Tranzactii bursiere

O tranzactie bursiera reprezinta o operatiune comerciala avand la baza un contract de vanzare-cumparare de valori mobiliare, in baza caruia se realizeaza transferul dreptului de proprietate asupra instrumentelor financiare tranzactionate pe o piata reglementata de capital (Bursa de Valor Bucuresti) sau in cadrul sistemelor alternative de tranzactionare

( Alternative Trading System).

Tipologia tranzactiilor bursiere:

a) In functie de natura titlurilor tranzactionate :

q       tranzactii cu titluri primare (actiuni, obligatiuni, titluri de stat, drepturi de subscriere, etc. ), se realizeaza pe o piata reglementata la vedere (de tip "spot").

q       tranzactii cu titluri derivate (contracte futures si options) se realizeaza pe piete reglementate de marfuri si instrumente financiare derivate (piete de tip "forward", adica la termen).

b) Dupa natura contului dechis de client:

q       tranzactii cash presupun plata imediata si integrala a titlurilor cumparate, respectiv presupun existenta instrumentelor financiare in contul deschis de un client la o societate de brokeraj.

q       tranzactii in marja se realizeaza, in cazul cumparatorului fara ca acesta sa detina efectiv contravaloarea titlurilor achizitionate respectiv, in cazul vanzatorului fara ca acesta sa detina efectiv instrumentele financiare pe care doreste sa le instraineze.

Astfel, cumparatorul in marja va beneficia de un credit din partea societatii de brokeraj, in baza unui cont deschis in marja (engl. margin account), purtator de dobanda si restituit conform contractului de tranzactii in marja. In cazul vanzatorului, acesta va primi cu titlu de imprumut din partea societatii de brokeraj, instrumentele financiare pe care le vinde "in lipsa" (engl. short sales).

In tranzactiile la termen, cumparatorul va castiga doar in situatia in care pretul instrumentelor financiare (la scadenta contractelor) creste, in timp ce pentru vanzator situatia este inversa (va castiga doar in cazul in care pretul instrumentelor financiare la scadenta contractelor inregistreaza o scadere).

In cazul tranzactiilor in marja (ca de altfel si in cazul tranzactiilor cu instrumente financiare derivate), atat la cumparare cat si la vanzare se va depune cu titlu de garantie, o marja care trebuie in permanenta sustinuta la nivelul cerut conform reglementarilor operatorului de piata.

a)      In functie de momentul executarii (decontarii) tranzactiilor

q       Tranzactii la vedere (spot) : decontarea tranzactiilor se realizeaza intr-o perioada scurta de timp (chiar in aceeasi zi sau pana la cel mult 10 zile), de la data incheierii acestora.

De exemplu, in cazul tranzactiilor derulate pe sistemul ARENA administrat de Bursa de Valori Bucuresti perioada de decontare dureaza 3 zile lucratoare.

Prin decontarea tranzactiilor, se intelege transferul fondurilor banesti din contul cumparatorilor in contul vanzatorilor, concomitent cu livrarea titlurilor financiare tranzactionate, de la vanzatori la cumparatori.

q       Tranzactii la termen (forward): presupun o perioada mai indelungata de timp intre cele doua momente (efectuarea propriu-zisa a tranzactiei si decontarea acesteia), mergand pana la 18 luni. De exemplu, contractele tranzactionate pe Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu, au conform specificatiilor, scadente cuprinse intre 3 luni si 12 luni.

b)      In functie de scopul incheierii tranzactiilor:

q       tranzactii speculative urmaresc realizarea unui castig pe termen scurt, ca diferenta intre pretul de vanzare si pretul de achizitie a instrumentelor financiare. In cazul tranzactiilor pe piata la termen, speculatorii urmaresc marcarea unui profit intre pretul de lichidare a contractelor (la scadenta) si pretul la care au fost deschise fie pozitii de cumparare (long) fie pozitii de vanzare (short).

q       tranzactii de arbitraj, in cazul carora operatorii urmaresc obtinerea unui castig, ca urmare a diferentei favorabile de curs a unor marfuri sau titluri financiare similare sau echivalente, tranzactionate pe piete diferite.

q       tranzactii de acoperire ("hedging") sunt utilizate cu scopul de a reduce riscul operatorilor de pe piata spot si vizeaza in esenta protejarea impotriva anumitor riscuri (riscului valutar, al ratei dobanzii sau al riscului de piata) prin asumarea unor pozitii distincte pe piata la termen in scopul de a realize anumite castiguri care sa compenseze pierderile inregistrate pe piata spot. Important de retinut este faptul ca pozitiile pe piata forward vor fi de sens contrar celor deschise pe piata spot.

q       tranzactii cu carcter tehnic sunt realizate de catre formatorii de piata ("market makers") care isi asuma angajamentul de a mentine echilibrul, lichiditatea, si stabilitatea pietei pentru anumite tipuri de instrumente financiare, prin afisarea unor cotatii ferme de cumparare sau de vanzare in relatia cu investitorii.

1. Tranzactii spot (la vedere)

Aplicatii practice

Presupunem ca la data de 15.03.2007, un investitor achizitioneaza 2.000 actiuni emise de SC Prodplast SA Bucuresti, la pretul de 2,9000 lei/actiune.

Se cunosc urmatoarele informatii suplimentare:

- comisioanele de tranzactionare practicate de catre societatea de brokeraj sunt de 0,8% pentru cumparare, respectiv 1,5% pentru vanzare;

- Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare percepe o taxa de 0,08% asupra achizitiilor de valori mobiliare;

- pentru castigurile realizate din transferul titlurilor de valoare se percepe un impozit de 1%, in cazul tranzactiilor de vanzare a titlurilor detinute in portofoliu pe o perioada mai mare de 365 de zile, respectiv de 16% pentru tranzactiile cu titluri detinute in portofoliu pe o perioada mai mica de 365 de zile.

- presupunem ca societatea declara ca va distribui dividende actionarilor existenti la data de inregistrare (06.04.2007), in valoare bruta de 0,1500 lei/actiune. Impozitul (retinut la sursa) asupra veniturilor din dividende este de 16%

Cerinte:

a)      Sa se calculeze suma totala platita de catre investitor pentru achizitia acestor instrumente financiare.

Rezolvare:

Tabel nr. 1

b)      Care va fi suma incasata de investitor daca acesta decide sa revanda la data de 30.03.2007 pachetul integral de actiuni detinut, cand acestea cotau la 3,2000 lei/ actiune? Aceeasi intrebare, in cazul in care actiunile ar fi avut un curs ipotetic de 2,7000 lei/actiune?

Rezolvare:

Se poate observa ca in prima situatie, investitorul ar fi inregistrat un castig din instrainarea actiunilor, astfel incat se va calcula un impozit aferent. Baza de calcul a impozitului este valoarea tranzactiei (net comisioane de vanzare) din care se deduce valoarea de achizitie a actiunilor (inclusiv cheltuielile conexe- comisioane si taxe aferente cumpararii).

Nota: pentru simplificarea calculelor am presupus ca au fost vandute toate actiunile PPL detinute in portofoliu.

Situatia se prezinta astfel:

Tabel nr. 2

In cea de-a doua situatie, nu se impune determinarea impozitului aferent castigului din transferul titlurilor de valoare intrucat tranzactia de vanzare s-a realizat in pierdere pentru investitor.

Situatia se prezinta astfel:

Tabel nr. 3

c)      Cu ce rezultat fata de investitia initiala se va solda operatiunea de vanzare a actiunilor in cele doua situatii?

Rezolvare:

Tabel nr. 4

De retinut: Castigul rezultat in urma tranzactiilor de vanzare a instrumentelor financiare de natura valorilor mobiliare, ca baza de calcul a impozitului, se determina ca diferenta pozitiva intre pretul de vanzare al acestora si costul de achizitie, mai putin comisioanele datorate intermediarilor si alte cheltuieli conexe aferente tranzactiilor de cumparare/vanzare, probate prin documente justificative (de exemplu: taxe de transfer a valorilor mobiliare, taxe de eliberare extrase de cont, taxe datorate CNVM, etc.)

d)      Determinati rata de rentabilitate a actiunii PLC in data de 10.04.2007, presupunand un curs ipotetic de 3,0000 lei/actiune.

Rezolvare:

2.Tranzactii in marja

Notiuni introductive:

Ø      vanzare in lipsa (engl. short sales) - vanzarea unor valori mobiliare pe care vanzatorul nu le detine in proprietate la momentul vanzarii si pe care acesta le-a imprumutat in prealabil;

Ø      cumparare in marja - achizitionarea de valori mobiliare de catre un client in baza creditului (purtator de dobanda) acordat de catre o SSIF, in baza contractului incheiat pentru tranzactii in marja.

Ø      marja - nivelul minim al fondurilor banesti pe care clientul trebuie sa il mentina in contul de marja deschis la S.S.I.F. pentru garantarea tranzactiilor in marja. Marja poate fi constituita in numerar, in valori mobiliare, precum si in titluri de stat cu scadenta mai mica de 12 luni;

Formele marjei:

a. La deschiderea contului de marja, clientul este obligat sa depuna o garantie (marja initiala) reprezentand echivalentul a cel putin 50% din valoarea de piata a valorilor mobiliare ce urmeaza a fi achizitionate prin tranzactii in marja, sub forma de numerar sau de valori mobiliare.

b. Pe parcursul derularii cumpararilor/vanzarilor in marja cu valori mobiliare, in contul in marja al clientului trebuie pastrate valori mobiliare sau fonduri banesti reprezentand cel putin 25% (marja de mentinere) din valoarea curenta de piata a valorilor mobiliare cumparate in baza creditului acordat sau imprumutate pentru decontarea vanzarilor in lipsa si a dobanzilor si comisioanelor aferente.

c. Marja curenta: reprezinta nivelul marjei la un moment dat, in functie de pretul de piata al valorilor mobiliare achizitionate pe credit sau vandute pe descoperire.

Daca valoarea marjei curente se situeaza sub limita marjei de mentinere, datorita schimbarilor valorii curente de piata a valorilor mobiliare, S.S.I.F. va emite un apel in marja, solicitand clientului sa acopere acest deficit. Daca clientul nu raspunde apelului in marja si deficitul nu a fost eliminat intr-o perioada de maxim 2 zile lucratoare (in cazul tranzactiilor cu instrumente financiare derivate, se impune acoperirea deficitului pana cel tarziu a doua zi lucratoare), S.S.I.F. este autorizata, dupa caz, sa vanda valorile mobiliare sau sa foloseasca fondurile banesti constituite drept garantie, pana la acoperirea deficitului.

In raport cu nivelul marjei curente, contul in marja al unui client poate inregistra urmatoarele situatii:

- cont nerestrictionat (1): marja curenta se situeaza peste nivelul marjei initiale, iar clientul poate efectua retrageri din contul sau (exces de marja), reprezentand castigul sau ca urmare a evolutiei favorabile a pietei.

- cont restrictionat (2): marja curenta se situeaza sub nivelul marjei initiale dar peste nivelul marjei de mentinere, iar clientul nu mai poate efectua retrageri din contul sau, ca urmare a evolutiei nefavorabile a pietei.

- cont cu apel in marja (3): marja curenta se situeaza sub nivelul marjei de mentinere, iar clientul primeste apel in marja de la SSIF.

Grafic, situatia se prezinta astfel:

Marja curenta (1)- cont nerestrictionat

Marja initiala (min. 50%)

Marja curenta (2)- cont restrictionat

Marja de mentinere (min. 25%)

Marja curenta (3)- apel in marja

Ø      apel in marja - cererea cu titlu de obligativitate pentru incadrarea in limitele impuse prin contract in cazul contului de marja; solicitarea din partea SSIF adresata clientului pentru a reface nivelul marejei de mentinere (realimentarea contului);

Ø      tranzactii in marja - tranzactiile efectuate de S.S.I.F. in numele clientului sau fie cu valori mobiliare - in baza unui credit acordat acestuia pentru cumpararea unor valori mobiliare sau in baza unui imprumut de valori mobiliare acordat in scopul efectuarii unor vanzari in lipsa, fie cu instrumente financiare derivate;

Ø      contul de marja - contul in care se inregistreaza tranzactiile in marja cu valori mobiliare/instrumente financiare derivate. Contul de marja pentru valori mobiliare/ instrumente financiare derivate functioneaza prin depunerea unei marje initiale si urmarirea mentinerii unui nivel minim obligatoriu.

Aplicatii practice

Tranzactii de cumparare in marja

Un client da ordin unei SSIF sa cumpere in marja 100 actiuni "X" la cursul de 50 lei/actiune, in conditiile in care marja initiala necesara la deschiderea contului este de 60%, iar marja de mentinere este de 25%.

Cerinte

a)      determinati marja initiala precum si valoarea imprumutului acordat de catre SSIF.

Rezolvare:

Mi mi x MVx, unde:

Mi - marja initiala depusa de client (in suma absoluta).

mi - marja initiala procentuala.

MVx - valoarea de piata a actiunilor cumparate in marja (nr. actiuni x curs/actiune), adica 5.000 lei.

Deci,

Mi = 60% x 100 actiuni x 50 lei/actiune = 3.000 lei (fondurile proprii initiale ale clientului).

In aceste conditii, SSIF va imprumuta clientul sau cu suma:

C = MVx - Mi 5.000 lei- 3.000 lei= 2.000 lei, unde:

C - marimea creditului acordat de catre SSIF clientului sau.

b)      in conditiile in care cursul actiunii devine 60 lei/actiune, determinati marja curenta, precum si excesul de marja.

Rezolvare:

Mc1 MVx1 C x 100 = EQ x 100 , unde:

MVx1 MVx1

Mc1 - marja curenta, evaluata in functie de valoarea de piata a actiunilor (60 lei/actiune);

MVx1- valoarea curenta de piata a actiunilor cumparate in marja;

C - marimea creditului acordat de catre SSIF clientului sau.

EQ - marimea fondurilor banesti proprii ale clientului

Se constata faptul ca valoarea marjei curente depinde in mod direct de evolutia pretului de piata al actiunilor cumparate in marja, in sensul ca orice crestere va genera o apreciere a marjei curente (si invers) in conditiile in care marimea creditului acordat este invariabila.

Deci,

Mc1 = (100 actiuni x 60 lei/actiune) - 2.000 lei x 100 =66,66%.

100 actiuni x 60 lei/actiune

Se poate constata faptul ca, urmare a cresterii cursului actiunilor, clientul va fi avantajat, inregistrandu-se un exces de marja:

Em Mc1 - mi

Fondurile banesti proprii ale clientului sunt de:

EQ MVx1 C = 6.000 lei - 2.000 lei = 4.000 lei, in conditiile in care marja initiala ce trebuie mentinuta pentru nerestrictionarea contului este de :

Mi1 = 60% x 100 actiuni x 60 lei/actiune = 3.600 lei

In concluzie, pe fondul cresterii pretului de piata al actiunilor achizitionate in marja, clientul inregistreaza un castig (exces de marja), care poate fi retras din cont (contul fiind nerestrictionat), in valoare de:

Em (lei) = EQ Mi1 = 400 lei

Se poate determina si o rata de rentabilitate a capitalului investit, prin raportarea castigului la valoarea marjei initiale depuse:

Rr = Em (lei) x 100 = 13,33 %

Mi

c)      in conditiile in care cursul actiunii devine 30 lei/actiune, determinati marja curenta. Ce se intampla in situatia in care cursul actiunii coboara la 25 lei/actiune? Analizati situatiile posibile prin care poate fi anulat apelul in marja.

Rezolvare:

Mc2 = MVx2 - C x 100 = EQ x 100, unde:

MVx2 MVx2

Mc2 - marja curenta, evaluata in functie de valoarea de piata a actiunilor (30 lei/actiune);

MVx2- valoarea curenta de piata a actiunilor cumparate in marja;

C - marimea creditului acordat de catre SSIF clientului sau.

EQ - marimea fondurilor banesti proprii ale clientului

Deci,

Mc2 = (100 actiuni x 30 lei/actiune) - 2.000 lei x 100 = 33,33%.

100 actiuni x 30 lei/actiune

Se poate constata faptul ca, urmare a scaderii cursului actiunilor, clientul va fi dezavantajat inregistrandu-se un deficit de marja, prin raportare la marja initiala, astfel incat contul devine restrictionat:

Em Mc2 - mi

Fondurile banesti proprii ale clientului sunt de:

EQ MVx2 C = 3.000 lei - 2.000 lei = 1.000 lei, in conditiile in care marja initiala ce trebuie mentinuta pentru nerestrictionarea contului este de :

Mi2 = 60% x 100 actiuni x 30 lei/actiune = 1.800 lei iar marja de mentinere pentru a evita primirea apelului in marja este de :

Mm2 = 25% x 100 actiuni x 30 lei/actiune = 750 lei.

In concluzie, pe fondul scaderii pretului de piata al actiunilor achizitionate in marja, marja curenta a scazut sub nivelul marjei initiale (cont restrictionat), insa nu se primeste apel in marja deoarece fondurile banesti proprii ale clientului acopera nivelul marjei de mentinere.

In cazul in care scaderea cursului actiunilor se accentueaza (cotatia devine 25 lei/actiune), marja curenta se depreciaza mai mult:

Mc3 MVx3 C x 100 = EQ x 100, unde:

MVx3 MVx3

Mc3 - marja curenta, evaluata in functie de valoarea de piata a actiunilor (25 lei/actiune);

MVx3- valoarea curenta de piata a actiunilor cumparate in marja;

C - marimea creditului acordat de catre SSIF clientului sau.

EQ - marimea fondurilor banesti proprii ale clientului

Deci,

Mc3 = (100 actiuni x 25 lei/actiune) - 2.000 lei x 100 = 20%.

100 actiuni x 25 lei/actiune

Se poate constata faptul ca, urmare a scaderii cursului actiunilor, clientul va fi dezavantajat inregistrandu-se un deficit de marja, prin raportare la marja de mentinere, astfel incat se declanseaza apelul in marja:

Em Mc3 - mi

Fondurile banesti proprii ale clientului sunt de:

EQ MVx3 C = 2.500 lei - 2.000 lei = 500 lei, in conditiile in care marja de mentinere ce trebuie asigurata pentru evitarea apelului in marja este de :

Mm3 = 25% x 100 actiuni x 25 lei/actiune = 625 lei.

In aceste conditii, clientul va primi un apel in marja in valoare de

Am Mm3 EQ = 125 lei.

Din punct de vedere matematic, valoarea apelului in marja se poate determina astfel:

Am = Mm Mc3 x (MVx3 C) = Mm Mc3 x EQ = 125 lei.

Mc3  Mc3

Apelul in marja poate fi inlaturat in urmatoarele situatii:

prin refacerea marjei de mentinere (clientul raspunde apelului in marja si realimenteaza contul in marja cu valoarea respectiva).

prin executarea garantiei constituite in sensul vanzarii unui anumit numar de actiuni, pentru a reduce expunerea la risc a clientului.

Numarul de actiuni ce vor fi vandute de catre SSIF se determina dupa relatia:

Nv = Am = 125 lei = 20 actiuni, unde:

V3 x Mm 25 lei/actiune x 0,25

Nv - numar de actiuni vandute de catre SSIF, pentru a diminua expunerea la risc

V - cursul actual al actiunii (care a declansat apelul in marja)

In urma vanzarii celor 20 de actiuni, numarul de actiuni ramase (cumparate in marja) este de 80, astfel incat clientul se reincadreaza in nivelul marjei de mentinere:

Mc3 = (80 actiuni x 25 lei/actiune) - 1.500 lei x 100 = 25%.

80 actiuni x 25 lei/actiune

Nota: In urma vanzarii celor 20 de actiuni, valoarea creditului acordat de catre SSIF clientului sau se diminueaza cu contravaloarea acestor actiuni, astfel:

C" = C- Nv x V = 2.000 lei - 20 actiuni x 25 lei/actiune = 1.500 lei, unde:

C" - marimea creditului acordat clientului, ramas dupa vanzarea actiunilor.

d)      care este nivelul cursului pentru care se declanseaza apelul in marja?

Rezolvare:

Din considerente prudentiale, un investitor ar trebui sa aiba in vedere nivelul cursului actiunilor, sub care orice scadere poate genera un apel in marja (de exemplu isi poate stabili un ordin de vanzare de tip STOP LOSS pentru acest nivel de curs):

Vam = C . = 2.000 lei . = 26,66 lei/actiune, unde:

(1-Mm) x N (1-0,25) x 100

Vam - valoarea cursului pentru care se declanseaza apelul in marja

N- numar de actiuni cumparate in marja.

2.2.Tranzactii de vanzare in marja

Un investitor formuleaza catre o SSIF un ordin de vanzare descoperita pentru 100 actiuni "Y" la cursul de 100 lei/actiune, in conditiile in care marja initiala necesara pentru deschiderea contului in marja este de 60%, iar marja de mentinere este de 25%.

Cerinte:

a) determinati marja initiala si valoarea de piata a activului detinut de catre client.

Rezolvare:

Mi mi x MVy, unde:

Mi - marja initiala depusa de client (in suma absoluta).

mi - marja initiala procentuala.

MVy - valoarea de piata a actiunilor vandute pe descoperire (nr. actiuni x curs/actiune), adica 10.000 lei.

Deci,

Mi = 60% x 100 actiuni x 100 lei/actiune = 6.000 lei (fondurile proprii initiale ale clientului).

In aceste conditii, valoarea de piata a activului detinut de catre client (AMV, engl. asset market value) va fi:

AMV = Mi MVy .000 lei- 10.000 lei= 16.000 lei, unde:

Valoarea de piata a activului detinut de catre client este o marime invariabila si se compune din valoarea marjei initiale si valoarea de piata a actiunilor imprumutate de catre client de la SSIF in scopul vanzarii.

b) in conditiile in care cursul actiunii scade la 80 lei/actiune, determinati marja curenta si excesul de marja.

Rezolvare:

Mc1 = AMV- MVy1 x 100 = EQ x 100 , unde:

MVy1 MVy1

Mc1 - marja curenta, evaluata in functie de valoarea de piata a actiunilor (80 lei/actiune);

MVy1- valoarea curenta de piata a actiunilor vandute pe descoperire;

AMV - valoarea de piata a activului detinut de catre client

EQ - marimea fondurilor banesti proprii ale clientului

Se poate constata faptul ca o scadere a pretului actiunilor (reflectata in scaderea valorii curente de piata) va avantaja clientul, in sensul ca valoarea marjei curente creste.

Deci,

Mc1 = 16.000 lei- (100 actiuni x 80 lei/actiune) x 100 = 100%.

100 actiuni x 80 lei/actiune

Se poate constata faptul ca, urmare a scaderii cursului actiunilor, clientul va fi avantajat, inregistrandu-se un exces de marja:

Em Mc1 - mi

Fondurile banesti proprii ale clientului sunt de:

EQ = AMV- MVy1 = 16.000 lei - 8.000 lei = 8.000 lei, in conditiile in care marja initiala ce trebuie mentinuta pentru nerestrictionarea contului este de :

Mi1 = 60% x 100 actiuni x 80 lei/actiune = 4.800 lei

In concluzie, pe fondul scaderii pretului de piata al actiunilor vandute pe descoperire, clientul inregistreaza un castig (exces de marja), care poate fi retras din cont (contul fiind nerestrictionat), in valoare de:

Em (lei) = EQ Mi1 = 3.200 lei

Se poate determina si o rata de rentabilitate a capitalului investit, prin raportarea castigului la valoarea marjei initiale depuse:

Rr = Em (lei) x 100 = 53,33 %

Mi

c) in conditiile in care cursul actiunii creste la 119 lei/actiune, determinati marja curenta. Ce se intampla in situatia in care cursul actiunii creste la 130 lei/actiune? Analizati situatiile posibile prin care poate fi anulat apelul in marja.

Rezolvare:

Mc2 = AMV- MVy2 x 100 = EQ x 100, unde:

MVy2 MVy2

Mc2 - marja curenta, evaluata in functie de valoarea de piata a actiunilor (119 lei/actiune);

MVy2- valoarea curenta de piata a actiunilor vandute in marja;

AMV - valoarea de piata a activului detinut de catre client

EQ - marimea fondurilor banesti proprii ale clientului

Deci,

Mc2 = 16.000 lei- (100 actiuni x 119 lei/actiune) x 100 = 34,45%.

100 actiuni x 119 lei/actiune

Se poate constata faptul ca, urmare a cresterii cursului actiunilor, clientul va fi dezavantajat, inregistrandu-se un deficit de marja, prin raportare la marja initiala, astfel incat contul devine restrictionat:

Em Mc2 - mi

Fondurile banesti proprii ale clientului sunt de:

EQ = AMV- MVy2 = 16.000 lei - 11.900 lei = 4.100 lei, in conditiile in care marja initiala ce trebuie mentinuta pentru nerestrictionarea contului este de :

Mi2 = 60% x 100 actiuni x 119 lei/actiune = 7.140 lei iar marja de mentinere pentru a evita primirea apelului in marja este de :

Mm2 = 25% x 100 actiuni x 119 lei/actiune = 2.975 lei.

In concluzie, pe fondul cresterii pretului de piata al actiunilor vandute in marja, marja curenta a scazut sub nivelul marjei initiale (cont restrictionat), insa nu se primeste apel in marja deoarece fondurile banesti proprii ale clientului acopera nivelul marjei de mentinere.

In cazul in care cresterea cursului actiunilor se accentueaza (cotatia devine 130 lei/actiune), marja curenta se depreciaza mai mult:

Mc3 = AMV- MVy3 x 100 = EQ x 100, unde:

MVy3 MVy3

Mc3 - marja curenta, evaluata in functie de valoarea de piata a actiunilor (130 lei/actiune);

MVy3- valoarea curenta de piata a actiunilor vandute in marja;

AMV - valoarea de piata a activului detinut de catre client

EQ - marimea fondurilor banesti proprii ale clientului

Deci,

Mc3 = 16.000 lei- (100 actiuni x 130 lei/actiune) x 100 = 23,08%.

100 actiuni x 130 lei/actiune

Se poate constata faptul ca, urmare a cresterii cursului actiunilor, clientul va fi dezavantajat, inregistrandu-se un deficit de marja, prin raportare la marja de mentinere, astfel incit se declanseaza apelul in marja:

Em Mc3 - mi

Fondurile banesti proprii ale clientului sunt de:

EQ = AMV - MVy3 = 16.000 lei -13.000 lei = 3.000 lei, in conditiile in care marja de mentinere ce trebuie asigurata pentru evitarea apelului in marja este de :

Mm3 = 25% x 100 actiuni x 130 lei/actiune = 3.250 lei.

In aceste conditii, clientul va primi un apel in marja in valoare de

Am = Mm3 - EQ = 250 lei.

Din punct de vedere matematic, valoarea apelului in marja se poate determina astfel:

Am = MVy3 x (1+ Mm)- AMV = 13.000lei x (1+ 0,25) - 16.000lei = 250 lei.

Apelul in marja poate fi inlaturat in urmatoarele situatii:

prin refacerea marjei de mentinere (clientul raspunde apelului in marja si realimenteaza contul in marja cu valoarea respectiva).

prin executarea garantiei constituite in sensul rascumpararii unui anumit numar de actiuni, pentru a reduce expunerea la risc a clientului.

Numarul de actiuni ce vor fi rascumparate de catre SSIF se determina dupa relatia:

Nrc = Am = 250 lei = 8 actiuni, unde:

V3 x Mm 130 lei/actiune x 0,25

Nrc - numar de actiuni rascumparate de catre SSIF, pentru a diminua expunerea la risc

V - cursul actual al actiunii (care a declansat apelul in marja).

In urma rascumpararii celor 8 actiuni, numarul de actiuni (vandute pe descoperire) ramase este de 92, astfel incat clientul se reincadreaza in nivelul marjei de mentinere:

Mc3 = 14.950 lei- (92 actiuni x 130lei/actiune) x 100 = 25%.

92 actiuni x 130 lei/actiune

Nota: In urma rascumpararii celor 8 de actiuni, valoarea de piata a activului detinut de client devine:

AMV" = Mvy" Mm" = 92 actiuni x 130 lei/actiune + 0,25 x 92 actiuni x 130 lei/actiune = 14.950 lei, unde:

AMV" - valoarea de piata a activului detinut de client, dupa rascumpararea celor 8 actiuni.

Mvy" - valoarea de piata a actiunilor vandute pe descoperire (ramase)

Mm" - valoarea marjei de mentinere pentru actiunilor vandute pe descoperire (ramase).

d) care este nivelul cursului pentru care se declanseaza apelul in marja?

Rezolvare:

Din considerente prudentiale, un investitor ar trebui sa aiba in vedere nivelul cursului actiunilor, peste care orice crestere poate genera un apel in marja (de exemplu isi poate stabili un ordin de vanzare de tip STOP LOSS pentru acest nivel de curs):

Vam = Vy x (1+ Mi) . = 100 lei/actiune x (1 + 0,60). = 128 lei/actiune, unde:

1 Mm 1

Vam - valoarea cursului pentru care se declanseaza apelul in marja

Vy - valoarea cursului la care au fost vandute initial actiunile

3. Tranzactii cu instrumente financiare derivate (IFD)

Conceptul de IFD

Instrumentele financiare derivate au la baza un activ suport (instrumente financiare, valute, indici bursieri, rate ale dobanzii, marfuri, etc.), valoarea lor derivand din pretul de tranzactionare al activelor suport.

La baza aparitiei contractelor futures au stat contractele forward. Desi exista o tendinta - mai ales in literatura de specialitate din Romania - de a fi tratate separat, aceste doua tipuri de contracte sunt, in esenta, asemanatoare, in sensul ca in cazul ambelor contracte se incheie tranzactii la termen asupra unui activ de baza - numit si activ suport. (underlying asset).

Atat cel care doreste sa cumpere activul de baza cat si cel care doreste sa il vanda convin asupra cantitatii ce urmeaza sa fie schimbata, asupra pretului si asupra scadentei (a datei la care livrarea si plata vor avea efectiv). Astfel, atat printr-un contract forward cat si prin unul futures, se fixeaza - in prezent pretul ce urmeaza a fi platit pentru o cantitate definita din activul suport, pret ce urmeaza a fi platit la o data ulterioara, in viitor. Totusi cele doua contracte au si elemente care le deosebesc:

3.1. Tranzactii cu contracte futures

Contractele futures: reprezinta contracte standardizate care creeaza pentru parti (cumparator si vanzator) angajamentul de a cumpara respectiv de a vinde o anumita cantitate din activul suport la o data viitoare (numita data scadentei) si la un pret negociat in momentul incheierii tranzactiei. Cu exceptia pretului care se negociaza intre parti, toate elementele sunt standardizate (scadenta, volumul contractului, pasii de cotatie, fluctuatia maxima admisa, riscul de scadere/crestere) in baza specificatiilor fiecarui tip de contract futures.

Elemente tehnice de baza:

Activul suport : este reprezentat de marfa sau activul financiar (valori mobiliare, valute, rate ale dobanzii, indici bursieri, etc.), asupra caruia se incheie contractul. Cantitatea si caracteristicile activului suport reprezinta clauze standardizate conform specificatiilor fiecarui tip de contract futures.

Scadenta: ultima zi de tranzactionare din luna de lichidare a contractului futures. La data scadentei Casa Romana de Compensatie lichideaza automat toate pozitiile deschise, la pretul de executare, stabilindu-se castigurile si pierderile reale.

Marja (riscul de crestere/scadere): reprezinta suma de bani depusa initial de catre investitor in contul in marja si mentinuta pe toata perioada de timp in care pozitiile de cumparare sau vanzare sunt deschise. Astfel, la deschiderea unui cont pentru derularea tranzactiile pe o piata reglementata de marfuri si instrumente financiare derivate, clientul va depune o suma de bani reprezentand riscul de crestere sau scadere a preturilor contractelor futures(marja), conform specificatiilor contractelor futures, pe baza evaluarilor facute de catre Sistemul de Evaluare a Riscurilor administrat de catre Casa Romana de Compensatie si Bursa Monetar Financiara si de Marfuri Sibiu. Marja va trebui mentinuta la nivelul impus de specificatiile contractelor futures, pe toata durata existentei unor pozitii deschise, indiferent daca sunt long (risc de scadere) sau short (risc de crestere).

Pretul futures: pretul la care este deschisa o pozitie (fie de cumparare fie de vanzare), respectiv pretul la care se incheie o tranzactie cu contracte futures. Reflecta pretul convenit de parteneri care va fi incasat/platit la scadenta pentru activul suport. Pe piata futures, exista o limita de variatie in cadrul unei sedinte de tranzactionare, din motive ce tin de asigurarea unei piete ordonate si lichide, dar si pentru a limita influentele pe care tranzactiile cu contracte futures le-ar putea avea asupra tranzactiilor derulate pe piata spot cu activul suport in cauza. Pretul futures este strans legat de perioada ramasa pana la scadenta dar si de evoluatia pretului activului suport, deoarece exista o asa numita "proprietate de convergenta" intre pretul futures si pretul activului suport (cele doua preturi tind sa se apropie, devenind identice, sau aproape identice la scadenta).

Partile contractante: cumparatorul contractului futures se angajeaza sa cumpere activul suport la maturitatea contractului futures, deschizand o pozitie "long futures" si expunandu-se la riscul de scadere. Vanzatorul contractului futures se angajeaza sa vanda activul suport la maturitatea contractului futures, deschizand o pozitie "short futures" si expunandu-se la riscul de crestere.

Cumparatorii de contracte futures isi deschid o pozitie tip long atunci cand estimeaza ca pana la data scadentei, pretul activului suport si implicit al contracului futures va marca o crestere, in timp ce vanzatorii de contracte futures (care isi asuma o pozitie de tip short) mizeaza pe o scadere a pretului activului suport.

Orice pozitie poate fi inchisa pana la data scadentei, printr-o operatiune de sens contrar, marcandu-se astfel pierderea reala sau castigul real. La scadenta contractelor futures, pozitiile deschise pe piata futures vor fi inchise automat la un pret mediu ponderat de tranzactionare comunicat de catre Bursa de Valori Bucuresti pentru ziua scadentei (in cazul contractelor futures pe actiuni) sau la cursul de referinta comunicat de catre Banca Nationala a Romaniei (in cazul contractelor futures pe valute) .

Important de retinut faptul ca la data scadentei, nu are loc decontarea prin livrare fizica a activului suport, ci se platesc diferentele in lei intre preturile la care au fost deschise pozitiile de cumparare/vanzare si preturile la care aceste pozitii au fost inchise.

La sfarsitul fiecarei sesiuni de tranzactionare pe piata instrumentelor financiare derivate, Casa Romana de Compensatie (institutia de clearing) realizeaza operatiunea de "marcare la piata" (engl. "marked to market"), care consta in reevaluarea tuturor pozitiilor de cumparare/vanzare deschise in functie de pretul de cotare (ultimul pret de tranzactionare din ziua respectiva), stabilindu-se astfel pierderile sau castigurile potentiale pentru fiecare participant la piata.

In cazul unei pierderi potentiale care nu poate fi acoperita pe seama disponibilului existent in contul clientului, Casa Romana de Compensatie va trimite, prin societatea de brokeraj la care este deschis contul clientului respectiv, un "apel in marja" (engl. "margin call"), in scopul refacerii marjei la nivelul de mentinere. Daca nu se raspunde la acest apel in marja pana a doua zi lucratoare, Casa Romana de Compensatie va lichida automat un anumit numar de pozitii deschise, cu scopul de a reduce expunerea la risc din partea societatii de brokeraj, pana la nivelul marjei care sa acopere pozitiile ramase deschise.

Exemplu1: Specificatiile contractului futures DESIF 1

Exemplu2: Specificatiile contractului futures DESBX9

Exemplu3: Specificatiile contractului futures RON/EURO

Aplicatii practice

3.1.1. Tranzactii de cumparare contracte futures

In data de 16.03.2007, un investitor cumpara 25 contracte futures DESIF2, cu scadenta in luna iunie 2007, la pretul de 2,6200 lei/actiune, contra unui comision de 0,7500 lei/contract.

Cerinte:

a)      sa se determine suma solicitata drept marja de catre societatea de brokeraj in conditiile in care riscul de scadere este de 0,4000 lei/actiune iar multiplicatorul (volumul) contractului este de 1.000 actiuni/contract.

Rezolvare:

In urma deschiderii a 25 pozitii de cumparare (long) pe derivatul DESIF2 cu scadenta in iunie 2007, investitorul se expune la riscul de scadere al pretului, prin urmare este nevoit sa depuna in cont marja initiala (Mi), calculata de catre Sistemul de Evaluare al Riscului.

Mi = Riscul de scadere x Multiplicator x Nr. contracte futures cumparate

= 0,4000 lei/actiune x 1.000 actiuni/contract x 25 contracte futures

= 10.000 lei.

Trebuie mentionat faptul ca pe intreaga durata de mentinere a pozitiilor deschise (fie pana la scadenta, fie pana in momentul inchiderii pozitiilor prin vanzarea contractelor futures), investitorul trebuie sa asigure marja de 10.000 de lei.

b)      care este comisionul total achitat pentru achizitionarea contractelor futures?

Rezolvare:

Spre deosebire de tranzactiile derulate pe piata spot unde comisioanele de cumparare/vanzare se determina ca si procent din valoarea tranzactiilor, pe piata futures comisioanele se percep in suma fixa pe fiecare contact cumparat/vandut.

Comison total = Comison/contract x Nr. contracte futures tranzactionate

= 0,7500 lei/contract x 25 contracte futures = 18,75 lei

c)      sa se efectueze marcarea la piata de catre Casa Romana de Compensatie pe data de 29 martie 2007, in conditiile in care pretul de cotare a contractului futures DESIF2 IUN07 fost de 2,9380 lei/actiune;

Rezolvare:

La sfarsitul fiecarei sedinte de tranzactionare, ca procedura de acoperire impotriva riscului de insolvabilitate al participantilor la piata, Casa Romana de Compensatie realizeaza marcarea la piata in sensul reevaluarii tuturor pozitiilor deschise, pentru a se stabili castigurile/pierderile potentiale.

Se observa faptul ca investitorul are un castig potential (raportat la momentul 16.03.2007!), in valoare de:

Cp = ( Pc- Pa) x Multiplicator x Nr. contracte futures cumparate

2,9380 - 2,6200) lei/actiune x 1.000 actiuni x 25 contracte futures

= 7.950 lei, unde:

Cp - valoarea castigul potential (acesta se transforma in castig real doar in urma inchiderii pozitiilor, printr-o operatiune de sens contrar celei initiale, deci prin vanzarea contractelor futures sau automat la scadenta contractelor).

Pc - pretul de cotare al contractului futures DESIF2 IUN07 in sedinta din 29.03.2007

Pa - pretul de achizitie a contractelor futures.

In conditiile in care investitorul si-ar fi lichidat pe data de 29.03.2007 pozitiile deschise pe piata futures, ar fi marcat acest castig iar rata de randament a investitiei sale ar fi fost de:

Rr Cr x 100 = 7.950 lei x 100

Si 10.000 lei

Rr - Rata de randament a investitiei

Cr Castig real (marcat)

Si- Suma investita (marja initiala)

NOTA: In aplicatie au fost luate in considerare doar momentul deschiderii pozitiilor si momentul marcarii la piata (29.03.2007), desi aceasta operatiune este efectuata la sfarsitul fiecarei zile de tranzactionare, astfel incat in realitate Casa Romana de Compensatie nu permite acumularea unor pierderi, fara sa trimita apel in marja in prima zi in care s-a inregistrat o pierdere potentiala. Apelul in marja este trimis doar in situatia in care contul clientului nu prezinta disponibil banesc (in afara marjei blocate pentru mentinerea deschisa a pozitiilor). De retinut faptul ca valoarea pierderii potentiale inregistrata la finele unei zile de tranzactionare nu poate depasi nivelul marjei datorita fluctuatiei maxime admise care nu poate depasi valoarea riscului de scadere/crestere.

Presupunand ca pretul de cotare din data de 29.03.2007 ar fi fost de 2,5900 lei/actiune, investitorul ar fi inregistrat o pierdere potentiala in valoare de:

Pp = ( Pc- Pa) x Multiplicator x Nr. contracte futures cumparate

2,5900 - 2,6200) lei/actiune x 1.000 actiuni x 25 contracte futures

= - 750 lei, unde:

Pp - valoarea pierderii potentiale (acesta se transforma in pierdere reala doar in urma inchiderii pozitiilor, printr-o operatiune de sens contrar celei initiale, deci prin vanzarea contractelor futures sau automat la scadenta contractelor).

Pc - pretul de cotare al contractului futures DESIF2 IUN07 in sedinta din 29.03.2007

Pa - pretul de achizitie a contractelor futures.

NOTA: In cazul in care clientul detine suficient disponibil in cont, pierderea potentiala va fi acoperita pe seama acestuia in scopul refacerii marjei, altfel clientul primeste apel in marja. Daca nu raspunde la apelul in marja primit pana cel tarziu a doua zi lucratoare, SSIF va lichida prin vanzare un numar de 2 contracte futures, astfel incat vor ramane deschise doar 23 de pozitii de cumparare pentru care marja necesara este de 9.200 lei (400 lei/contract x 23 contracte) iar clientul prezinta in cont suma de 10.000 lei- 750 lei = 9.250 lei.

d)      sa se determine rezultatul lichidarii la scadenta a contractelor futures detinute, presupunand pretul mediu de tranzactionare comunicat de Bursa de Valori Bucuresti pentru data scadentei de:

3,1200 lei/actiune

2,5800 lei/actiune

Rezolvare:

In prima situatie, investitorul va marca un castig real in valoare de:

Cr = ( Ps- Pa) x Multiplicator x Nr. contracte futures cumparate

,1200 - 2,6200) lei/actiune x 1.000 actiuni x 25 contracte futures

= 12.500 lei, iar rata de rentabilitate a investitiei va fi de:

Rr Cr x 100 = 12.500 lei x 100

Si 10.000 lei

In a doua situatie, investitorul va marca o pierdere reala in valoare de:

Pr = ( Ps- Pa) x Multiplicator x Nr. contracte futures cumparate

,5800 - 2,6200) lei/actiune x 1.000 actiuni x 25 contracte futures

= - 1.000 lei, unde:

Cr - castig real marcat la scadenta

Pr - pierdere reala marcata la scadenta

Ps - pretul de lichidare la scadenta a contractelor futures (pret mediu de tranzactionare comunicat de Bursa de Valori Bucuresti pentru data scadentei).

Nota: se va face abstractie de comisioanele percepute de societatea de brokeraj.

e)      aceeasi cerinta ca si la punctul d)., in situatia in care investitorul ar fi vandut cele 25 contracte futures.

Rezolvare:

Fiind contrapartea cumparatorului in tranzactiile cu contracte futures, deci asumandu-si pozitii de sens contrar, vanzatorul va inregistra la scadenta urmatoarele rezultate:

Pr = ( Pv- Ps) x Multiplicator x Nr. contracte futures vandute

2,6200- 3,1200) lei/actiune x 1.000 actiuni x 25 contracte futures

= -12.500 lei (in prima situatie)

Cr = ( Pv- Ps) x Multiplicator x Nr. contracte futures vandute

,5800) lei/actiune x 1.000 actiuni x 25 contracte futures

= 1.000 lei (in a doua situatie), unde:

Pv - pretul de vanzare al contractelor futures.

3.1.2. Tranzactii de vanzare contracte futures

Pe data de 21 martie 2007, un investitor vinde 15 contracte futures lei/Euro, cu scadenta in iunie 2007, la pretul de 3,3800 lei/Euro, contra unui comision de 0,6500 lei/contract.

Cerinte:

a)      sa se determine suma solicitata drept marja de catre societatea de brokeraj in conditiile in care riscul de crestere este este de 0,1200 lei/Euro iar multiplicatorul (volumul) contractului este de 1.000 Euro/contract.

Rezolvare:

In urma deschiderii a 15 pozitii vanzare (short) pe derivatul RON/EURO cu scadenta in iunie 2007, investitorul se expune la riscul de crestere al pretului, prin urmare este nevoit sa depuna in cont marja initiala (Mi), calculata de catre Sistemul de Evaluare al Riscului.

Mi = Riscul de crestere x Multiplicator x Nr. contracte futures vandute

= 0,1200 lei/Euro x 1.000 Euro/contract x 15 contracte futures

= 1.800 lei.

Trebuie mentionat faptul ca pe intreaga durata de mentinere a pozitiilor deschise (fie pana la scadenta, fie pana in momentul inchiderii pozitiilor prin rascumpararea contractelor futures), investitorul trebuie sa asigure marja de 1.800 de lei.

b)      care este comisionul total achitat pentru vanzarea contractelor futures?

Rezolvare:

Comison total = Comison/contract x Nr. contracte futures tranzactionate

= 0,6500 lei/contract x 15 contracte futures = 9,75 lei.

c)      sa se efectueze marcarea la piata de catre Casa Romana de Compensatie pe data de 29 martie 2007, in conditiile in care pretul de cotare a contractului futures lei/Euro a fost de 3,3725 lei/Euro;

Se observa faptul ca investitorul are un castig potential (raportat la momentul 21.03.2007!), in valoare de:

Cp = ( Pv- Pc) x Multiplicator x Nr. contracte futures vandute

,3800 - 3,3725) lei/Euro x 1.000 Euro x 15 contracte futures

= 112,50 lei, unde:

Cp - valoarea castigul potential (acesta se transforma in castig real doar in urma inchiderii pozitiilor, printr-o operatiune de sens contrar celei initiale, deci prin rascumpararea contractelor futures sau automat la scadenta contractelor).

Pc - pretul de cotare al contractului futures RON/EURO IUN07 in sedinta din 29.03.2007

PV - pretul de vanzare a contractelor futures.

In conditiile in care investitorul si-ar fi lichidat pe data de 29.03.2007 pozitiile deschise pe piata futures, ar fi marcat acest castig iar rata de randament a investitiei sale ar fi fost de:

Rr Cr x 100 = 112,50 lei x 100

Si 1.800 lei

Rr - Rata de randament a investitiei

Cr Castig real (marcat)

Si- Suma investita (marja initiala)

NOTA: In aplicatie au fost luate in considerare doar momentul deschiderii pozitiilor si momentul marcarii la piata (29.03.2007), desi aceasta operatiune este efectuata la sfarsitul fiecarei zile de tranzactionare, astfel incat in realitate Casa Romana de Compensatie nu permite acumularea unor pierderi, fara sa trimita apel in marja in prima zi in care s-a inregistrat o pierdere potentiala. Apelul in marja este trimis doar in situatia in care contul clientului nu prezinta disponibil banesc (in afara marjei blocate pentru mentinerea deschisa a pozitiilor). De retinut faptul ca valoarea pierderii potentiale inregistrata la finele unei zile de tranzactionare nu poate depasi nivelul marjei datorita fluctuatiei maxime admise care nu poate depasi valoarea riscului de scadere/crestere.

Presupunand ca pretul de cotare din data de 29.03.2007 ar fi fost de 3,4200 lei/Euro, investitorul ar fi inregistrat o pierdere potentiala in valoare de:

Pp = ( Pv- Pc) x Multiplicator x Nr. contracte futures vandute

,3800 - 3,4200) lei/Euro x 1.000 Euro x 15 contracte futures

= - 600 lei, unde:

Pp - valoarea pierderii potentiale (acesta se transforma in pierdere reala doar in urma inchiderii pozitiilor, printr-o operatiune de sens contrar celei initiale, deci prin rascumpararea contractelor futures sau automat la scadenta contractelor).

NOTA: In cazul in care clientul detine suficient disponibil in cont, pierderea potentiala va fi acoperita pe seama acestuia in scopul refacerii marjei, altfel clientul primeste apel in marja. Daca nu raspunde la apelul in marja primit pana cel tarziu a doua zi lucratoare, SSIF va lichida prin rascumparare un numar de 5 contracte futures, astfel incat vor ramane deschise doar 10 de pozitii de vanzare pentru care marja necesara este de 1.200 lei (120 lei/contract x 10 contracte) iar clientul prezinta in cont suma de 1.800 lei- 600 lei = 1.200 lei.

d)      sa se determine rezultatul lichidarii la scadenta a contractelor futures vandute, presupunand cotatia oficiala comunicata de Banca Nationala a Romaniei, de:

3,3450 lei/Euro

3,4160 lei/Euro

Rezolvare:

In prima situatie, investitorul va marca un castig real in valoare de:

Cr = ( Pv- Ps) x Multiplicator x Nr. contracte futures vandute

,3800 - 3,3450) lei/Euro x 1.000 Euro x 15 contracte futures

= 525 lei, iar rata de rentabilitate a investitiei va fi de:

Rr Cr x 100 = 525 lei x 100

Si 1.800 lei

In a doua situatie, investitorul va marca o pierdere reala in valoare de:

Pr = ( Pv- Ps) x Multiplicator x Nr. contracte futures vandute

,3800 - 3,4160) lei/Euro x 1.000 Euro x 15 contracte futures

= - 540 lei, unde:

Cr - castig real marcat la scadenta

Pr - pierdere reala marcata la scadenta

Ps - pretul de lichidare la scadenta a contractelor futures (cursul de referinta comunicat de Banca Nationala a Romaniei pentru data scadentei).

Nota: se va face abstractie de comisioanele percepute de societatea de brokeraj.

e)      aceeasi cerinta ca si la punctul d)., in situatia in care investitorul ar fi cumparat cele 15 contracte futures.

Rezolvare:

Fiind contrapartea vanzatorul in tranzactiile cu contracte futures, deci asumandu-si pozitii de sens contrar, cumparatorul va inregistra la scadenta urmatoarele rezultate:

Pr = ( Ps- Pa) x Multiplicator x Nr. contracte futures cumparate

,3800 ) lei/Euro x 1.000 Euro x 15 contracte futures

= -525 lei (in prima situatie)

Cr = ( Ps- Pa) x Multiplicator x Nr. contracte futures cumparate

,3800 ) lei/Euro x 1.000 Euro x 15 contracte futures

= 540 lei (in a doua situatie), unde:

Pa - pretul de cumparare al contractelor futures.

3.2. Tranzactii cu contracte de tip options.

Contractele cu optiuni reprezinta contracte standardizate care, in schimbul platii unei prime (engl. premium) creeaza pentru cumparatorul optiunii dreptul dar nu si obligatia de a cumpara (in cazul unei optiuni de cumparare - CALL ) sau de a vinde ( in cazul unei optiuni de vanzare- PUT ) un anumit activ suport (engl. underlying asset) la un pret prestabilit numit pret de exercitare (engl. strike price), oricand pana la data scadentei (in cazul optiunilor de tip american) sau doar la data scadentei ( in cazul optiunilor de tip european).

De mentionat faptul ca toate elementele care caracterizeaza o optiune (activul suport, data expirarii, marimea obiectului contractului, prima si ultima zi de tranzactionare, pretul de exercitare, modul de exercitare, etc.) sunt standardizate, ceea ce permite efectuarea de tranzactii cu astfel de instrumente financiare derivate. Singurul element nestandardizat (ca de altfel si in cazul contractelor futures) il reprezinta pretul contractului options (prima), acesta fiind elementul negociat intre participantii la piata.

Elemente tehnice de baza:

1. Activul suport : este reprezentat de marfa sau activul financiar (valori mobiliare, valute, rate ale dobanzii, indici bursieri, contracte futures financiare etc.), asupra caruia se incheie contractul options. Cantitatea si caracteristicile activului suport reprezinta clauze standardizate conform specificatiilor fiecarui tip de contract options. Pe piata la termen organizata la Bursa Monetar Financiara si de Marfuri Sibiu, contractele options au la baza contracte futures, ca si active suport.

2.Scadenta: ultima zi de tranzactionare din luna de lichidare a contractului options. Data scadentei la Bursa Monetar Financiara si de Marfuri Sibiu coincide cu data scadentei contractelor futures care stau la baza contractului options. La data scadentei Casa Romana de Compensatie lichideaza automat toate optiunile "in bani" la pretul de exercitare, stabilindu-se castigurile si pierderile reale ale investitorilor.

Nota: La scadenta doar optiunile de tip "in bani" vor fi exercitate dupa cum urmeaza:

- cumparatorii de contracte de optiuni CALL "intra" pe piata futures prin asumarea unei pozitii de cumparare (long), concomitent cu lichidarea acestei pozitii (prin vanzare), marcand astfel diferenta favorabila intre pretul de vanzare (mai mare) si pretul de exercitare (mai mic).

- cumparatorii de contracte de optiuni PUT "intra" pe piata futures prin asumarea unei pozitii de vanzare (short), concomitent cu lichidarea acestei pozitii (prin rascumparare), marcand astfel diferenta favorabila intre pretul de exercitare (mai mare) si pretul de rascumparare (mai mic).

Marja (riscul de crestere/scadere): reprezinta suma de bani depusa initial de catre investitor in contul in marja si mentinuta pe toata perioada de timp in care pozitiile de vanzare de contracte options sunt deschise.

Nota: In tranzactiile cu optiuni, doar vanzatorii de optiuni au obligatia sa depuna si sa mentina marja reprezentand riscul de crestere/scadere a pretului activului suport, intrucat ei se expun unor astfel de riscuri, fiind obligati ca la data scadentei sau oricand pana la aceasta data sa onoreze solicitarile detinatorilor de optiuni, in cazul in care acestia aleg sa isi exercite drepturile de a cumpara sau de a vinde activul suport la pretul de exercitare.

Cumparatorul are doar obligatia sa plateasca prima optiunii la data incheierii tranzactiei, rezervandu-si dreptul de a cumpara/vinde cand piata ii este favorabila sau de a lasa optiunea sa expire. Vanzatorul in schimb nu are nici un drept, asumandu-si in contul primei incasate (cu titlu de remunerare a riscului) obligatia de a executa optiunea la solicitarea detinatorului acesteia, la data scadentei sau oricand pana la aceasta data. In concluzie, tranzactiile cu optiuni nu au un caracter ferm, in sensul ca daca nu au fost exercitate de catre detinator pana la data scadentei isi pierd valabilitatea.

Pretul de exercitare (engl. strike price): pretul la care activul suport este cumparat/vandut la data exercitarii optiunii. Referinta pentru acest pret este pretul inregistrat pentru activul suport pe piata spot sau piata futures, luand in considerare tendintele privind cererea si oferta de contracte de optiuni care se tranzactioneaza. Pentru un anumit tip de optiune care face parte din aceeasi clasa (optiuni care au aceeasi scadenta), se fixeaza mai multe (5 de regula) paliere pentru pretul de exercitare, definindu-se astfel o serie de optiuni (aceeasi scadenta si acelasi pret de exercitare).

Prima contractului options: reprezinta suma de bani pe care cumparatorul optiunii o plateste vanzatorului la data achizitionarii acesteia, pentru rezervarea dreptului de optiune. Aceasta reprezinta pretul negociat al contractului cu optiuni si nu trebuie confundat cu pretul de exercitare al optiunii.

Ca orice pret negociat, prima unei optiuni se stabileste pe bursa in functie de raportul dintre cererea si oferta, situandu-se in jurul unei valori teoretice a acesteia, insa putand fi mai mare sau mai mica decat aceasta.

Pentru a aprecia cat de real este pretul de piata al unei optiuni si pentru a lua o decizie de cumparare sau vanzare avantajoasa, se impune o evaluare riguroasa a doua componente din interactiunea carora rezulta marimea primei:

valoare intrinseca este determinata de relatia dintre pretul de exercitare (Pex) al optiunii si pretul curent al activului suport (Pf), dupa cum urmeaza:

valoarea timp: reflecta potentialul unei optiuni de a castiga valoare intrinseca pe parcursul duratei sale de viata. Se determina ca diferenta intre prima negociata si valoarea intrinseca.

Factori de influenta a marimii primei:

v     durata ramasa pana la scadenta: ignorand influenata altor variabile, cu cat perioada de timp ramasa pana la expirarea optiunii este mai mare, cu atat prima optiunii este mai mare, deoarece probabilitatea ca pretul activului suport sa atinga un nivel la care exercitarea optiunii sa fie profitabila pentru investitor, este mai mare.

v     pretul activului suport: influenteaza direct proportional prima optiunilor CALL (de cumparare) si invers proportional prima optiunilor PUT (de vanzare). Astfel, cresterea pretului activului suport va genera o crestere a primei pentru optiunile CALL (deoarece creste implicit valoarea intrinseca). In mod similar, scaderea pretului activului suport va genera o crestere a primei pentru optiunile PUT , acestea avand o valoarea intrinseca mai mare.

v     pretul de exercitare: influenteaza in mod favorabil prima optiunilor PUT si nefavorabil prima optiunilor CALL, intrucat cu cat este mai ridicat avantajeaza optiunile PUT (au valoare intrinseca ridicata) si dezavantajeaza optiunile CALL (scade probabilitatea depasirii pragului de rentabilitate, pentru a genera valoare intrinseca).

v     volatilitatea pretului activului suport: se reflecta pozitiv asupra primei atat in cazul optiunii CALL cat si in cazul celei PUT, deoarece optiunile pe active suport cu fluctuatii mari de pret sunt mai scumpe (mai atractive) in comparatie cu cele pe active suport unde pretul se mentine relativ constant.

Tipologia optiunilor:

1. In functie de drepturile conferite cumparatorului si obligatiile impuse vanzatorului, identificam:

In functie de momentul exercitarii identificam:

q       optiuni europene: nu pot fi exercitate decat la data scadentei (la maturitate), la pretul de exercitare;

q       optiuni americane: pot fi exercitate atat la data expirarii cat si in orice moment inainte de acea data, la pretul de exercitare (pe Bursa Monetar Financiara si de Marfuri Sibiu se tranzactioneaza astfel de optiuni).

Spre deosebire de acestea, exista o clasa speciala de optiuni (cele asiatice), care se exercita la o valoarea care are la baza o medie a valorii activului suport, determinata pe intreaga durata de viata a optiunii.

In functie de diferenta care rezulta dintre pretul de exercitare si pretul curent al activului suport, identificam:

q       Optiuni "in bani" (engl. in the money)

q       Optiuni "la bani" (engl. at the money)

q       Optiuni "in afara banilor" (engl. out of the money)

Nota: au fost prezentate anterior.

Exemplu 1- Specificatiile contractului cu optiuni RON/USD

Exemplu 2-Specificatiile contractului cu optiuni DESIF 5

Exemplu 3-Specificatiile contractului cu optiuni DESBX18

Aplicatii practice

3.2.1. Tranzactii de cumparare optiuni CALL

La data de 7 martie 2007, un investitor cumpara 3 optiuni CALL (de cumparare), scadenta iunie 2007, avand la baza contractul futures DESIF5, la un pret de exercitare de 3,7600 lei/actiune, contra unei prime de 0,0500 lei/actiune.

Presupunem ca la data scadentei, pretul de inchidere al contractelor futures (pret mediu de tranzactionare al actiunilor SIF5 comunicat de Bursa de Valori Bucuresti) va fi de 3,9500 lei/actiune.

Cerinte:

1.Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata?

a)      optiunea CALL este "in afara banilor"

b)      optiunea CALL este "la bani"

c)      optiunea CALL este "in bani"

Rezolvare:

Deoarece pretul activului suport (pretul de inchidere la scadenta a contractului futures DESIF5) este superior pretului de exercitare, optiunea CALL este "in the money" ("in bani") si ea va fi exercitata automat de catre Casa Romana de Compensatie, dand dreptul detinatorului sa cumpere activul suport la pretul de exercitare ( 3,7600 lei/actiune), urmata de inchiderea pozitiei (prin vanzarea contractului la pretul de 3,9500 lei/actiune) rezultand astfel un castig pentru investitor.

Raspuns corect: c)

2. Determinati prima totala achitata de cumparatorul optiunilor CALL

Rezolvare:

Pt = Pu x Multiplicator (volumul activului suport) x Nr. contracte cu optiuni CALL cumparate

= 0,0500 lei/actiune x 1.000 actiuni x 3 contracte cu optiuni CALL = 150 lei, unde:

Pt - prima totala achitata

Pu - prima unitara (pretul negociat de cumparatorul optiunilor CALL)

3. Determinati si interpretati pragul minim de rentabilitate al optiunilor CALL

Rezolvare:

Pmr = Pex + Pu 3,7600 lei/actiune 0,0500 lei/actiune = 3,8100 lei/actiune, unde:

Pmr - pragul minim de rentabilitate

Pex- pretul de exercitare al optiunii CALL.

Interpretare: Reprezinta nivelul peste care orice crestere a pretului activului suport genereaza un castig pentru investitor.

Grafic, situatia in cazul optiunilor CALL se prezinta astfel:

Pf1

(3,9500 lei/actiune)

Pmr 3,8100 lei/actiune)

Pf2

(3,7900 lei/actiune) Pex 3,7600 lei/actiune).

Pf3

(3,7500 lei/actiune)

4. Determinati rezultatul cu care se lichideaza la scadenta pozitia detinuta pe piata optiunilor.Care ar fi fost rezultatul obtinut de catre detinatorul optiunilor, daca la scadenta, pretul de inchidere al contractelor futures ar fi fost de 3,7900 lei/actiune? Dar 3,7500 lei/actiune?

Rezolvare:

Fiind vorba de contracte de tip CALL options " in bani", la scadenta detinatorul acestora va marca un castig calculat astfel:

Cr = (Pf- Pmr) x Multiplicator (volumul activului suport) x Nr. contracte cu optiuni CALL cumparate

= (3,9500 lei/actiune- 3,8100 lei/actiune) x 1.000 actiuni x 3 contracte cu optiuni CALL.

= 420 lei, unde:

Cr - castig real marcat la scadenta.

Pf- pretul de inchidere la scadenta a contractului futures (activul suport).

In aceste conditii, rata de rentabilitate a investitiei va fi de:

Rr Cr x 100 = 420 lei x 100

Si 150 lei

In cazul in care pretul de inchidere al contractelor futures ar fi fost de 3,7900 lei/actiune, investitorul este nevoit sa aleaga intre "2 rele":

sa nu exercite optiunile detinute, pierzand astfel prima achitata (150 lei)

sa exercite optiunile cu scopul de a diminua pierderea totala reprezentata de prima achitata.

Evident va alege cea de-a doua situatie, astfel incat pierderea neta rezultata in urma achizitionarii contractelor CALL options va fi de:

Pr = (Pf- Pmr) x Multiplicator (volumul activului suport) x Nr. contracte cu optiuni CALL cumparate

= (3,7900 lei/actiune- 3,8100 lei/actiune) x 1.000 actiuni x 3 contracte cu optiuni CALL.

= - 60 lei, unde:

Pr - pierdere reala (neta) marcata la scadenta.

In cazul in care pretul de inchidere al contractelor futures ar fi fost de 3,7500 lei/actiune, optiunile CALL sunt "in afara banilor" iar detinatorul acestora va renunta la exercitare, pierzand astfel prima totala achitata.

!!!De retinut

1. Intrucat vanzatorul optiunilor CALL isi asuma riscul de crestere a pretului activului suport (contractul futures), el va fi nevoit sa depuna si sa mentina marja aferenta a trei contracte futures DESIF5. Pe de alta parte, cumparatorul optiunilor CALL, avand liberatatea de a alege intre a exercita sau nu optiunile, nu se expune riscurilor (deci nu va trebui sa constituie si sa mentina marja), pierderea sa maxima fiind prima achitata.

2. Pentru vanzatorul optiunilor CALL, rezultatele tranzactiei reprezinta o "imagine in oglinda" in raport cu cele obtinute de cumparatorul optiunilor, adica castigurile ultimului vor fi inregistrate drept pierderi pentru primul si viceversa.

3.2.2. Tranzactii de cumparare optiuni PUT

La data de 16 martie 2007, un investitor cumpara 20 optiuni PUT (de vanzare), cu scadenta in luna iunie 2007, avand la baza contractul futures DESNP, la un pret de exercitare de 0,5500 lei/actiune, contra unei prime de 0,0250 lei/actiune.

Presupunem ca la data scadentei, pretul de inchidere al contractelor futures (pret mediu de tranzactionare al actiunilor SNP comunicat de Bursa de Valori Bucuresti) va fi de 0,4800 lei/actiune.

Cerinte:

1.Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata?

a) optiunea PUT este "in afara banilor"

b) optiunea PUT este "la bani"

c) optiunea PUT este "in bani"

Rezolvare:

Deoarece pretul activului suport (pretul de inchidere la scadenta a contractului futures DESNP) este inferior pretului de exercitare, optiunea PUT este "in the money" ("in bani") si ea va fi exercitata automat de catre Casa Romana de Compensatie, dand dreptul detinatorului sa vanda activul suport la pretul de exercitare (0,5500 lei/actiune), urmata de inchiderea pozitiei (prin rascumpararea contractului la pretul de 0,4800 lei/actiune) rezultand astfel un castig pentru investitor.

Raspuns corect: c)

2. Determinati prima totala achitata de cumparatorul optiunilor PUT

Rezolvare:

Pt = Pu x Multiplicator (volumul activului suport) x Nr. contracte cu optiuni PUT cumparate

= 0,0250 lei/actiune x 1.000 actiuni x 20 contracte cu optiuni PUT = 500 lei, unde:

Pt - prima totala achitata

Pu - prima unitara (pretul negociat de cumparatorul optiunilor PUT)

3. Determinati si interpretati pragul minim de rentabilitate al optiunilor PUT

Rezolvare:

Pmr = Pex - Pu = 0,5500 lei/actiune - 0,0250 lei/actiune = 0,5250 lei/actiune, unde:

Pmr - pragul minim de rentabilitate

Pex- pretul de exercitare al optiunii PUT.

Interpretare: Reprezinta nivelul sub care orice scadere a pretului activului suport genereaza un castig pentru investitor.

Grafic, situatia in cazul optiunilor PUT se prezinta astfel:

Pf3

(0,5900 lei/actiune)

Pex (0,5500 lei/actiune

Pf2

(0,5420 lei/actiune) Pmr (0,5250 lei/actiune

Pf1

(0,4800 lei/actiune)

4. Determinati rezultatul cu care se lichideaza la scadenta pozitia detinuta pe piata optiunilor.Care ar fi fost rezultatul obtinut de catre detinatorul optiunilor, daca la scadenta, pretul de inchidere al contractelor futures ar fi fost de 0,5420 lei/actiune? Dar 0,5900 lei/actiune?

Rezolvare:

Fiind vorba de contracte de tip PUT options " in bani", la scadenta detinatorul acestora va marca un castig calculat astfel:

Cr Pmr -Pf) x Multiplicator (volumul activului suport) x Nr. contracte cu optiuni PUT cumparate

= (0,5250 lei/actiune - 0,4800 lei/actiune) x 1.000 actiuni x 20 contracte cu optiuni PUT

= 900 lei, unde:

Cr - castig real marcat la scadenta.

Pf- pretul de inchidere la scadenta a contractului futures (activul suport).

In aceste conditii, rata de rentabilitate a investitiei va fi de:

Rr Cr x 100 = 900 lei x 100

Si 500 lei

In cazul in care pretul de inchidere al contractelor futures ar fi fost de 0,5420 lei/actiune, investitorul este nevoit sa aleaga intre "2 rele":

sa nu exercite optiunile detinute, pierzand astfel prima achitata (500 lei)

sa exercite optiunile cu scopul de a diminua pierderea totala reprezentata de prima achitata.

Evident va alege cea de-a doua situatie, astfel incat pierderea neta rezultata in urma achizitionarii contractelor PUT options va fi de:

Pr Pmr -Pf) x Multiplicator (volumul activului suport) x Nr. contracte cu optiuni PUT cumparate

= (0,5250 lei/actiune - 0,5420 lei/actiune) x 1.000 actiuni x 20 contracte cu optiuni PUT

= - 340 lei, unde:

Pr - pierdere reala (neta) marcata la scadenta.

In cazul in care pretul de inchidere al contractelor futures ar fi fost de 0,5900 lei/actiune, optiunile PUT sunt "in afara banilor" iar detinatorul acestora va renunta la exercitare, pierzand astfel prima totala achitata.

!!!De retinut

1. Intrucat vanzatorul optiunilor PUT isi asuma riscul de scadere a pretului activului suport (contractul futures), el va fi nevoit sa depuna si sa mentina marja aferenta a 20 contracte futures DESNP. Pe de alta parte, cumparatorul optiunilor PUT, avand liberatatea de a alege intre a exercita sau nu optiunile, nu se expune riscurilor (deci nu va trebui sa constituie si sa mentina marja), pierderea sa maxima fiind prima achitata.

2. Pentru vanzatorul optiunilor PUT, rezultatele tranzactiei reprezinta o "imagine in oglinda" in raport cu cele obtinute de cumparatorul optiunilor, adica castigurile ultimului vor fi inregistrate drept pierderi pentru primul si viceversa.

3.3. Rolul contractelor futures in construirea strategiilor de hedging

3.3.1. Strategii de hedging pentru protectia impotriva riscului valutar

In calitatea lor de operatori pe pietele externe, societatile comerciale care deruleaza operatiuni de comert exterior (import sau export) se expun la fluctuatiilor cursului valutar, fie in sensul cresterii acestuia (adica o depreciere a monedei nationale in raport cu valuta de referinta, ceea ce reprezinta o situatie nefavorabila importatorilor, care vor inregistra pierderi financiare pe seama aprecierii datoriei pe care o au de achitat fata de partenerii externi- datorie exprimata in valuta), fie in sensul scaderii acestuia (adica o apreciere a monedei nationale in raport cu valuta de referinta, ceea ce reprezinta o situatie nefavorabila exportatorilor, care de asemenea vor inregistra pierderi financiare pe seama deprecierii creantei pe care o au de incasat de la parterii externi- creanta exprimata in valuta).

Pentru a eficientiza operatiunile de comert exterior se impune pe de o parte "blocarea" unui anumit nivel de curs valutar care sa nu genereze pierderi in activitatea de exploatare, iar pe de alta parte utilizarea anumitor instrumente de protejare impotriva riscului valutar (care sa diminueze sau chiar sa elimine acest risc).

Piata instrumentelor financiare derivate organizata si administrata de catre SC Bursa Monetar Financiara si de Marfuri SA Sibiu pune la dispozitia operatorilor pe pietele externe, prin mecanismele specifice de tranzactionare, astfel de instrumente de protejare impotriva riscului valutar.

Aplicatii practice

a) Strategia "long hedge"- achizitia contractelor futures (in cazul importatorilor)

In urma unei tranzactii incheiate pe data de 12 martie 2007 cu un partener extern, SC Alfa EXIM SRL, profilata pe importul de citrice, contracteaza o datorie de 100.000 Euro care devine scadenta la sfarsitul lunii iunie 2007.

Componenta manageriala a firmei de comert extern adopta o politica prudenta fata de expunerea la fluctuatiile cursului valutar, motiv pentru care, la recomandarea unui broker din cadrul unei societati de brokeraj autorizata sa tranzactioneze pe piata instrumentelor financiare derivate organizata de SC Bursa Monetar- Financiara si de Marfuri SA Sibiu, cumpara 100 contracte futures avand la baza valuta Euro, la pretul de 3,4055 lei/Euro, cu scadenta in luna iunie 2007.

Informatii suplimentare:

comisioanele societatii de brokeraj: 0,73 lei/contract

riscul de scadere = 0,12 lei/Euro (multiplicatorul contractului este de 1.000 Euro)

evolutia pretului spot si a pretului de cotare a contractelor futures in perioada martie-iunie 2007:

Cerinte:

Apreciati in ce ipoteza de evolutie a trendului inregistrat de cotatia lei/Euro, se poate justifica oportunitatea utilizarii unei operatiuni de hedging valutar de catre importator?

Rezolvare:

Firma de comert extern va face uz de instrumentele de hedging valutar disponibile pe piata derivatelor financiare doar in ipoteza in care estimeaza o crestere a cursului valutar lei/Euro, ceea ce ar putea sa ii afecteze eficienta operatiunii de import (prin deprecierea monedei nationale, va trebui sa faca un efort financiar suplimentar pentru a onora datoria fata de partenerul extern, exprimata in Euro). In consecinta, va cauta sa "blocheze" un anumit nivel de curs valutar (care ii mentine sau imbunatateste gradul de eficienta), prin deschiderea unor pozitii de cumparare (long) pe piata derivatelor financiare, astfel incat orice crestere inregistrata pe piata la termen va anihila sau va diminua pierderile de pe piata spot.

Analizati situatia contului deschis de importator la societatea de brokeraj, la data de 06.04.2007.

Rezolvare:

Concluzie:

Importatorul primeste un apel in marja la data de 06.04.2007 (in ipoteza in care nu dispune de numerar in cont) pentru mentinerea deschisa a pozitiilor long. Avand in vedere scaderea serioasa a pretului contractelor futures lei/Euro, se pune problema pastrarii in continuare a pozitiilor long deschise. Se poate constata ca operatiunea de hedging valutar nu este una eficienta, nu isi justifica utilitatea in conditiile scaderii cursului valutar, generand pierderi pentru firma de comert extern. Cu atat mai mult, pe piata spot, firma importatoare poate profita de scaderea cursului valutar lei/Euro.

Sa se determine eficienta operatiunii de hedging valutar.

Rezolvare:

Vom analiza urmatorul tabel:

Observatii:

printr-o operatiune de hedging valutar NU se urmareste obtinerea unui profit, ci doar "conservarea" (protejarea) unor pozitii detinute pe piata spot (la vedere).

realizarea unui hedging eficient (compensare integrala a pierderilor realizate pe piata spot) depinde in mare masura de lichiditatea tranzactiilor pe piata futures si posibilitatea de a "obtine un pret bun de deschidere".

De exemplu, pentru ca importatorul sa isi acopere integral pierderea realizata pe piata spot (in valoare de 8.430 lei), ar fi trebuit sa isi deschida pozitia cel mult la nivelul cursului spot din ziua respectiva (3,3677 lei/Euro), pe piata neexistand vanzatori de contracte futures la acest pret in data respectiva.

b) Strategia "short hedge"- vanzare contractelor futures (in cazul exportatorilor)

Pentru scenariul elaborat in cazul aplicatiei anterioare, sa se studieze cazul unui exportator care are de incasat de la parteneri externi, creante comerciale in valoare de 100.000 Euro.

Cerinte:

Apreciati in ce ipoteza de evolutie a trendului inregistrat de cotatia lei/Euro, se poate justifica oportunitatea utilizarii unei operatiuni de hedging valutar de catre importator?

Rezolvare:

Firma de comert extern va face uz de instrumentele de hedging valutar disponibile pe piata derivatelor financiare doar in ipoteza in care estimeaza o scadere a cursului valutar lei/Euro, ceea ce ar putea sa ii afecteze eficienta operatiunii de export (prin aprecierea monedei nationale, va incasa la scadenta o creanta depreciata, adica un echivalent redus de moneda nationala, comparativ cu data tranzactiei)

In consecinta, va cauta sa "blocheze" un anumit nivel de curs valutar (care ii mentine sau imbunatateste gradul de eficienta), prin deschiderea unor pozitii de vanzare (short) pe piata derivatelor financiare, astfel incat orice scadere inregistrata pe piata la termen va anihila sau va diminua pierderile de pe piata spot.

Analizati situatia contului deschis de importator la societatea de brokeraj, la data de 06.04.2007.

Rezolvare:

Concluzie:

Avand in vedere scaderea semnificativa a pretului contractelor futures lei/Euro, se poate constata ca operatiunea de hedging valutar este una eficienta, deci isi justifica utilitatea prin prisma faptului ca castigurile realizate pe piata futures compenseaza, sau cel putin diminueaza pierderile inregistrate de firma de comert extern pe piata spot.

Sa se determine eficienta operatiunii de hedging valutar.

Rezolvare:

Vom analiza urmatorul tabel:

3.3.2. Strategie de hedging pentru protectie impotriva riscului de portofoliu

Aplicatie practica

La data de 1 martie 2007 doriti sa investiti suma de 100.000 lei pe piata de capital, motiv pentru care apelati la sprijinul unui broker angajat al unei SSIF, care va recomanda sa achizitionati actiuni ale urmatorilor emitenti: Impact Bucuresti SA (IMP); Banca Romana pentru Dezvoltare (BRD); Banca Transilvania (TLV); SSIF Broker Cluj Napoca (BRK); SIF Moldova (SIF2), SIF Oltenia (SIF5). Extrasul Dvs. de cont din data de 5 martie 2007, se prezinta astfel:

Nota: Desi nu este recomandat, presupunem ca a fost investita initial aproape intreaga suma disponibila.

Considerandu-va un investitor prudent, doriti sa va protejati investitiile impotriva riscului de portofoliu, motiv pentru care apelati la serviciile oferite si in domeniul tranzactionarii instrumentelor financiare derivate prin Bursa Monetar Financiara si de Marfuri Sibiu.

Cerinte:

Ce pozitie va veti asuma pe piata futures, pentru protejarea riscului de portofoliu?

Rezolvare:

In urma achizitiilor facute pe piata spot (Bursa de Valori Bucuresti), va expuneti la riscul de scadere a pretului actiunilor detinute in portofoliu, motiv pentru care, in spirit prudential, veti vinde contracte futures avand drept active suport actiunile respective (pozitie short).

In felul acesta aveti posibilitatea sa "profitati" de eventuale scaderi de pret, marcand profituri pe piata futures care ar putea compensa sau chiar excede pierderile inregistrate pe piata spot.

Evaluati eficienta operatiunii de hedging la data de 30.03.2007.

Rezolvare:

Pe piata spot ( Bursa de Valori Bucuresti), situatia portofoliului la data de 30.03.2007 se prezinta astfel:

Evaluarea pozitiilor short deschise pe piata futures (Bursa Monetar Financiara si de Marfuri Sibiu) in scop de hedging de portofoliu se prezinta la data scadentei (30.03.2007) astfel:

NA* : protejarea pachetului de actiuni Impact SA Bucuresti nu s-a putut realiza din lipsa tranzactiilor cu derivatul financiar DEIMP IUN07 in perioada analizata.

Nota: 1.Investitiile realizate pe piata futures BMFMS presupun un efort financiar suplimentar, respectiv depunerea marjei initiale (9.650 lei) sau chiar realimentarea contului in marja cu valoarea apelului in marja primit (daca este cazul).

2. Nu s-a tinut cont de comisioanele, taxele si impozitele aferente tranzactiilor cu instrumente financiare, elemente care ar fi putut majora efortul financiar al investitorului (respectiv ar fi putut diminua rentabilitatea investitiilor sale).

In sinteza, rezultatele obtinute pe cele doua piete (in ipoteza in care pozitiile au fost inchise la data de 30.03.2007) sunt urmatoarele:

Rata de randament a investitiei totale:

Rri = Rezultat net x 100 = 5,856.50 x 100 = 5,34%

Suma totala investita (

In curs de aparitie..

Capitole suplimentare:

Cap. IV. Elemente de analiza a actiunilor

Cap. V. Evaluarea performantelor plasamentelor in fonduri de investitii

Cap. VI . Indicii bursieri

Cap. VII . Monografie contabila a tranzactiilor cu instrumente financiare.