Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


Statistica

ROLUL LIBERALIZARII POLITICILOR NATIONALE IN EVOLUTIA FLUXURILOR INVESTITIONALE INTERNATIONALE

finante

+ Font mai mare | - Font mai mic



ROLUL LIBERALIZARII POLITICILOR NATIONALE IN EVOLUTIA FLUXURILOR INVESTITIONALE INTERNATIONALE

Accelerarea fluxurilor de investitii externe directe este explicata de:




*      tendinta de deschidere economica si liberalizare a politicilor nationale privind investitiile externe, la nivelul tuturor categoriilor de state;

*      implimentarea programelor de privatizare cu participarea investitorilor straini, in special in tarile in tranzitie;

*      eforturile facute de CTN-uri in gasirea de piete cat mai dinamice, care sa le permita un raport calitate/pret cat mai favorabil;

*      climatul economic mai favorabil.

In ultimii ani, majoritatea tarilor lumii au actionat in directia liberalizarii fluxurilor de investitii externe de capital. De exemplu, in perioada 1991-2000, din cele 1.185 legislatii nationale adoptate in acest sens, doar 64 (5%) contineau unele elemente restrictive. Numai la nivelul anului 2003, din cele 244 de modificari legislative nationale, 220 (90%) au vizat crearea unui climat mai favorabil investitorilor straini, respectiv liberalizarea fluxurilor de IED. De asemenea, toate acestea au fost completate cu succes de incheierea a 86 tratate bilaterale privind investitiile si 60 de tratate de evitare a dublei impuneri, care au intregit numarul acestora la 2.265 si, respectiv, 2.316.

Schimbari legislative nationale in perioada 1991-2003

Tabelul nr.2.18

Ani

Numar de tari care au modificat regimul investitiilor

Numarul schimbarilor reglementare

Mai favorabile IED

Mai putin favorabile IED

Sursa: World Investment Report 2005, UNCTAD

Tendinta de liberalizare dobandeste tot mai mult formulari apropiate sau comune cu privire la aspecte importante ale regimului IED in tarile gazda:

*      acordarea unui tratament echitabil, nediscrimatoriu investitorilor straini, adica acordarea tratamentului national;

*      acordarea de garantii impotriva nationalizarii;

*      reglementarea diferendelor in materie de investitii, inclusiv prin recurgerea la arbitrajul international;

*      asigurarea repatrierii libere a profiturilor si capitalurilor.

In asigurarea competitivitatii sectorului productiv, un rol vital in joaca serviciile, datorita urmatoarelor trei motive:

  • serviciile reprezinta cel mai mare sector productiv in multe economii si competitivitatea lor (eficienta) este esentiala pentru bunastarea societatii in ansamblu; cresterea si eficienta serviciilor sustin competitivitatea;
  • multe servicii reprezinta input-uri extrem de importante in produsele care intra in competitie pe pietele nationale si internationale; infrastructura ieftina, sigura si moderna, precum si serviciile financiare, tehnice si alte servicii sunt coloana vertebrala a competitivitatii unei economii. Odata cu cresterea importantei economiei bazata pe informatie si cunostinte, ponderea serviciilor in majoritatea serviciilor a crescut, cu accentuarea nevoii pentru eficienta serviciilor cheie;
  • progresele in tehnologia informatiei si comunicatiei faciliteaza comertul cu servicii, acestea facand posibila comercializarea serviciilor fara a fi nevoie de apropierea furnizorilor si utilizatorilor de servicii. Noile tehnologii faciliteaza digitalitalizarea informatiei si transmiterea ei la nivel mondial realizandu-se la costuri neglijabile; de asemenea, aceasta permite divizarea serviciilor in parti componente, care pot fi localizate in acele tari care sa le asigure maximizarea eficientei lor. In consecinta, in prezent, serviciile IT sunt globalizate in acelasi fel in care erau produsele manufacturate acum cateva decenii.

Din punct de vedere al rolului IED si activitatii CTN-urilor asupra dezvoltarii, acesti factori implica in egala masura noi oportunitati, dar si riscuri. Astfel, CTN-urile in servicii pot sprijini imbunatatirea competitivitatii economiilor gazda. Ele pot furniza capital, tehnologie si cunostinte de management, imbunatati abilitatile si restructura intreprinderile nerentabile. De asemenea, ele pot introduce noi servicii care nu pteau fi oferite de firmele nationale. Exista astefl un potential pentru beneficii in tarile gazda, stimularea imbunatatirilor in intrarea in competitie a firmelor de servicii pentru clienti si furnizori. In situatia in care CTN-urile intra prin achizitionarea utilitatilor aflate in proprietate publica, acestea pot imbunatati furnizarea de servicii de baza precum telecomunicatii, energie, transporturi, creste bunastarea consumatorilor si costuri mai reduse in industriile care utilizeaza aceste servicii ca input-uri. In fnal, CTN-urile in servicii pot deschide noi oportunitati de export prin furnizarea accesului la piete si abilitati  altfel nedisponibile.

In economiile bazate pe cunostinte, CTN-urile pot avea un impact deosebit in servicii decat in industriile manufacturate sau industriile bazate pe resurse. Rolul serviciilor este foarte legat de continutul in cunostinte al produsului final (bunuri sau alte servicii), si CTN-urile au tendinta de a avea un avantaj competitiv in activitatile intensive in cunostinte. In plus, in timp de tarile cu industrii de bunuri au o alegere intre importuri si IED ca moduri de furnizare internationala, in multe industrii de servicii, ei ei se pot baza pe IED in obtinerea accesului la produse si cunostinte de dragul artei.

IED in servicii implica costuri potentiale, similar cu acelea in domeiul manufacturatelor. De exemplu, IED pot inlatura intreprinderile locale. In serviciile care reprezintp monopol natural, exista riscul unui posibil abuz al puterii de monopol. In turism, intrarile de IED pot avea un impact nedorita asupra comunitatilor locale si asupra mediului. IED care genereaza exportul unui servicii simple pot pozitiona o economie la un nivel inferior, de la care ulterior va fi destul de dificil de modernizat.

Increderea furnizorilor straini de servicii in personalul expatriat poate impiedica dezvoltarea abilitatilor locale, in timp de increderea in subcontactorii straini poate submina furnizorii locali de servicii. Pe masura ce multe servicii sunt mult mai adanc implantate in structura sociala, culturala si politica a societatii gazda comparativ cu industriile manufacturate, costurile potentiale pot fi semnificative. In consecinta, politicile nationale nu trebuie sa faciliteze atragerea de IED in servicii, ci sa minimalizeze posibilele consecinte negative ale acestora.

In pofida riscurilor acestora, tarile lumii se deschid tot mai mult IED in servicii. De fapt, orientarea IED catre servicii nu este un fenomen foarte recent, insa incepand cu anii `90 ea a capatat noi dimensiuni. Cu toate acetsea, implicatiile ei asupra dezvoltarii nu au fost pe deplin explorate.

Reorientarea IED catre servicii se manifesta sub urmatoarele forme:

*      In prezent, serviciile acumuleaza cea mai mare parte din stocul intern de IED din multe tari, iar furnizorii de servicii sub forma filialelor externe joaca un important rol in sporirea serviciilor oferite. Multe IED in servicii urmaresc pietele interne, in serviciile traditionale precum finante, turism si comert sau in industrii care s-au deschis recent sectorului privat, precum electricitatea, apa sau telecomunicatiile.

*      Procesul continuu de liberalizare si dereglementare a industriilor de servicii cheie a condus la un mare volum de intrari de IED – cu semnificative diferente regionale – in industrii care anterior erau dominate de firme private nationale.

*      In ultimii ani, se remarca o sporire considerabila a numarului marilor CTN-uri care activeaza in domeniul serviciilor. In acelasi timp, se constata ca, in cadrul celor mai mari CTN-uri din sectorul manufacturier, serviciile contribuie cu o proportie in crestere la valorea adaugata a acestora.

*      Revolutia tehnologiei informatiei si comunicatiei a facut posibila realizarea de IED orientate spre export pentru serviciile comercializabile, chiar daca valorile implicate sunt inca relativ reduse si destinatiile limitate la cateva tari. In acelasi timp, multe functiuni de servicii devin direct comercializabile, iar sistemele de productie internationale ce implica servicii sunt in curs de stabilire.

In prezent, IED se indreapta considerabil catre sectorul serviciilor. In ultimii ani, industriile serviciilor, care pana de curand erau preponderent nationale, s-au transnationalizat. Toate tarile lumii sunt afectate de cresterea IED cu servicii si a CTN-urilor din sfera serviciilor. Atat IED in sectorul serviciilor, cat si IED in sectorul manufacturier genereaza un mare potential de crestere, directa si indirecta, a eficientei, a productivitatii si a capacitatii de furnizare la nivelul industriilor din tarile gazda, de acestea beneficiind intreaga economie. Cu toate acestea, IED cu servicii, si nu numai, atrag dupa sine riscuri si costuri, care trebuie puse in balanta atunci cand judecam beneficiile IED cu servicii.

Pe parcursul ultimelor patru decenii, ponderea serviciilor in indicatorii realizati la nivel national din multe tari a crescut considerabil. Astfel, in 2001, serviciile contribuiau cu 72% la PIB-ul tarilor dezvoltate, 52% in tarile in dezvoltare si 57% in tarile din Europa Centrala si de Est. Potrivit datelor publicate de FMI, in 2002, 20% din exporturile mondiale se realizau cu servicii. Potrivit Bancii Mondiale, doar 10% din output-ul serviciilor mondiale intrau in comertul international, comparativ cu peste 50% din productia de bunuri. Aceasta reflecta natura necomercializabila a multor servicii, multe servicii neputand fi stocate si in consecinta acestea trebuie produse acolo si atunci cand sunt consumate. Aceasta caracteristica-bariera a necomerciabilizarii este depasita in anumite cazuri prin deplasarea temporara a consumatorilor sau a furnizorilor de servicii. Cu toate acestea, in cazul multor servicii, singura cale de a deservi pietele externe este infiintarea de operatiuni locale prin IED sau prin utilizarea aranjamentelor non-equity (care cuprind franchiza, contractele de management, concesionarile, parteneriatele, livrarile la cheie, licentierea, proiecte de tipul construieste-opereaza-transfera si construieste-transfera-opereaza). De asemenea, multe servicii sau componente ale acestora pot fi comercializate pe calea Internet-ului, desi, pana in prezent acestea nereprezentand decat o mica parte din total.



Cu toate acestea, in prezent, se estimeaza ca industriile de servicii sunt mai putin transnationalizate comparativ cu industriile manufacturate. Principalul motiv este reprezentat de faptul ca, pana de curand, multe industrii de servicii, din diferite motive, erau rezervate exclusiv furnizorilor nationali. Odata cu liberalizarea politicilor privind IED de la mijlocul anilor `80 si mai ales pe parcursul anilor `90, IED cu servicii au cunoscut o evolutie spectaculoasa.

In perioada 1990-2002, stocul mondial de IED cu servicii s-a marit de 4 ori, de la 950 mld.USD la peste 4.000 mld.USD (61 de tari realizand mai mult de 80% din stocul mondial de IED). Ponderea serviciilor in IED mondiale a ajuns, in 2002, la 60%, comparativ cu mai putin de 50% in anii `90 si doar 25% la inceputul anilor `70. La nivelul anilor 2001-2002, serviciile au realizat 2/3 din totalul intrarilor mondiale de IED (ceea ce reprezenta 450 mld.USD pe an) si 70% din iesiri (500 mld.USD).

La inceputul anilor 2000, ponderea serviciilor in totalul intrarilor de IED la nivelul tarilor lumii varia considerabil de la 30% in Bangladesh, Suedia si Venezuela la peste 80% in Danemarca, Luxemburg, Elvetia, Hong Kong si Letonia. In ceea ce priveste ponderea serviciilor in iesirile de IED aceasta varia de la 40% in Australia, Croatia si Suedia la peste 70% in Australia, Columbia, Danemarca si o serie de tari din Estul Europei. Cu toate acestea, aceste cifre prezinta o imagine nerealista a activitatii CTN-urilor in servicii. Astfel, rolul serviciilor este supraestimat din cauza IED in companiile tip holding si in paradisuri fiscale si subestimat datorita aranjamentelor non-equity. La toate acestea se adauga si problemele legate de imposibilitatea sau lipsa unei corecte colectarii a datelor privind IED cu servicii.

In ceea ce priveste structura IED cu servicii, se observa o evolutie in directia reducerii ponderii domeniilor clasice. Astfel daca la mijlocul anilor `90, comertul si finantele acumulau 25%, respectiv 40%, din totalul stocului de IED cu servicii, la nivelul anului 2002, acestea nu mai realizau decat 18% si, respectiv, 29%. Aceste doua categorii de servicii sunt considerate esentiale pentru expansiunea internationala a firmelor industriale si pentru dezvoltarea economica.

Incepand cu anii `90, o serie de alte servicii au inregistrat o dinamica considerabila in IED. Este cazul electricitatii, telecomunicatiilor, furnizarii apei si serviciilor de afaceri (aici intrand o gama foarte variata de servicii, de la servicii profesionale la servicii corporative de IT).

Distributia stocului de IED in servicii, pe industrii si pe tari,

pentru anii 1990 si 2002, (in procente)

Tabelul nr.

Industrii

Tari dezvoltate

Tari in dezvoltare

Europa Centrala si de Est

Total

Stocul intern total de IED cu servicii

Electricitate, gaz, apa

Constructii

Comert

Hotelarile si restaurante

Transport, depozitate si comunicatii

Finante

Activitati de afaceri

Adminsitratie publica si aparare

Educatie

Sanatate si servicii sociale

Activitati de servicii pentru comunitare, sociale si personale



Alte servicii

Servicii nespecificate

Sursa: UNCTAD

Datele prezentate in tabelul de mai sus evidentiaza modificarile in orientarea IED cu servicii in perioada 1990-2002. Astfel, se observa reducerea IED in serviciile comerciale, financiare  si sporirea IED in serviciile de distributie a electricitatii, gazelor, apei, trasport, depozitare, activitati de afaceri. In ceea ce priveste participarea tarilor lumii la aceste fluxuri, desi am prezentat doar fluxurile de intrari de IED, se poate observa cu usurinta dominatia tarilor dezvoltate. In ultimii ani, tarile in dezvoltate au inceput sa castige cote de piata importante (in 2002, ponderea lor atingand 25%, fata de 17% in 1990) in domeniile constructii, electricitate, gaz si apa (domenii deschise de curand privatizarilor cu firme straine), activitati de afaceri, hotelarie si servicii sociale.

Analiza comparativa a transnationalitatii

sectoarelor serviciilor si manufacturatelor

La nivel sectorial, statisticile arata ca ponderile valorii adaugate, ale ocuparii si ale vanzarilor filialelor straine comparativ cu cele inregistrate la nivelul firmelor nationale sunt mai ridicate pentru sectorul manufacturier si mai reduse pentru cel al serviciilor. In acelasi timp, in multe tari, in perioada 1992-2002, ponderea intrarilor de IED in PIB-ul in servicii a fost mai redus comparativ cu sectorul manufacturier. Desigur, urmarind situatia acestor indicatori la nivelul tarilor lumii se observa diferente notabile.

Astfel in tarile dezvoltate, transporturile, telecomunicatiile, serviciile imobiliare si cele de hotelarie si restaurante reprezinta industrii in care IED joaca un rol minor, accentul fiind pus pe servicii de afaceri (in special servicii informatice sau legate de acestea, care iau valori de la 10% la 35% din total).

La nivelul tarilor in dezvoltare, IED in servicii variaza in functie de: gradul de deschidere al acestora la IED, programele de privatizare, gradul de incredere asupra aranjamentelor non-equity si investitiilor. In acelasi timp, se manifesta diferente considerabile in ceea ce priveste rolul filialelor externe in anumite industrii de servicii. De exemplu, in multe tari din Africa, America Latina si Europa de Est, bancile transnationale domina sau joaca un rol important comparativ cu tarile dezvoltate. Situatii similare se intalnesc si in telecomunicatii, distributia electricitatii si apei, care in urma unui masiv val de privatizari, companiile straine joaca un rol foarte important in aceste domenii la nivel national (este cazul tarilor Americii Latine si Europei de Est).

Aranjamentele non-equity ca forma de IED in servicii

O extraordinara diferenta intre activitatile CTN-urilor din domeniile sectorului manufacturier si cel al serviciilor consta in faptul ca, in multe industrii de servicii participarile non-equity ale CTN-urilor joaca un rol foarte important. Aranjamentelor non-equity cuprind franchising, contractele de management, concesionarile, parteneriatele, livrarile la cheie, licentierea, proiectele construieste-opereaza-transfera (BOT, build-operate-and-transfer) si construieste-transfera-opereaza (BTO, build-transfer-and-operate). Acestea sunt extrem de importante in domenii precum: hotelarie, fast-food, restaurante, inchirieri auto, comertul cu amanuntul si numeroase servicii profesionale. De exemplu, in anii `90, un studiu privind 34 de lanturi hoteliere arata ca doar 36% dintre acestea erau detinute in proprietate, totala sau partiala, de filiale straine, restul luand forma acordurilor non-equity, respectiv: 37% contracte de management si 28% acorduri de franchising.

In general, din punct de vedere al utilizarii acestora, diferitele forme ale aranjamentelor non-equity sunt repartizate astfel: parteneriatele sunt utilizate in consultanta de afaceri, constructii si servicii juridice; franchising-ul este intalnit in comertul en-detail si inchieiri auto; concesionarile sunt utilizate in serviciile de infrastructura (electricitate, transporturi, apa).

Popularitatea acordurilor non-equity in industriile de servicii poate fi pusa pe seama mai multor motive:

Avantajele de competitivitate ale firmelor de servicii constau in cunostinte si active intangibile (tehnologii soft) si mai putin in active intangibile (tehnologii hard) care sunt specifice industriilor manufacturate. Activele intangibile precum experienta organizationala si de management pot fi separate de cele tangibile si intensive in capital (precum proprietatea imobiliara in cazul hotelurilor si retelelor de distributie a apei). In plus, avand in vedere ca cunostintelor transferate de catre CTN-uri la nivelul firmelor locale intr-o varietate de servicii sunt frecvent codificate (contractele de management), aranjamentele non-equity pot reprezenta un bun mijloc de protejare a acestora. In cazul lanturilor hoteliere, aranjamentele non-equity ofera posibilitatea extinderii rapide a retelelor lor cu mentinerea brand-ului si fara angajarea de capital. In acest fel, se asigura protejarea activelor proprietarului prin definirea conditiilor sub care managerii pot renunta la contractele lor.

In unele servicii, politicile adoptate de tarile gazda joaca un rol decisiv in determinarea modului de intrare si a formelor de cooperare transfrontaliera. In acest sens, luam spre exemplificare transporturile aeriene, unde in ciuda dereglementarii si liberalizarii, se mentin inca multe restrictii in calea IED. In consecinta, principala cale de patrundere de catre CTN-uri sunt aliantele transfrontaliere (insotite de detinerea unui pachet minoritar de actiuni) in detrimentul IED. In cazul serviciilor de contabilitate, reglementarile tarilor gazda precum si practicile specifice domeniului dau castig de cauza retelelor si parteneriatelor cu firme locale.

In contextul unei anumite masuri cu caracter politic, privatizarea, IED reprezinta calea tipica de achizitionare a activelor in proprietatea statului, in special a utilitatilor publice. Cu toate acestea, in unele regiuni, precum Asia de Vest si Africa de Nord, aproximativ 60% din investitiile in electricitate au luat forma concesionarilor, inclusiv cu firme straine, preluand managementul intreprinderilor de stat pentru o anumita perioada. Aceeasi metoda este folosita si pentru serviciile de distributie a apei.

Dat fiind disponibilitatea limitata a informatiilor sistematice asupra participarii non-equity de catre CTN-urile in servicii, este destul de dificil de surprins dimensiunea extinderii implicarii CTN-urilor. Cu toate acestea, incasarile in contul redeventelor, platite de firmele din tarile gazda pentru utilizarea activelor si abilitatilor obtinute in cadrul aranjamentelor contractuale de diferite tipuri, cresc considerabil. De exemplu, taxele de redeventa in sectorul serviciilor incasate de CTN-urile germane au crescut de la 11 mil.USD in 1989 la 323 mil.USD in 2002. Evolutii similare au inregistrat si CTN-urile americane si japoneze.

Hoteluri transnationale: participarile non-equity in crestere

Hotelurile cu denumiri straine raman unul dintre cele mai vizibile simboluri ale IED in turismul global, in special in tarile in dezvoltare. Insa, aparentele pot fi inselatoare: exista din ce in ce mai putine motive sa credem ca, doar pentru ca un lant foarte cunoscut conduce un hotel, il si detine. Ca si in alte industrii de servicii, franchising-ul, leasing-ul si contractele de management devin forme tot mai intalnite ale participarii CTN-urilor, in timp ce achizitionarea de active si proprietatea asupra acestora se afla in declin. De exemplu, Grupul Hotelier Intercontinental (IHG), care pretinde ca este cea mai mare si globala companie hoteliera din lume, cu 3.500 hoteluri cu 535.000 camere, in aprilie 2003, a oferit spre vanzare active in o valoare de aproape 1 mld.USD, din portofoliul total de 6 mld.USD. Aceasta actiune face parte dintr-o strategie mai larga de diminuare a investitiei de capital si de extindere a operatiunilor sale prin contracte de management si franchising.

Chiar si CTN-urile care de-a lungul timpului au evitat participarile non-equity par sa se indrepte catre aceasta. De exemplu, Shangri-La Hotels and Resorts, cunoscuta ca a doua CTN globala din punct de vedere al activelor straine, detine in proprietate 90% din cele peste 20.000 camere, una dintre cele mai mari proportii detinute in proprietate in topul celor mai mari CTN-uri hoteliere. Cu toate acestea, rapoartele anuale indica ca expansiunea planificata in China si alte tari din Asia se va baza pe acorduri non-equity. Aceste planuri includ contracte de management pentru alte 6.145 camere, la care se adauga proprietatea a altor 5.646 camere, ceea ce va cobori procentul camerelor detinute in proprietate la 80% pana in 2007.

In acelasi timp, hotelurile fac eforturi pentru a se asigura ca reputatia si calitatea nu sunt compromise. Un element ce descurajeaza firmele in a se indrepta catre participarile non-equity pare sa fie legat de tendinta tot mai mare a ofertantilor in directia personalizarii unui serviciu hotelier comparativ cu standardizarea acestuia. De exemplu, chiar si acei hotelieri care se concentreaza pe standardazare fac exceptii, in cazul componentei „hardware”, cand constructia in cauza este una faimoasa sau are o semnificatie aparte. In mod similar, hotelierii tind sa retina proprietatea asupra activelor luxoase sau de inalta calitate. Este cazul lanturilor hoteliere asiatice precum Orient-Express Hotels sau Shangri-La, firme care tintesc un numar redus de proprietati si clienti.

Lanturile hoteliere dominante si modurile lor de operare, in 2003

Tabelul nr.

Grupul hotelier

Tara de origine

Ponderea came-relor interna-tionale in totalul camerelor

Modul de participare

(ca procent din total camere)

Proprietate totala sau partiala

Contract de management

Franchising, licentiere sau altele

Starwood Hotels & Resorts

SUA

Accor

Franta

Orient-Express Hotels Ltd.

Bermude

Hilton Group pcl

Marea Britanie

Shangri-La Hotels and Resorts

Hong Kong

Sursa: UNCTAD

In ceea ce priveste tarile si caracteristicile regionale, CTN-urile urmeaza strategii diferite. De exemplu, IHT urmeaza predominant modelul franchising-ului in SUA, modelul de proprietate in Europa si modelul de manegement in Asia si Pacific. Prin comparatie, Accor se bazeaza mai mult pe modelele de proporietate in SUA si pe franchising in Europa (inclusiv Franta). In America Latina, cel mai comun mod de intrare este contractul de management.

Transporturile aeriene: IED reduse, multe aliante

IED prezinta o importanta redusa in serviciile de transport aerian, comparativ cu alte domenii, insa nu si pentru aranjamentele non-equity precum aliantele. In 2004, mai putin de 25% din totatul mondial de 1.010 companii aeriene erau in proprietatea investitorilor straini, comparativ cu 17% in 2001. Multe tari impun limite statutare proprietatii straine, iar multe dintre transporturile aeriene internationale sunt guvernate in baza acordurilor bilaterale intre tari (adesea continand restrictii privind proprietatea si controlul national). Proportia transporturilor aeriene detinute de investitori straini este egal repartizata intre tarile dezvoltate si in dezvoltare. La nivel regional, America Latina si Europa de Vest detin cele mai mari proportii, in timp de Europa de Est si Asia de Vest cele mai reduse. America de Nord detine si ea o proportie redusa, dar in schimbare: in ultimii ani numarul companiilor aeriene in proprietate straina a crescut considerabil, de la 8 companii cu proprietate straina in 2001 la 29 in 2004.

De asemenea, proportia companiilor detinand cote de participare in alte companii straine este similara. Doar 65 de companii, din totalul de 1.010, au investit in companii straine, neinregistrandu-se diferente majore intre tari.

Aliante la nivelul companiilor aeriene, in 2001

Tabelul nr.

Aranjamente continand clauze asupra:

Numar

Ponderea in totalul aranjamentelor*

Code-sharing



Programe de zboruri frecvente

Cargo

Marketing

Joint-venture la destinatie

Acorduri de pooling

Joint-ground handling

Conexiuni regionale/franchising

Altele

Totalul numarului de aranjamente

Sursa: OMC, 2001.

*Aranjamentele intre doua companii pot acoperi mai multe arii de cooperare,

categoriile putandu-se suprapune, motiv pentru care suma procentelor depaseste 100%.

Aliantele au devenit un important vehicol prin care companiile cauta sa beneficieze pe seama consolidarii legaturilor cu alte companii. Numarul acestora a crescut de la 20 la inceputul anilor `90 la 1.222 in 2001. Aliantele pot fi temporare sau permanente, pot avea dimensiuni variabile, cu diferite obiective strategice si implicand diferite grade de cooperare. In 2001, cele mai multe acorduri au vizat code-sharing, programele de zboruri frecvente si aranjamentele cargo; cel mai putin vizate au fost aliantele legate de terminalele de comunicare si programele de training.

Retele de consultanta, conduse de Big Four

Reflectand transnationalizarea variatelor industrii din sectorul serviciilor, industria consultantei a devenit si ea una globala. In prezent, industria este dominata de patru mari firme cunoscute ca „Big Four”. Acestea au crescut si s-au extins prin formarea de retele si parteneriate cu firme locale de contabilitate si prin fuziuni. Concentrarea a rezultat din fuziunile a opt firme de contabilitate („Big Eight”) in anii `80-`90 si dizolvarea unei firme din top (Arthur Andersen) in 2002, urmata de un mare scandal de guvernare corporativa.

Fiecare din cele patru mari firme depaseste ca marime orice alta firma din domeniu, fiecare cu mii de parteneri, zeci de mii de angajati, birouri raspandite peste tot in lume si venituri anuale de miliarde de dolari (vezi tabelul). Acestea deruleaza activitati in contabilitate si consultanta de management, desi tendinta este de separare a acestora. Veniturile insumate ale celor patru firme reprezinta 33% din piata globala a serviciilor de contabilitate, estimata la 142 mld.USD in 2002, si 84% din totalul veniturilor celor mai mari 10 firme de contabilitate in 2003. De asemenea, se remarca o mare diferenta intre veniturile realizate de primele patru firme din top si urmatoarele cinci (vezi tabelul).

De-a lungul timpului, firmele de contabilitate au oferite servicii clientilor din strainatate de la nivelul tarilor lor de origine. In prezent, „Big Four” auditeaza majoritatea companiilor de publicitate din tarile dezvoltate: 78% din SUA, 80% din Japonia, 80% din Italia, 90% din Olanda si 95-98% din Marea Britanie. Acestea deruleaza operatiuni globale si sunt printre cele mai transnationalizate intreprinderi de afaceri din sectorul serviciilor, cu o prezenta in toate tarile lumii, insa cu preponderenta in 43 de tari. Ultimele sunt in principal tarile cu costuri reduse (inclusiv 25 de tari dintre cele mai sarace) si tarile insulare din Pacific si Caraibe.

Clasamentul primelor 10 companii de contabilitate,

in functie de veniturile lor, in 2003

Tabelul nr.

Companii

Sediul general

Totalul veniturilor

(mld.USD)

Angajati

Numarul economiilor gazda

PricewaterhouseCoopers

New York

Deloite Touch Tohmatsu

New York

Ernst & Young

New York

KPMG

Amsterdam

BDO

Bruxelles

Grant Thornton

Chicago

RSM

Londra

Moores Rowland

High Point, NC

Horwath

New York

Baker Tilly

Londra

Sursa: UNCTAD, 2004

Modalitatea de expansiune in strainatate a firmelor de contabilitate se bazeaza pe formele de investitii non-equity. Aceasta este determinata in principal de specificul industriei, inclusiv caracteristicile juridice si constrangerile reglementarilor nationale. In multe parti ale lumii, reglementarile autoritatilor acorda dreptul de practica asupra serviciilor de contabilitate guvernamentale doar firmelor nationale in care profesionistii recunoscuti local trebuie sa detina intre 51%-100% din controlul proprietatii si al managementului. Firmele internationale de contabilitate dornice sa-si extinda membrii retelelor trebuie sa faca fata unor numeroase bariere, inclusiv in ceea ce priveste reglementarea comertului si prezentei comerciale, standardele de contabilitate si recrutarea profesionistilor inalt specializati. De regula, aceste firme isi extind operatiunile prin cooptarea de membrii in cadrul unei retele de firme care sunt, de regula, separate din punct de vedere legal, detinute si manageriate la nivel local. Acestea sunt operate ca parteneriate.

Expansiunea globala a „Big Four” poate prezenta probleme pentru firmele de contabilitate mici si mijlocii, care fac fata unor bariere considerabile (precum lipsa capacitatii si limitarile de capital) cand intra in competitie pentru auditarea marilor companii publice nationale. Unele dintre ele au raspuns adoptand strategii de concentrare si prin reorientarea serviciilor lor de la audit si atestari catre contabilitate si alte servicii de afaceri.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1076
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site