indirect finantate cu fondurile sale. Intrucat locatorul isi asuma un risc mai redus decat celelalte surse de finantare, cu cat intreprinderea ce cauta finantare este mai riscanta, cu atat creste motivatia pentru a incheia un contract de leasing si nu unul de imprumut. Un alt factor care poate influenta raspunsul la problema leasing versus credit este pozitia fiscala a firmei .

Exista si posibilitatea ca o intreprindere sa nu doreasca sa aiba in proprietate anumite tipuri de active imobilizate, ca de exemplu calculatoare. Aceasta deoarece aceste active se uzeaza moral foarte repede, iar intreprinderea doreste sa fie la zi cu toate cuceririle tehnicii . Pe de alta parte, intotdeauna se gasesc societati care sunt dispuse sa cumpere echipament electronic la mana a doua. Rezulta ca este profitabil sa iei in leasing un calculator nou pentru cativa ani, dupa care sa-l inlocuiesti cu un alt calculator din ultima generatie tot prin leasing. La sfarsitul primului contract de leasing, locatorul ia echipamentul electronic inapoi si il vinde unui alt client. Astfel, locatarul nu se confrunta cu riscul depasirii morale a activelor sale.

Dezavantajele operatiunilor de leasing:

Ø Nu mareste patrimoniul, intreprinderea va trebui sa inchirieze din nou ;

Ø Daca un contract se incheie pe o perioada mai mare decat garantia bunului, intreprinderea locatar va trebui sa suporte costurile asociate reparatiilor bunului respectiv;

Ø De obicei, leasingul este mai scump decat un mprumut ;

Ø In cazul leasingului financiar, cheltuielile cu intretinerea si reparatiile cad in sarcina locatarului ;

Ø Locatarul trebuie sa demonstreze ca bunul care a facut obiectul contractului a fost folosit corect si ca s-au facut cheltuielile cu intretinerea necesare;

Ø Rezilierea contractului determina plata de daune importante pentru locatar.

BIBLIOGRAFIE

Atanasiu, P. - Contabilitatea financiara romaaneasca, Editura Intelcredo, Bucuresti, 2005

CECCAR - Ghid pentru intelegerea si aplicarea Standardelor Internationale de Contabilitate, Editura CECCAR, Bucuresti, 2004

Feleaga, N., Feleaga, L. - Contabilitate financiara - o abordare europeana si internationala, Editura InfoMega, Bucuresti, 2005

Hennie van Greuning - Standarde Internationale de raportare Financiara - Ghid practic, Editura Irecson, Bucuresti, 2005

IASB - Standardele Internationale de Raportare Financiara, Editura CECCAR, Bucuresti, 2005

Monitorul Oficial nr. 1080 bis/30.11.2005 - Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene

Monitorul Oficial nr.9 din 101.2000- Ordonanta Guvernului nr. 51/1997, republicata

Monitorul Oficial nr. 20/20.01.2000 - Legea contabilitatii nr.82/1991, republicata

Monitorul Oficial nr. 333/17.07.1999 - Norma nr.25 privind inregistrarea in contabilitate a operatiunilor de leasing

Ristea, M., colectiv - Contabilitatea financiara a intreprinderii, Editura Universitara, Bucuresti, 2005

Ristea, M., Dima, M. - Contabilitatea societatilor comerciale, Editura Universitara, Bucuresti, 2003

Ristea, M., Dumitru, C. - Contabilitate aprofundata, Editura Universitara, Bucuresti, 2005

Ristea, M., Dumitru, C. - Contabilitatea financiara, Editura Margaritar, Bucuresti, 2002

*** - www.ipso.ro

*** - www.capital.ro

*** - www.bloombiz.ro