UTILIZAREA COMPANIILOR OFFSHORE IN PLANIFICAREA INTERNATIONALA

UTILIZAREA COMPANIILOR OFFSHORE IN PLANIFICAREA INTERNATIONALA

1. Utilizari legale ale companiilor offshore

Principalele domenii sunt:

• Comert international prin infiintarea unei companii offshore de import-export intr-un paradis fiscal este posibila reducerea impozitarii profitului. Compania offshore are rol de intermediar intre compania producatoare si client. Cumpara marfurile de la producator la un pret foarte mic (apropiat de pretul de fabricatie) si le vinde clientului la pretul de piata, iar marfa este livrata direct de la societatea producatoare clientului, trecerea marfurilor prin societatea offshore este doar scriptica. Binenteles ca in cele mai multe cazuri proprietarul companiei offshore este si proprietarul companiei producatoare. In felul acesta compania offshore (situata in paradis fiscal) colecteaza profit substantial care nu va fi impozitat, iar societatea producatoare inregistrata intr-un "infern fiscal" obtine un profit scazut sau deloc.
• Investitii companiile offshore de investitii se pot folosi pentru realizarea unor investitii care vor produce profituri mari. Astfel, aceste profituri vor fi puse la adapost de impozitele mari. Cu ajutorul companiilor offshore de investitii se poate asigura anonimatul adevaratului investitor. Un alt avantaj il constituie faptul ca in conturile companiei se pot pastra devize fara ingradire, eliminand astfel pierderile datorate diferentelor de curs.
• Tranzactii imobiliare daca o companie offshore este proprietara unui imobil, la instrainarea acestuia se pot economisi importante sume din taxe. De aceea, este de preferat ca cei care au proprietati sa le detina prin intermediul unei companii offshore. Exista o serie de avantaje precum si evitarea taxelor succesorale, a impozitelor rezultate din vanzarea investitiilor de capital.
• Servicii profesionale prin plata contravalorii unor servicii de consultanta se pot transfera in conturile firmei offshore sume importante fara sa se plateasca impozit pe profit. In special persoane individuale precum designeri, consultanti, autori, artisti, sportivi semneaza contracte cu o companie offshore pentru dreptul de a primi onorariile prin intermediul acesteia, evitandu-se astfel plata unor impozite care ar diminua semnificativ aceste onorarii.
• Operatiuni bursiere daca operatiunile la bursa se efectueaza prin intermediul unei companii offshore, atunci profitul realizat nu este supus impozitarii.
• Operatiuni de lohn compania offshore este mijlocul cel  mai raspandit prin care se reduce impozitul pe profit realizat in urma executarii contractului de lohn .
• Proprietate intelectuala o companie offshore poate cumpara sau poate fi mandatata pentru dreptul de a folosi un patent, drepturi de autor, licenta, know-how de la sau de catre detinatorii originali cu drept de sublicenta. Odata achizitionat dreptul de proprietate intelectuala de catre o companie offshore, aceasta poate furniza drepturile de proprietate in sublicenta in intreaga lume, exploatand drepturile de proprietate in diverse tari.
• Shipping folosirea unei companii offshore de shipping poate elimina impozitarea directa sau indirecta. Fara indoiala ca in ultimii ani s-au produs mari transferuri de nave comerciale inregistrate in zone traditionale ca Marea Britanie, Norvegia sau Grecia, catre jurisdictii navale offshore precum Panama, Liberia, Isle of Man, Cipru si Gibraltar.
• Recrutare de personal companiile offshore pot fi folosite de catre patroni cu scopul de a reduce impozitul pe salariile angajatilor. In acest caz banii ce urmeaza sa fie utilizati pentru salariile angajatilor sunt transferati in conturile companiei offshore in care lucreaza de fapt angajatii.
• Asigurari societati de asigurare offshore captive[2] sunt constituite de catre o companie inregistrata intr-o tara cu fiscalitate ridicata sau de catre un grup de asemenea companii si pot fi folosite pentru asigurarea riscurilor firmei mama in conditii mai avantajoase decat cele oferite de obicei de societatea de asigurare. Societatile captive de asigurari au fost create de companii multinationale pentru a asigura si reasigura riscurile filialelor si a companiilor afiliate. Societatile captivele sunt potrivite in special pentru industria de shipping si industria petroliera. "Societatile captive offshore sunt societati de drept straine si isi desfasoara activitatea in alte tari in conformitate cu legislatia din tara gazda. Ele constituie majoritatea covarsitoare a societatilor captive, respectiv 85% din total. Cele mai multe societati captive 'offshore' isi au sediul in: Insulele Bermude (1336), Insulele Cayman (500), Guernsey (300), Bahamas, Seychelles, care detin impreuna circa 75% din totalul societatilor captive din toata lumea." (C, 2003).
• Operatiuni bancare o banca offshore poate fi utilizata si pentru finantarea operatiunilor internationale efectuate de fondatorii bancii respective, in scopul evitarii problemelor legate de limitari valutare. In ultimii ani din ce in ce mai multe institutii bancare s-au stabilit in paradisuri fiscale precum: Antilele Olandeze, Bahamas, Bahrein, Insulele Cayman, Guernsey, Hong Kong, Luxemburg, Insula Man.

2. Utilizari ilegale ale companiilor offshore

Ca urmare a scaderii platilor impozitelor din ultimul deceniu, exista posibilitatea ca paradisurile fiscale sa fie o problema raspandita si din ce in ce mai serioasa, fiind afectate atat statele dezvoltate, cat si statele in curs de dezvoltare."Evaziunea fiscala organizata" permitand fotbalistilor, vedetelor de cinema, milionarilor si companiilor sa "fenteze" fiscalitatea, pe cand persoanele cu venituri medii platesc Fiscului o cota importanta din veniturile lor"(B et al., 2005).

O istorie a marilor scandaluri financiare arata ca paradisurile fiscale au constituit adevarate "gauri negre" in care au disparut sume uriase, in contextul crizelor financiare ce au afectat economia unor state. Oportunitatile offshore de a disimula mari pierderi financiare au sustinut acte de coruptie, precum si spalarea de fonduri. FMI a emis chiar un raport in care aprecia ca paradisurile fiscale au jucat un rol catalictic in numeroase crize financiare.

In contextul globalizarii, companiile multinationale au devenit principalii jucatori in economia mondiala. Expansiunea regionala pentru obtinerea de pozitii de piata strategice, precum si specializarea pe parcursul lantului de productie, in vederea obtinerii economiilor, au facut ca o parte din ce in ce mai mare din comertul mondial cu bunuri si servicii sa se desfatoare intre companii apartinand aceluiasi grup. Conform ultimelor estimari, comertul intra-grup reprezinta aproximativ 60% din comertul global cu bunuri si servicii, iar ponderea acestuia este in continua crestere.

Exista doua metode conventionale a fraudei fiscale internationale:

• transferul profiturilor catre o tara cu impozite reduse, prin manipularea preturilor tranzactiilor;
• nerepatrierea veniturilor incasate in strainatate, prin manipularea remuneratiilor.

Tehnica transferului profiturilor - apare intre relatiile dintre societatile-mama si filialele acesteia, membrii unui grup avand in realitate, o autonomie foarte limitata in raport cu societatea-mama care-i conduce. Frauda poate avea loc, fie prin majorarea preturilor de cumparare, fie prin micsorarea preturilor de vanzare - tehnica cunoscuta sub numele de "preturi de transfer". Majorarea preturilor de cumparare functioneaza la import, in timp ce micsorarea preturilor de vanzare opereaza la export.

Termenul "preturi de transfer" este folosit in cazul tranzactiilor efectuate intre persoane afiliate, acele tranzactii care nu sunt supuse exclusiv regulilor pietei libere si, in consecinta, pot fi influentate si de alti factori subiectivi, cum ar fi politica grupului de companii in ceea ce priveste minimizarea costului fiscal la nivelul grupului. Preturile de transfer sunt definite de OCDE ca fiind "plati de la o entitate a unei intreprinderi multinationale pentru bunuri sau servicii oferite de o alta entitate".

Astfel, problema determinarii preturilor practicate in cadrul tranzactiilor intra-grup a devenit din ce in ce mai importanta. In mod normal, aceste preturi ar trebui sa reflecte valoarea de piata a bunurilor sau servicilor tranzactionate, si totusi, de multe ori preturile practicate de societati cu persoane afiliate se abat de la principiul valorii de piata.

In teorie, preturile utilizate in cadrul tranzactiilor intra-grup reprezinta o modalitate simpla si la indemana companiilor membre ale unui grup de a-si realoca profiturile sau pierderile conform obiectivelor urmarite la nivel central. In cazul in care companiile membre ale unui grup sunt situate in tari diferite, atunci deciziile grupului pot influenta pozitia fiscala din fiecare tara in care acesta activeaza. 'De exemplu, o firma multinationala dintr-o tara exporta marfuri in alta tara utilizand in acest scop serviciul a doua filiale ale sale: cea din Irlanda si cea din tara importatoare. Societatea-mama din tara exportatoare exporta initial filialei din Irlanda, stabilind in mod artificial un pret de transfer scazut, astfel incat profiturile operatiunii apar nu in tara exportatoare, ci la filiala din Irlanda. La randul ei, filiala din Irlanda exporta marfurile filialei din tara importatoare la un pret de transfer artificial ridicat, astfel incat, si de aceasta data, profiturile apar in bilantul filialei din Irlanda. Scopul acestor operatii este transferarea celei mai mari parti din profit in Irlanda, unde impozitele pe venit sunt deosebit de scazute. Marfurile nu ajung niciodata in Irlanda. Totul este facut numai scriptic.' (M et al., 1979).

Metoda manipularii remuneratiilor serviciilor in strainatate - consta in nerepatrierea veniturilor incasate. Evaziunea, daca nu frauda, este adesea permisa prin societatile de baza sau societatile fictive care primesc remuneratiile, pentru serviciile datorate unui contribuabil dintr-o tara puternic fiscalizata. Procedeul este frecvent intalnit in cazul profesiunilor artistice si sportive. Acest procedeu a fost descoperit in anii '60 si este cunoscut sub numele 'rent a star company'[4] (societate care inchiriaza serviciile unei vedete). Exista o multitudine de cai pentru evitare impozitelor, in functie de tipul si locatia afacerilor, strategia investitionala, strategia fiscala, etc.

Subcapitalizarea unei filiale (thin capitalisation) - o societate mama isi constituie o filiala intr-un paradis fiscal, dar subscrie un capital mult inferior celui necesar, iar restul i-l pune la dispozitie sub forma de imprumuturi pentru care urmeaza a primi dobanzi (desigur imprumutul se face prin intermediul unei filiale localizate optim). Aceasta modalitate este preferata subscrierii de capital, pentru ca pentru dobanzi se beneficiaza de deducere (cand apar ca si cheltuiala), iar cand sunt un venit pentru un nerezident nu sunt impozitate, pe cand dividendele care se primesc ca urmare a participarii la capital sunt impozabile si cu o cota destul de ridicata.