Analiza modului de utilizare a terenurilor

Analiza modului de utilizare a terenurilor

Numarul de ore alocat: 2

1. Introducere

Fondul funciar cuprinde totalitatea terenurilor de orice fel, indiferent de destinatie, de titlurile pe baza carora sunt detinute sau de domeniul public ori privat din care fac parte, inscrise in raza unei anumite unitati administrativ-teritoriale (I. Bold, Gh. Predila, 2003).

In cadrul fondului funciar, se deosebesc doua categorii mari de terenuri:

terenuri agricole;

terenuri neagricole.

Terenurile agricole se subimpart in: terenuri arabile, pasuni, fanete, vii si livezi. Terenurile neagricole cuprind fondul forestier (paduri si vegetatie forestiera), ape, drumuri si cai ferate, curti si constructii, si terenuri neproductive.

Unitatea de suprafata obisnuita este hectarul (ha).

In cadrul terenurilor agricole, terenurile arabile corespund de cele mai multe ori cu suprafetele plane sau slab inclinate, cu soluri avand un continut ridicat de humus, si care se preteaza cel mai bine la culturile agricole. Ele detin peste 75% din totalul suprafetelor agricole in ariile de campie din Romania. Pasunile apar de obicei in ariile deluroase si montane, pe terenuri inclinate sau uneori, la mare altitudine, pe suprafete mai slab inclinate, cu soluri scheletice. La campie, corespund cu terenurile afectate de exces de umiditate sau procese de saraturare. Fanetele integreaza terenurile situate in zone cu precipitatii suficiente, cu exces de suprafata sau in adancime, pe dealurile inalte sau ariile montane, sau de-a lungul cursurilor de apa, in luncile frecvent inundabile. Livezile se exploateaza cel mai bine pe versanti inclinati la peste 15%, dar nu mai mult de 40%, cu o expozitie favorabila, in ariile de dealuri, podisuri, depresiuni, mai rar la campie. Viile au drept posibila destinatie terenurile in panta, cu expozitie sudica, sud-estica sau sud-vestica. In ariile deluroase, panta versantilor poate fi de 30-45%; la campie, cel mai bine se preteaza la aceasta utilizare terenurile cu soluri nisipoase.

Dintre terenurile neagricole, cele mai importante sunt cele reprezentand fondul forestier, care, in Romania, detine peste 25% din teritoriul national. Apele reprezinta totalul suprafetelor cu luciu de apa (lacuri, mlastini, rauri, canale). Caile de comunicatie terestre (drumuri si cai ferate) sunt incluse separat in cadrul terenurilor neagricole. Curtile si constructiile au suprafete variabile, in functie, mai ales, de dimensiunile intravilanului localitatilor, dar si de prezenta unor cladiri in extravilan (intreprinderi, ferme, salase etc). Terenurile neproductive sunt acelea care nu se incadreaza in niciuna din categoriile mentionate mai sus. Ele pot fi acoperite de rampe de gunoi, halde de steril, terenuri afectate de procese active de ravinatie (badland-uri) sau de alunecari de teren, versanti supusi exploatarii in cariera, balastiere, etc.

2. Analiza dispunerii spatiale a parcelelor cu moduri distincte de utilizare

In vederea unei astfel de analize, exista trei tipuri de surse cartografice care trebuie avute in vedere:

hartile cadastrale;

hartile topografice;

imaginile satelitare.

Hartile cadastrale au fost realizate in fiecare judet de catre specialisti din cadrul O.C.O.T. (Oficiul de Cadastru si Organizarea Teritoriului). Din nefericire, ele au fost realizate in anii 70-80 si astfel, o parte din informatia ce o contin este perimata. De asemenea, nu sunt usor de obtinut, ceea ce le face rareori disponibile pentru studiu.

Aceste harti au avantajul ca prezinta, la o scara de detaliu (1:50 000), toate parcelele existente pe teritoriul unui judet, cu utilizarea corespunzatoare fiecarei parcele. Un alt avantaj este indicarea limitelor unitatilor administrative de rang inferior (comune, orase, municipii, atunci cand este vorba de harta judetului). Aceste harti denumesc si o serie de elemente morfologice (dealuri, munti, varfuri) sau de peisaj (paduri, pasuni), si totodata reteaua de asezari, de cai de comunicatie, rauri si lacuri. Pe exemplul pe care il aveti, se pot urmari parcelele in felul urmator:

A - arabil; P - pasune (exista uneori notarea Ps); F - faneata; L - livada; V - vie; PD - padure; N - neproductiv; Hs - teren cu exces de umiditate.

Fig. 38. Comparati harta cadastrala (sus) cu cea topografica (jos). Sursa: autorul

Hartile topografice au caracter secret si pot fi obtinute de la compartimentul special al facultatii in conditiile impuse de lege. Se pot folosi mai multe scari de detaliere: 1:25 000 (cele mai multe sunt insa alb-negru), 1:50 000 (optim), 1:100 000 sau 1:200 000. Ca si in cazul hartilor cadastrale, majoritatea sunt vechi, din anii 60 sau 70. Principalul lor avantaj este acela ca indica formele de relief prin curbe de nivel (izohipse), ceea ce permite o analiza de tip determinist a modului de utilizare al terenurilor. Totodata, ele sunt mai "geografice", cuprinzand mai multe elemente decat cele cadastrale. Pe de alta parte, utilizarea terenurilor nu este prezentata parcela cu parcela, ci simplificat; de exemplu, daca pe o suprafata intinsa ar exista 100 de parcele, situate una langa alta, de teren arabil, atunci pe harta topografica ar apare o singura "parcela", foarte intinsa, cu teren arabil. Acesta poate fi si un avantaj, intrucat numarul si dimensiunile parcelelor se pot modifica, dar de obicei modul de utilizare ramane acelasi. In fine, unul din dezavantajele acestei harti este lipsa limitelor administrative de nivel inferior (comuna, oras, municipiu), fiind prezente doar cele de ordin superior (judet, regiune).

Spre deosebire de hartile cadastrale, diferitele utilizari ale terenurilor nu sunt prezentate prin simboluri alfabetice, ci de natura grafica (culoare, diferite simboluri).

Problema. Cu ajutorul unui atlas de semne conventionale pentru hartile topografice 1: 50 000, comparati modul de utilizare al terenurilor de pe harta cadastrala cu cel de pe harta topografica. Ce constatati?

O metoda moderna de apreciere globala a modului de utilizare al terenurilor este folosirea imaginilor satelitare, respectiv a hartilor de utilizare a terenurilor oferite pe baza acestora de programe specializate, genul CORINNE. Avantajul principal este acela al unei imagini sincronice ("la zi") sau nu foarte indepartata in timp. Dezavantajul este dat de lipsa unor informatii de alta natura (relief, hidrografie, cai de comunicatie), precum si de absenta limtelor unitatilor administrative, inclusiv a celor de rang superior: singura limita care apare trasata (aproximativ) este granita de stat.

3. Analiza modului de utilizare a terenurilor pe unitati administrativ-teritoriale

Pentru o evaluare mai corecta a situatiei fondului agricol si forestier, se obisnuieste raportarea suprafetelor la unitatea administrativa de baza. Pentru studiile ce au in vedere intreaga tara, o astfel de analiza ar putea avea in vedere judetul; pentru studiile regionale sau locale, unitatea administrativa care se preteaza cel mai bine analizei este comuna sau orasul.

Aveti in tabel datele statistice obtinute de la O.C.O.T Caras-Severin, pentru orasele si comunele din acest judet. Pentru fiecare dintre acestea, calculati ponderea:

terenurilor agricole din total;

terenurilor arabile din totalul agricol;

pasunilor din totalul agricol;

fanetelor din totalul agricol;

livezilor din totalul agricol;

viilor din totalul agricol;

padurilor din total;

Pentru fiecare categorie de mai sus, clasificati primele cinci si ultimele cinci comune (din punct de vedere al procentelor, pe categorii de folosinta a terenurilor).

Cu ajutorul unei harti fizico-geografice, incercati sa oferiti explicatii pentru fiecare din cazurile mentionate.

4. Studiu de caz: utilizarea terenurilor in Banat

Analizati cu atentie hartile de utilizare a terenurilor pentru cele trei judete din vestul tarii, Arad, Timis si Caras-Severin. Incercati sa explicati, cu ajutorul unei harti fizico-geografice, ratiunile pentru care exista ponderi atat de ridicate de terenuri agricole in cazul unor comune din jumatatea vestica a judetelor Arad si Timis, respectiv ponderi ridicate ale padurilor in jumatatea estica a acestora.

Problema. Datele de utilizare a terenurilor se pot obtine si de la primariile comunelor sau oraselor, sau de la Oficiile de Statistica judetene. Incercati sa recoltati, din una din sursele mentionate, datele statistice referitoare la utilizarea terenurilor in orasul sau comuna de unde proveniti, si explicati pe scurt (maxim o pagina) felul in care acestea sunt dispuse in teritoriul comunei, ratiunile acestei dispuneri si eventuala prezenta a unor disfunctionalitati.

Fig. 39. Ponderea padurilor in Banat. Sursa: R. Rusu (2004).

Fig. 40. Ponderea terenurilor agricole in Banat. Sursa: R. Rusu (2004).

Fig. 41. Ponderea terenurilor arabile din totalul agricol. Sursa: R. Rusu (2004).

Fig. 42. Ponderea pasunilor si fanetelor din totalul agricol. Sursa: R. Rusu (2004).

Fig. 43. Ponderea livezilor din totalul agricol. Sursa: R. Rusu (2004).

Fig. 44. Ponderea viilor din totalul agricol. Sursa: R. Rusu (2004).

BIBLIOGRAFIE

Barbulescu, C., Motca, Gh. (1983), Pasunile muntilor inalti, Edit. Ceres, Bucuresti;

Bold, I., Craciun, A. (1999), Organizarea teritoriului, Edit. Mirton, Timisoara;

Bold, I., Predila, Gh. (2003), Organizarea teritoriului agricol, Edit. Profitul Agricol, M.A.A.P., Bucuresti;

Chirita, C. - coord. (1981), Padurile Romaniei. Studiu monografic, Edit. Academiei RSR, Bucuresti;

Chisholm, M.D.I. (1979), Rural Settlement and Land Use, Hutchinson, London;

Dragut, L. (2000), Geografia peisajului, Edit. Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca;

Gilg, A. (1985), An Introduction to Rural Geography, Edward Arnold, London;

Kakucs, L. (1998), Contributii la istoria agriculturii din Banat, Edit. Mirton, Timisoara;

Puscaru-Soroceanu, E. (1963), Pasunile si fanetele din RPR, Edit. Academiei RPR, Bucuresti;

Rusu, R. (2004), Consideratii generale cu privire la modul de utilizare al terenurilor in Banat, in Geography within the Context of Contemporary Development 2001-2003, Cluj-Napoca;

Surd, V. (2002), Introducere in geografia spatiului rural, Edit. Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca;

Surd, V. (2004), Organizarea spatiului geografic si amenajarea teritoriului, note de curs, Facultatea de Geografie, Cluj-Napoca.