Sistemul bancar al Statelor Unite ale Americii

Sistemul bancar al Statelor Unite ale Americii

Este determinat, in acelasi timp, de structura federala a tarii (factor de descentralizare) si de legislatia care a rezultat in urma crizei din 1929-1933 (factor de specializare).

Inceputurile constituirii sistemului bancar American au gasit bancile functionand in lipsa unei legislatii specific si a unei banci central, fapt care a determinat numeroase falimente si nereguli bancare. Abia in 1913, urmare a unei perioade de criza financiara extreme de severa, prin Legea Rezervelor Federale s-a infiintat Sistemul Federal de rezerve (FED) format din 12 Banci Federale de Rezerve care au privilegiul emisiunii si sunt coordinate de Consiliul Rezervelor Federale. Bancile Nationale au fost obligate sa adere la Sistemul Federal de Rezerve sis a participle la capitalul bancilor federale de rezerva sub forma depunerilor la fondul rezervelor minime obligatorii.

In urma crizei din 1929-1933, prin aplicarea unui system de stabilizare si protective (Glass steagall Act) s-a infiintat Corporatia Federala de Asigurare a Depozitelor (FDIC) pentru a oferi protectia depunerilor pana la o anumita suma. Legea bancara din 1935 a acordat Rezervei Federale puterea de a stabili plafoane la rata dobanzii platite de banci (Plafonul Reglementarii Q).

In 1980 s-a adoptat Legea de Control Monetar, care a anulat plafoanele la rata dobanzii (reglementarea Q) si a crescut asigurarea Corporatiei Federale de Asigurare a Depozitelor de 40000$ la 100000$. Dupa unii autori, in multe privinte , legea (care a fost imbunatatita in 1991) a reprezentat inceputul activitatii bancare modern in Statele Unite.

In prezent, sistemul bancar American este caracterizat de urmatoarele aspect:

puternica dispersare, in SUA existand peste 12500 de banci;

puternica specializare, intre bancile comerciale si bancile de investitii.

Aceste doua trasaturi, alaturi de restrictiile reglementate care se mai mentin (imposibilitatea implantarii capitalului in afara statului de origine si compartimentarea stricta intre bancile comerciale si cele de investitii), au actionat in detrimental sistemului bancar si in avantajul intreprinderilor financiare nebancare. Reglementarea are in vedere mai degraba bancile decat operatiunile bancare.

Exista numeroase asa-zise near-banks (aproape banci) care, nefiind supuse reglementarii bancare, concureaza direct bancile pe propriul lor teren.

Bancile americane se straduiesc sa evite aceste handicapuri si aceasta concurenta, indeosebi prin constituirea unor filial in vederea recuceririi terenurilor pierdute.

Caracteristica dominant a sistemului bancar American a fost extraordinara sa dispersie. Nu in acelasi fel apreciem viitorul lui. Pentru aceasta, vom prezenta in continuare cateva informatii care sa ne intareasca afirmatia, analizand pe de o partea sistemul bancilor comerciale, iar pe de alta parte sistemul bancilor de investitii.

Din analiza informatiilor prezentate in tabelele urmatoare constatam ca fenomenul de centralizare bancara a fost unul puternic, producandu-se fie prin absorbtia bancilor mici de catre cele mari, fie prin falimentul sau lichidarea unor banci.

Incepand cu anii '80 in Statele Unite ale americii numarul falimentelor bancare s-a majorat semnificativ, ajungandu-se in anumite perioade, spre exemplu anii 1986-1989, la dimensiuni intre 150-200 falimente bancare annual.

In aceste conditii, atat numarul bancilor comerciale cat si cel al bancilor de investitii s-a diminuat continuu. Astfel, numarul bancilor comerciale s-a diminuat brusc de la 14.393 in 1985 la 12369 in 1990, ajungand in anul 1994 la 10489, inregistrand o rata de diminuare, pe o perioada de 10 ani, de peste 27%.

Bancile de investitii, aliniindu-se la tendinta generala a sistemuluii bancar American, au cunoscut de asemenea, o tendinta de reducere, astfel ca in intervalul 1991-1994, numarul acestora s-a redus cu 406, avand o rata de diminuare mult mai mica, comparative cu bancile comerciale, de paroximativ 16%.

Desi aceasta tendinta este generala pentru sistemul bancar American, constatam ca numarul sucursalelor bancilor comerciale a crescut continuu. Fata de anul 1985 numarul acestora a crescut in 1990 cu 7265, iar in 1994, fata de acelasi an, cu 12953, inregistrand o rata de crestere de peste 30%.

In conditiile in care numarul bancilor comerciale s-a redus in perioada 1985-1994 cu 3904 banci, iar numarul sucursalelor acestora a crescut, in perioada analizata, cu 12953, constatam ca numarul salariatilor a inregistrat o permanenta scadere de la 1558 mii slariati in 1985 la 1482 mii salariati in 1994. Cu toate acestea numarul mediu de salariati afferent unei banci comerciale a inregistrat o tendinta de crestere. Astfel, daca in 1985 la o banca comerciala lucrau, in medie, 108 salariati, in 1990 media era de 122 salariati, pentru ca in 1994 sa ajunga la 141 salariati. O situatie asemanatoare s-a inregistrat si in cazul bancilor de investitii, numarul salariatilor reducandu-se in peropada 1991-1994 cu 42700, dar in medie s-a inregistrat o usoara crestere, de la 118 salariati in 1991 la 120 salariati in 1994.

In structura bilantului, principalele modificari constatate in peropada analizata sunt:

in pasiv, constatam cresterea continua a gradului de capitalizare atat a bancilor comerciale cat si a bancilor de investitii. Astfel postul bilantier capital si reserve a inregistrat o crestere procentuala continua in total bilant, de la 6,19% in 1985 la 7,80% in 1994 pentru bancile comerciale si o crestere de la 6,11% in 1991 la 7,82% in 1994 pentru bancile de investtii;

pe fundalul scaderii permanente a depozitelor interbancare in perioada 1985-1994 si a scaderii depozitelor nebancare in perioada 1990-1994, constatam o crestere continua a resurselor procurate din alte angajamente si din emisiunea de obligatiuni;

in active, constatam o usoara tendinta de diminuare a plasamentelor in credite, concomitent cu cresterea plasamentelor in valori mobiliare;

in timp ce plasamentele in depozite interbancare s-au redus continuu observam o crestere permanenta a postului bilantier "alte active".

O alta tendinta dominant in sistemle bancare actuale, care se manifesta cu pregnant si in sistemul bancar American este concentrarea bancara care isi gaseste expresia, asa cum precizam anterior, prin cresterea volumului capitalurilor si indeosebi a resurselor, astfel incat are loc o crestere a activelor si deci a dimensiunilor operatiunilor pe ansamblul retelei bancare.