Trezoreria - un " MUST " ȋn contabilitatea moderna ?

Trezoreria - un " MUST " n contabilitatea moderna ?

Convenind asupra necesitatii contabilitatii moderne de a furniza utilizatorilor informatiile de interes pentru specificul fiecaruia, trebuie sa agreem ideea crearii unor instrumente cat mai adecvate acestui scop.

Contabilitatea de angajamente, axata n principal pe profit, este un sistem de referinta ineficient pentru dezideratul amintit, incompatibil cu stadiul actual al realitatii contabile - conturate adeseori de perioade de reducere a autofinantarii si slabire a pietei financiare, de limitare a creditului si crestere a dobanzilor, si nu n ultimul rand, de crestere a inflatiei la cote semnificative. De asemenea, noile cerinte informationale ale utilizatorilor produselor contabile pun n centrul atentiei "fluiditatea activitatii ntreprinderii si capacitatea acesteia de a asigura o viteza de rotatie corespunzatoare pentru lichiditati"

Ceea ce conduce la certitudinea ca un sistem contabil adecvat impune necesitatea reflectarii corespunzatoare a fluxurilor de trezorerie, drept echivalentele fluxurilor patrimoniale ale ntreprinderii, cu impact imediat asupra lichiditatilor.

Desi scopul lucrarii de fata vizeaza punctul terminus al problematicii fluxurilor de trezorerie, si anume relevanta lor n ceea ce priveste analiza performantelor ntreprinderii, nu vom putea desprinde aspectele sale relevante fara parcurgerea si ntelegerea prealabila a conceptului si structurii elementelor trezoreriei ntreprinderii.

Daca privim ntreprinderea n contextul comparatiei specificului sau de-a lungul secolelor scurse si al momentului actual, vom remarca numeroasele schimbari, prvocari si mutatii la care a fost supusa. In momentul de fata, caracteristicile dominante sunt cu totul altele, sintetic referindu-se la: flexibilitate, deschidere, receptivitate la integrare si globalizare si inteligibilitate.

"Intr-o economie de piata, ntreprinderea trebuie privita ca un sistem care exista si functioneaza prin relatiile sale cu tertii (investitori, creditori, buget, furnizori, etc), relatii ce se concretizeaza prin fluxuri patrimoniale. De masura n care aceste fluxuri mbraca forma lichiditatilor sunt interesati atat tertii (pentru recuperarea sumelor investite si obtinerea unui castig sau pentru recuperarea unor creante), cat si conducerea unitatii, pentru ca numai astfel sistemul poate functiona."

Intreprinderea este considerata drept un sistem deschis ce presupune intrari, prelucrari, iesiri si autocontrol. Din punct de vedere economic, nici o activitate nu se poate desfasura fara suport financiar, concretizat de cele mai multe ori n bani, ceea ce conduce la idea ca trezoreria ntreprinderii reprezinta puntea de legatura a celor trei categorii de activitati delimitate mai sus.

Trezoreria ntreprinderii ocupa deci locul central n toate reprezentarile sistemului informational economic, deoarece toate operatiunile economice se exprima valoric, iar majoritatea lor presupun transferuri interne sau externe de bani. In acelasi timp, trezoreria unei ntreprinderi joaca un rol de filtru pentru majoritatea operatiunilor ce se desfasoara n perimetrul sau prin intermediul restrictiilor impuse de acoperirea financiara a acestor operatiuni.[3]

Din punctul de vedere al definirii conceptului de trezorerie, Bernard Collasse atrage atentia asupra faptului ca trezoreria unei unitati economice nu trebuie confundata cu disponibilitatile de care aceasta dispune la un moment dat, ci ca ea reprezinta ceea ce ramane din resursele stabile, dupa ce au fost finantate imobilizarile si nevoia de finantare a activitatii curente[4]. Din punct de vedere matematic, trezoreria se calculeaza fie ca diferenta ntre fondul de rulment si nevoia de fond de rulment, fie ca diferenta ntre disponibilitati si credite bancare. Potrivit Regulamentului de aplicare a Legii contabilitatii nr. 82 /1991 (pct. 86). "contabilitatea trezoreriei asigura evidenta existentei si miscarii titlurilor de plasament, disponibilitatilor n conturi la banci si n casa, creditelor bancare pe termen scurt si altor venituri de trezorerie"

Deci trezoreria este asimilata cu lichiditatile (fonduri disponibile si depozite la vedere (casa+banca)) si echivalente de lichiditati (plasamente pe termen scurt foarte lichide, cu o scadenta sub 3 luni). Norma IAS 7 expliciteaza nevoia de numerar a ntreprinderilor, nevoie determinata de desfasurarea activitatilor, plata obligatiilor si asigurarea rentabilitatii ntreprinderii, si cere, prin urmare, tuturor ntreprinderilor, sa prezinte o situatie a fluxurilor de trezorerie. "Informatiile referitoare la fluxurile de numerar sunt folositoare la stabilirea capacitatii unei ntreprinderi de a genera numerar si echivalente de numerar, si dau posibilitatea utilizatorilor sa dezvolte modele de evaluare si comparare a valorii actualizate a fluxurilor de numerar viitoare ale diferitelor ntreprinderi. De asemenea, aceste informatii sporesc gradul de comparabilitate al raportarii rezultatelor din exploatare intre diferite intreprinderi, deoarece elimina efectele utilizarii unor tratamente contabile diferite pentru aceleasi tranzactii si evenimente