STADIUL ACTUAL AL EPURARII APELOR UZATE IN MUNICIPIUL SATU MARE

STADIUL ACTUAL AL EPURARII APELOR UZATE IN MUNICIPIUL SATU MARE

1. GENERALITATI

Locatia

Statia de epurare este localizata in orasul Satu Mare, judetul Satu Mare, este amplasata pe malul drept al raului Somes, rau transfrontalier, considerat "sensibil", care traverseaza granita romano-ungara la numai 10 km de la iesirea din municipiu. Judetul Satu Mare este situat in Nord- Vestul Romaniei, pe cursul inferior al raului Somes, avand ca delimitari Ucraina in Nord, Ungaria la Vest, precum si judetele Bihor, Salaj si Maramures la Sud si Est. Incepand cu campiile din partea de vest a judetului, traversate de catre raurile Somes, Tur si Crasna, relieful incepe sa urce incet catre muntii Oas si Gutai inspre Est, ajungand la varful Pietroasa de 1200 m deasupra nivelului marii. Orasul Satu Mare este situat la aproximativ 47.5 N si 22.5 E. Altitudinea este la aproximativ 125 m deasupra nivelului marii.

Clima

Zona are clima temperat-continentala caracterizata prin veri calde si ierni reci. Temperatura anuala medie este de 9.7 C. Perioada rece incepe in noiembrie si se termina la sfarsitul lui martie. Temperatura cea mai scazuta este in ianuarie cu o medie de -2.9 C, iar luna cea mai calduroasa este iulie cu o medie de 20.4 C. Cantitatea medie a precipitatiilor anuale este de 625 mm. Cea mai mica medie a precipitatiilor este inregistrata in februarie si martie, iar cea mai mare medie a precipitatiilor este inregistrata in iunie si iulie.

Vanturile aducatoare de precipitatii dinspre Nord-Vest sunt un fenomen comun, dar deseori intervin si vanturi uscate si puternice dinspre Nord-Est. Un vant cald de Vest, numit Austru, bate peste partea vestica a Romaniei, in special in perioada de vara. In perioada de iarna, masele de aer oceanic din insulele Azore, aduc ploaia in Vest calmand temperatura.

1. Conditii Geologice si Hidrogeologice

Structura Geologica

Stratul de suprafata este compus din sedimente- aluviuni (nisip, pietris, argila). Rezultatele forajelor de adancime (mai mult de 1500 m adancime) pentru apa geotermala si resursele de hidrocarbon, arata ca fundatia zonei este formata din sedimente provenite de la formatiunile din Bihor, incluzand roci cristaline, din triasic, jurasic si cretacic inferior. Pe acestea sunt suprapuse straturi de argila noua, argila nisipoasa si nisip. In zona orasului Satu Mare exista formatiuni sedimentare deasupra fundatiei de roci cristaline. Aceasta regiune este parte a marginii de nord-est a Campiei Panonice. Evolutia tectonica si geologica a regiunii poate fi reconstituita mai exact incepand cu formatiunile triasice din regiunea Oradea, precum si cele jurasice din regiunea Satu Mare.

1.2. Conditii Hidrogeologice

In aceasta zona pot fi gasite urmatoarele straturi purtatoare de apa:

Acviferul holocen - corespunde sistemelor de ape de suprafata si s-a dezvoltat in formatiunea Cuaternara din cadrul regiunii formate din straturi (de obicei 2 sau 3) si avand interconexiuni hidrodinamice;

Acviferul pleistocen - situat, de obicei, la adancimi intre 60 si 120 m;

Acviferul pliocen superior - s-a dezvoltat in depozitele Pliocene, localizate la o

adancime de 150-400 m, formate din straturi subtiri si permeabile, fara continuitate in zona si avand o granulozitate fina;

Acviferul pontian - reprezinta stratul purtator al apei termale, situat la adancimi variabile intre 400 m si 1994 m;

Acviferul cretacic inferior.

Resurse naturale

Principalele resurse naturale importante pentru economia locala si nationala sunt apele minerale ce contin o concentratie scazuta de sulf (orasul Negresti-Oas), ape termale, andezin, minereuri de baza si carbune.

Apa subterana

Nivelul apei subterane din zona Satu Mare este intre 6 si 11.5 m sub nivelul natural al pamantului.

ISTORICUL STATIEI DE EPURARE SATU MARE.

Statia de epurare existenta a fost dezvoltata succesiv in cateva etape. In 1971 a fost construita o statie de epurare pentru purificare mecanica cu o capacitate de 175 l/s. Deznisipatoarele, separatoarele de grasimi si doua decantoare primare impreuna cu patru metantancuri si un gazometru au fost construite in prima etapa. Capacitatea treptei mecanice de epurare a fost extinsa la 400 l/s prin adaugarea, in 1986, a doua decantoare primare . In acelasi timp, a fost construita prima treapta biologica cu o capacitate de 200 l/s, cu doua bazine cu namol activ si doua decantoare secundare Pentru transferul apelor uzate colectate din cartierele orasului de pe malul stang al Somesului, la deznisipatorul statiei de epurare a fost construit, in acelasi timp, un pod tehnologic pentru conducta care trece peste raul Somes.

Capacitatea actuala de 900 l/s a treptelor de tratare mecanica si biologica a fost obtinuta in anii 1987-1989, cand au fost construite un bazin cu namol activ suplimentar si un decantor secundar suplimentar). In acelasi timp a fost finalizata tratarea namolului, au fost construite doua ingrosatoare de namol doua metantancuri suplimentare si un gazometru suplimentar .

In cadrul Masurii ISPA SATU MARE, s-a desfasurat cea mai ampla si complexa lucrare ,inceputa in anul 2007 de catre firma SISTEM YAPI INSAAT A.S. din TURCIA si anume cea de reabilitare a Statiei de Epurare existente. Aceasta s-a concretizat prin reabilitarea ambelor trepte de epurare mecanica si biologica, incluzand reabilitarea constructiilor, echiparea cu utilaje si instalatii mecanice si electrice noi, instalarea unui sistem SCADA, adica o camera centrala de control, cu o statie de monitorizare centrala care sa utilizeze un software de Supraveghere, Control si Achizitie Date (SCADA), dar si cel mai important, modernizarea Laboratorului da analize fizico-chimice cu aparatura noua de ultima generatie, precum si infiintarea unui Laborator de bacteriologie, absolut necesare pentru a gasi cheia optima de functionare a fluxului tehnologic.

De asemenea , lucrarile de reabilitare au cuprins si reabilitarea procesului pentru prelucrarea namolului si completarea cu instalatii de deshidratare a namolului, realizarea unei trepte de dezinfectie cu ultraviolete a apei epurate inainte de deversare in raul Somes, si echiparea cu o instalatie de co-generare de energie electrica si termica.

Cea mai mare investitie din Municipiul Satu Mare, finantata de Uniunea Europeana prin programul ISPA ( Instrument Structural de Pre-Aderare), masura privind "Imbunatatirea sistemelor de alimentare cu apa, colectare a apelor uzate si a Statiei de Epurare in municipiul Satu Mare", a fost receptionata de S.C. APASERV SATU MARE S.A. impreuna cu Primaria Municipiului Satu Mare in data de 29 septembrie 2008, in prezenta Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile de atunci, Attila Korodi.

PROCESUL TEHNOLOGIC AL EPURARII APELOR UZATE SATU MARE

Epurarea apelor uzate constituie un ansamblu de masuri si procedee prin care impuritatile de natura minerala, organica si bacteriologica continute in apele uzate sunt eliminate sau reduse la anumite limite, astfel incat aceste ape sa nu afecteze caracteristicile calitative ale receptorului in care se evacueaza. In tehnologia epurarii apelor se utilizeaza mai multe procedee avand la baza procese fizice, chimice si biologice, aceste procese se combina in cazul unui anumit procedeu sau in diferite procedee, ceea ce permite obtinerea unor eficiente ridicate de epurare, precum si posibilitatea esalonarii investitiilor necesare executiei statiei de epurare.

Procesele fizice, avand la baza fenomenele de separatie lichid-solid, sau lichid-substante plutitoare, datorita diferentei lor de greutate, constituie unele dintre cele mai importante procese ce intervin in cadrul epurarii apelor uzate.

Procesele chimice intrevin in cazul dezinfectarii apelor uzate in compozitia carora predomina bacteriile patogene,sau la eliminarea substantelor(reactivi).

Pentru eliminarea din apele uzate a substantelor organice in stare de solutie, actioneaza procesele chimice in paralel cu cele biologice, constituind asa numitele procese de natura biochimica.

Procese biologice care intervin la epurarea apelor uzate , sunt procese aerobe, conditionate fiind de existenta microorganismelor aerobe a caror activitate de oxidare si mineralizare a substantelor organice depinde de realizarea unui mediu aerob definit de existenta oxigenului furnizat de atmosfera sau de apa.Cele mai importante produse ale oxidariilor substantelor organice sunt bioxidul de carbon(CO₂), acidul azotic(N₂O₃) si anhidrida azotica(N₂O₅). Acesti acizi se transforma imediat dupa formarea lor in saruri solubile in apa(carbonati, nitrati, sulfati), iar CO₂ se degaja partial in atmosfera. Procesele biologice utilizate la stabilizarea depunerilor organice (namoluri) rezultate din epurarea apelor uzate, sunt procese biologice anaerobe care folosesc, in activitatea microorganismelor anaerobe, oxigenul legat chimic de azotul din nitritii si nitratii existenti in namoluri. Aceste procese se realizeaza in bazinele de fermentare a namolului( metantancuri, decantoare cu etaj etc).

Etapa tertiara este etapa de finisare care se aplica dupa cele doua trepte ale procesului clasic de epurare si consta in totalitatea procedeelor folosite in scopul eliminarii din apele uzate a anumitor substante, numite rezistente sau refractare, care odata ajunse in receptor afecteaza calitatile acestuia. De exemplu detergentii care nu au putut fii retinuti in epurarea clasica, care la suprafata receptorului favorizeaza aparitia spumei si impiedica oxigenarea apei. De asemenea compusii azotului si ai fosforului care in treapta primara si secundara sunt retinuti in limitele de 40-50%, odata ajunsi in receptor (special in lacurile de acumulare sau in apele cu viteze lente de curgere) contribuie la dezvoltarea excesiva a florei acvatice (alge, plante) cauzand procesul de eutrofizare a apelor cu consecinte neplacute asupra calitatii apelor, precum si dezinfectia cu ultra violete (UV) care se aplica in treapta de epurare tertiara.

Tratarea namolurilor rezultate din epurarea apelor uzate in cele trei trepte de epurare, care consta in fermantarea si deshidratarea acestor namoluri. Fermentarea namolurilor este un proces biologic anaerob, de stabilizare a acestora, in urma caruia rezulta biogazul un combustibil ce are o putere calorica de circa 5.000 kcal/Nm

Namolurile stabilizate si deshidratate se pot valorifica sub forma de ingrasamant organic in agricultura sau sub alte forme utile.

PROCESUL TEHNOLOGIC AL EPURARII APELOR UZATE LA STATIA DE EPURARE SATU MARE, DUPA REABILITARE

Epurarea apelor uzate la Statia de Epurare Satu Mare

Schema epurarii bloc a apelor uzate la Statia de Epurare Satu Mare dupa reabilitare

Procesul tehnologic al epurarii apelor uzate al Statiei de Epurare Satu Mare dupa retehnologizare cuprinde :

Epurarea mecanica cuprinde :

a)Epurare preliminara

o (1) camera deversoare;

doua (2) canale cu gratare pentru ape uzate;

doua (2) gratare cu bare rare cu un (2) container pentru deshidratare;

doua (2) gratare cu bare dese cu o (1) presa de material retinut si un (1) container;

o (1) statie de pompare pentru pomparea apelor uzate SP1 cu sase (6) pompe;

doua (2) canale cu gratare pentru ape meteorice; Fig.4.1.1 - Gratare

doua (2) gratare cu bare rare cu un (1) container pentru deshidratare;

statie de pompare pentru ape meteorice SP2 cu sase (6) pompe;

doua (2) deznisipatoare intr-o singura structura cu sistem de raclare pentru indepartarea nisipului;

un (1) clasificator de nisip;

un (1) camin masura debite de intrare-canal Venturi (de tip Parshall);

doua (2) separatoare de grasimi intr-o singura structura cu sistem de aerare pentru indepartarea grasimilor;

doua (2) suflante pentru aerarea separatoarelor de grasimi;

un (1) camin de colectare a grasimii/uleiului.

Gratarele, Fig 4.1.1, sunt complet automatizate, comanda facandu-se automat fie prin senzori de diferenta de nivel fie sunt programati dupa timpul de functionare, totul fiind supervizat de programul SCADA de la dispecerat. Scopul gratarelor este de a retine corpurile plutitoare si suspensiile mari din apele uzate (crengi si alte bucati de material plastic, de lemn, materiale moarte, legume, carpe si diferite corpuri aduse prin plutire) pentru a proteja mecanismele si utilajele din statia de epurare si pentru a reduce pericolul de colmatare a canalelor de legatura dintre obiectele statiei de epurare.

Fig.4.1.2 - Deznisipator

Deznisipator, Fig.4.1.2, se prezinta sub forma a doua bazine speciale din beton armat, orizontale unde sunt retinute suspensiile granulare sub forma de particule discrete care sedimenteaza, indepedent unele de altele, cu o viteza constanta. In compozitia acestor depuneri predomina particulele de origine minerala, in special nisipuri antrenate de apele de canalizare de pe suprafata centrelor poluante. Necesitatea tehnologica a deznisipatoarelor in cadrul unei statiei de epurare este justificata de protectia instalatiilor mecanice in miscare impotriva actiunii abrazive a nisipului, de reducerea volumelor utile ale rezervoarelor de fermentare a namolului organic ocupate cu acest material inert, precum si pentru a evita formarea de depuneri pe conductele sau pe canalele de legatura care pot modifica regimul hidraulic al influentului. Si acesta functioneaza automat fiind monitorizat de Fig.4.1.3 - Separator grasimi programul SCADA.

Separatorul de grasimi, Fig 4.1.3, compus doua bazine de beton armat in care sunt retinute substantele mai usoare ca apa ( uleiuri, grasimi, hidrocarburi, etc ) sau substante care plutesc in masa apei sub forma de emulsii. Datorita faptului ca reteaua de canalizare functioneaza in sistem unitar, separatorultorul de grasimi este asezat dupa deznisipator . Spre a evita depunerile si pentru a marii eficienta de eliminare a particulelor usoare, in suspensie din apa, se aplica procedeul de flotatie, de introducere a aerului,care antreneaza la suprafata particule fine grasimile aflate in stare de emulsii in masa apei.

b) Epurare primara    

o (1) camera distribuitor pentru decantoare primare;

patru (4) decantoare primare fiecare avand sistem de raclare pentru indepartarea namolului si a spumei;

patru (4) ecrane (pereti partial innecati pentru oprirea si retinerea spumei) pentru cele patru decantoare primare. Fig.4.1.4 - Decantoare Primare

Decantoarele primare, Fig.4.1.4, sunt bazine deschise in care se separa substantele insolubile mai mici de 0.2 mm care in majoritatea lor, se prezinta sub forma de particule floculente, precum si substantele usoare care plutesc la suprafata apei. In functie de gradul necesar de epurare a apelor uzate, procesul de decantare este folosit, fie in scopul prelucrarii preliminare a acestora inaintea epurarii lor in treapta biologica, fie ca procedeu de epurare finala, daca in conformitate cu conditiile sanitare locale se impune numai separarea suspensiilor din apele uzate.

Epurare biologica cuprinde

a)Bazine pentru namol activ/Bazine de aerare

o (1) camera distribuitor pentru bazinele de aerare;

trei (3) bazine pentru namol activ fiecare fiind impartit in doua (2) sectiuni de aerare:

bazinul BA1 consta din doua sectiuni fiecare cu o adancime de 45 m pentru aerare;

bazinul BA2 consta din doua sectiuni fiecare cu o adancime de 45 m pentru aerare;

bazinul BA3 consta din doua sectiuni fiecare cu o adancime de 90 m pentru aerare.

patru (4) mixere submersibile pentru mixarea in BA    Fig.4.1.5 - Bazin de aerare

b)Statia suflanta pentru epurarea cu namol activ cu

cinci(5) suflante (patru in functiune/una de rezerva);

c)Sedimentarea secundara

trei (3) decantoare secundare fiecare avand sistem de raclare pentru indepartarea namolului si a spumei, lame deversante, separat completat de ecrane (pereti partial innecati pentru oprirea si retinerea spumei);

d)Statiile de pompare    

pentru namolul primar SPN1 - doua (2) pompe (una in functiune/una de rezerva);

doua(2)pompe pentru namolul biologic in exces in SPN2;

trei (3) pompe pentru namolul biologic de recirculare (doua in functiune/una de rezerva) Fig.4.1.5 - Bazin de aerare

e)Sistem de evacuare    

un (1) camin de distributie a apelor uzate epurate;

un (1) canal de evacuare;

un (1) canal de masurare a debitului de iesire cu un

(1) debitmetru electromagnetic;

un (1) stavilar cu o gura de descarcare;

o (1) structura de evacuare;

Bazinele aerare cu namol activ, Fig.4.1.5, sunt constructii in care epurarea biologica aeroba a apei are loc in prezenta unui amestec de namol si apa uzata, agitat in permanenta si aerat. Epurarea apei in aceste bazine poate fi asemuita cu autoepurarea care se produce in apele de suprafata; in bazinele cu namol activ insa in afara de agitarea si aerarea amestecului, se realizeaza si accelerarea procesului de epurare, ca urmare a maririi cantitatii de namol prin trimiterea in bazine a namolului de recirculare. Influentul cu continut de impuritati organice este pus in contact intr-un bazin cu namol activ cu cultura de microorganisme care consuma impuritatile degradabile biologic din apa uzata. Apa epurata se separa apoi gravitational de namol activ in decantorul secundar. O parte din namolul activ, separat in decantorul secundar este recirculata in bazinul de aerare, iar alta parte este evacuata ca namol in exces in decantorul primar in asa fel incat in bazinele de aerare se mentine o concentratie relativ constanta de namol activ; in bazinul de aerare cultura de microorganisme este mentinuta in conditii de aerare printr-un aport permanent de oxigen.

Intreg procesul este monitorizat de programul SCADA.

Decantoarele secundare , Fig.4.1.6, constitue o parte componenta importanta a treptei de epurare biologica; ele au drept scop sa retina namolul, materiile solide in suspensie separabile prin decantare. Namolul din decantoarele secundare are un continut mare de apa, este puternic floculat, este usor si intra repede in descompunere; daca ramane un timp mai indelungat in decantoarele secundare, bulele mici de azot, care se formeaza prin procesul chimic de reductie, il aduc la suprafata si astfel nu mai poate fi evaluat.    . Fig.4.1.6 - Decantor secundar

Epurare tertiara   

Fig.4.1.7- Sistem UV-Troyan 3000 Plus

Dezinfectia cuprinde:

Instalatia cu raze UV/sistem cu raze UV cu canal deschis cu:

un (1) canal cu raze UV cu camera de admisie si evacuare;

o (1) baterie UV care contine module ale lampilor UV, sistem de detectarea razelor UV si sistem de curatare;

un (1) compresor pentru sistemul de curatare;

senzor de nivel ultrasonic si diverse accesorii;

Dezinfectia Fig 4.1.7, se realizeaza printr-un sistem TROYAN 3000 PLUS, un ansamblu de lampi cu ultraviolete amplasate inainte de iesirea apei epurate in emisar, in scopul eliminarii bacteriilor patogene ( microorganisme care pot cauza boli). Aplicarea procesului este oportuna in cazul apelor uzate industriale ( tabacarii, abatoare, unitati de crestere a animalelor, fabrici de conserve, industrie fermentativa etc.) cat si a apelor uzate orasenesti care contin germeni patogeni. Aceasta metoda se bazeaza pe ce se obtine in mod natural de la soare: raze ultraviolete, care inactiveaza microorganismele in cateva secunde prin dislocarea lanturilor de ADN ale agentilor patogeni si virusilor rezistenti in urma unei reactii fotochimice.

Lungimea de unda folosita de TROYAN 3000 PUS este intr 240-280 nm. Rata de degradare a celulelor depinde de doza de energie UV absorbita de catre microorganisme si de rezistenta lor. La dezinfectie mai multe bacterii si virusuri necesita doze relativ scazute de ultra violete pentru inactivare. In general, bacteriile sunt mai sensibile decat virusii, iar parazitii protozori Cryptosporidium si Giardia sunt mai sensibili la UV decat majoritatea bacteriilor.

Bacilii Gam-Negativi sunt mai sensibili decat Cocii Gram-Pozitivi si Sporii Bacterieni.

Nu exista dovezi cu privire la impacturile negative sau toxice a razelor ultra violete asupra receptorului natural. In America de Nord si Europa de Vest, instalatiile de dezinfectare cu raze UV inlocuiesc succesiv instalatiile existe de clorinare.

Tratarea namolurilor

Epurarea apelor uzate la Satu Mare , in vederea evacuarii in receptorul natural raul Somes, conduce la retinerea si formarea unor cantitati importante de namoluri ce inglobeaza atat materii poluante din apele brute,cat si cele formate in procesul de epurare.

Statia de Epurare se poate considera eficienta nu numai daca efluentul se incadreaza in limitele impuse de calitatea receptului, ci si daca namolurile rezultate au fost tratate suficient de bine in vederea valorificarii lor finale, fara a afecta calitatea factorilor de mediu din zona respectiva.

La baza tuturor procedeelor de tratare a namolurilor la Statia de Epurare Satu Mare stau doua procese tehnologice si anume Fermentarea anaeroba si Deshidratarea .

Schema bloc pentru tratatrea namolurilor la Statia de epurare Satu Mare

Fermentarea namolului cuprinde:

patru (4) bazine de fermentare mezofilica

patru (4) amestecatoare de namol cu conducte directoare

patru (4) pompe de circulare

Utilizarea biogazului cuprinde:

un (1) gazometru

doua (2) compresoare de gaz

o (1) unitate combinata de generare de caldura si energie (unitate CHP)

un (1) dispozitiv pentru arderea gazului in exces

un (1) boiler

un (1) schimbator de caldura pentru racire de urgenta

Fig.4.2.1. - Metantanc

Fermentarea anaeroba este procesul de degradare biologica a subtantelor organice, avand la baza activitatea unor ansambluri de populatii bacteriene care, in anumite conditii de mediu ( PH, temperatura,etc.) descompun materiile organice din namol prin procese de oxido-reducere biochimica in molecule simle de CH_4, CO_2, CO si H_2, care la randul lor, formeaza, in amestec, gazul de fermentatie sau biogazul. Prin fermentare anaeroba, namolul este stabilizat prin metoda anaeroba intr-un rezervor de fermentare , metantanc - Fig.4.2.1, dupa ce a fost retras din bazinul cu namol activ sau decantorul secundar. In timpul acestui proces este produs biogaz/metan, care poate fi utilizat pentru producerea de energie. Structurile si echipamentele existente pentru tratarea namolului la Statia de epurare Satu Mare au fost instalate pentru fermentarea anaeroba ca si proces cu o singura treapta in conditii mezofilice (35 - 37 C) cu un timp de retentie hidraulica de 20 de zile.

Pentru amestecarea in interiorul metantancurilor, pot fi folosite combinatii ale urmatoarelor echipamente:

Pompe de recirculare

Mixere cu palete si    

Sisteme de injectie de gaz.    

Fig.4.2.2 - Gazometru

Depozitarea gazului se face in Rezervoarele de gaz moderne, gazometre - Fig.4.2.1 sunt sferice, realizate din membrana elastica din cauciuc special. Exploatarea lor este simpla si aparent mai putin periculoasa. Depozitarea gazului este necesara din doua motive. Pe de o parte, un metantanc ar trebui sa fie conectat la gazometru din motive de siguranta, astfel incat in cazul unei micsorari neasteptate a nivelului namolului (reducerea spumei) gazul poate curge inapoi la metantanc. Din aceasta cauza nu apare nici o presiune negativa in metantanc. Pe de alta parte un gazometru este, de asemenea, necesar pentru ca utilizarea biogazului sa fie compensata fluctuatiile din productia si consumul de biogaz. Cand este folosit in instalatiile de co-generare pentru alimentarea particulara cu energie si pentru utilizarea caldurii evacuate, trebuie prevazut un gazometru cu un volum care sa nu fie mai mic de 30% din productia zilnica de gaz.

Utilizarea eficienta a biogazului este realizata prin :

Instalatie de co-generare/Unitate de generare combinata de caldura si energie (CHP)

Pentru utilizarea biogazului sunt folosite instalatiile de co-generare / unitatile CHP pentru alimentarea proprie cu energie si utilizarea caldurii evacuate. Prin folosirea biogazului in instalatia de co-generare si boiler sunt acoperite cerintele cu pivire la fermentarea namolului si cu privire la cladiri.

In cazul intretinerii instalatiei de co-generare acoperirea nevoilor de caldura este preluata de boiler. Modulul instalatiei de co-generare este organizat ca o unitate compacta. Utilizarea caldurii este legata direct la agregat. Pentru operarea si pornirea de urgenta va fi realizata o alimentare cu gaz de uz casnic (gaz natural). Pentru racirea de urgenta este folosit un schimbator de caldura.

Compresoare de gaz

Pentru functionarea instalatiei de co-generare/a unitatii CHP sau a boilerului de rezerva, s-a marit presiunea gazului cu compresoare de gaz.

Flacara de gaz (Faclia)

Pentru arderea excesului de gaz, s-a pus in functiune o unitate automata de ardere a gazului cu aprindere electrica. Aceasta unitate este actionata independent de propria sa camera de conexiune. Instalatia pentru arderea gazului este amenajata la o distanta de siguranta suficienta fata de metantancuri si gazometre.

Deshidratarea namolurilor cuprinde Statia de deshidratare a namolului cu:

o (1)centrifuga cu convertizor de frecventa pentru ingrosarea namolului biologic in exces.

o (1) centrifuga cu convertizor de frecventa pentru deshidratarea namolului fermentat .

o (1) centrifuga cu dubla functionare cu convertizor de frecventa pentru deshidratare sau ingrosare (o masina in rezerva care poate indeplini atat deshidratarea namolului fermentat cat si ingrosarea namolului biologic in exces);

doua (2) instalatii de preparare si de dozare a polielectrolitului;

un (1) transportor elicoidal pentru transferul namolului deshidratat la transportorul cu banda;

un (1) transportor cu banda cu jgheab mobil;

trei (3) containere;

Deshidratarea prin centrifugare poate fi definita ca o decantare accelerata sub influenta unui camp centrifugal, mai mare de cateva ori decat forta gravitatiei.

Centrifugile pentru deshidratarea namolului, Fig.4.2.3, rezultat din epurarea apelor orasenesti se utilizeaza dupa conditionarea namolului cu polimeri organici.

Fig.4.2.3 -Centrifugi de deshidratare

Foarte important este eficienta procesului de deshidratare, prin randamentul de recuperare al substantelor solide din namol,randament care ajunge la 90%, iar umiditatea namolului da 50-

55%. Operatiile de umplere, de centrifugare, de razuire si de indepartare a turtelor se conduc automat. Centrifugile folosite la Statia de Epurare Satu Mare sunt de fabricatie germana ,produse de firma " Westfalia Separator AG" de tipul UCD 536 For. Sunt centrifugi cu rotor cilindro-conic, care produc si turte bine deshidratate si centrat limpede. Pentru realizarea unui grad inalt de recuperare a solidelor din namol si a uaui centrat cat mai limpede, se poate actiona prin cresterea debitului de alimentare, cresterea consistentei namolului, cresterea dozei de coagulant(polielectrolit).   

Eficienta procesului se exprima prin randamentul de recuperare a substantelor solide din namol si se calculeaza din relatia:

unde : R= randamentul de recuperare(%)

C= continutul de materii solide din turta(%)

f = continutul de materii solide la alimentare(%)

e = continutul de materii solide in centrat(%)

Evacuarea namolului deshidratat

In prezent, namolul este transportat la depozitul de deseuri sau folosit in agricultura. In prima etapa , depozitarea namolului deshidratat la un depozit de deseuri (depozitarea ecologica a deseurilor solide) a fost aprobata de Municipalitate.

Pentru evacuarea, in viitor, a namolului deshidratat s-a pregatit o "Strategie pentru evacuarea in siguranta si sustinuta a namolului".