CUPRINS

CAP.1. Date generale

1.1. Denumire obiectiv, amplasament

1.2. Functiile lucrarii

1.3. Cadrul de baza al acumularii

CAP.2. Caracteristici tehnice si constructive ale lucrarii

2.1. Caracteristici tehnice ale acumularii

2.2. Caracteristici tehnice ale barajului

2.2.1. Elemente componente ale lucrarii

Supravegherea comportarii in timp a lucrarii

Sistem informational pentru exploatarea lucrarii

2.4.1 .Sisteme de masurare a datelor hidrometorologic

2.4.2 .Sistem de avertizare - alarmare in caz de avarii

CAP.3. Regimul hidrologic

3.1. Debite medii lunare afluente in acumulare

Debite minime lunare afluente in acumulare

Caracteristicile undelor de viitura in sectiunea acumularii

Hidrograful viiturii maxime

Influenta lucrarii asupra regimului hidrologic natural

Regimul aluvionar

CAP. 1 DATE GENERALE

DENUMIREA OBIECTIVULUI SI DETINATORUL ACESTUIA

Denumire : Acumulare permanenta Calinesti - Oas de pe r.Tur judetul

Satu Mare

Detinator Administratia Nationala Apele Romane - Directia Apelor

Somes Tisa Cluj - Sistemul de Gospodarire a Apelor Satu Mare

1.1.2. Amplasamentul lucrarii

Acumularea Calinesti Oas este amplasata pe r Tur, bazinul hidrografic Tisa

Cod cadastral I.1.11.

Acumularea este amplasata amonte de localitatea Coca intre hm curs apa 275-245 sau borna CSA 37-38 la 600 m aval de confluenta Valea Rea cu r .Tur .

1.1.3. Acte si documente de identificare a obiectivului

a)      Actul de aprobare a investitiei, acordul de gospodarire a apelor

Acumularea Calinesti Oas a fost executata din investitii si avizata prin :

H.C.M. nr.1713 / 07 XII 1970

Acord g.a. nr.39 / 29.IV 1970

b)Titular de investitie

Ministerul Agriculturii Industriei Alimentare si Apelor - Departamentul

Imbunatatiri Funciare si Constructii Agricole

c) Proiectant :

Institutul de Studii si Proiectari ptr. Imbunatatiri Funciare - Bucuresti

d) Constructor :

Trustul de Constructii ptr. Imbunatatiri Funciare nr 6 Oradea

e) Perioada de executia si anul intrarii in functiune :

Executie : 1971-1973

Punere in functiune : 1973

f) Clasa de importanta , gradul de seismicitate :

Clasa de importanta : a-II -a

Gradul de seismicitate 6 MKS -64

Planul de situatie de incadrare a obiectivului este prezentat in anexa nr.1.

Lista cu documentatiile ce au legatura cu regulamentul de exploatare al acumularii este redata in anexa nr 2.

1.2. FUNCTIUNILE LUCRARII

1.2.1. Aparare impotriva inundatiilor

Principala functie a acumularii este apararea impotriva inundatiilor si atenuarea undei de viitura de pe r. Tur.

Suprafata bazinului hidrografic controlata de acumulare este de 359 km

Debitul mediu multianual in regim natural este de 5,07 m/s.

Pentru dimensionarea lucrarilor- baraj- s-au folosit urmatoarele date hidrologice in regim indiguit , corectate in urma viiturilor din anul 1970 ( Proiect nr 240/70- Acumulare Calinesti )

asigurarea 20% 10% 5% 1% 0,1 %

debit afluent max. ( m³/s) 210 226 274 370 510

Volume de viitura mil. m³ 25,6 27,8 32,8 45,0 62,0

Volumul de atenuare al viiturilor ( dupa ultimele masuratori batimetrice -1996)

este de 20,617mil m intre cotele 143.6 si 147.43 mMB.

1.2.2. Producerea de energie electrica

Incepand din anul 1983 pe malul stang functioneaza o M.H.C. , functionarea ei fiind subordonata celorlalte folosinte.

Parametrii caracteristici ai M.H.C. sunt :

- cadere bruta 7,9 m

- debit instalat 13,8 m/s

- putere instalata 700 KW

- productie de energie electrica 2,14 Gwh/an

- durata de utilizare 3060 ore /an

- echipament 2 turbine E.O.S. 1100

Volumul energetic este de 12,532 mil.m intre nivelurile 143,05 si 146,00 mMB.

1.2.3. Folosinte

- Irigatii - Suprafata prevazuta prin proiect a fi asigurata cu apa din lacul Calinesti Oas a fost de 4000 ha la care corespunde un volum de apa de 5,8 mil m³.

De la intrarea in functiune a acumularii nu s-au efectuat irigatii.

- Piscicultura - in cuveta lacului asigurarea de luciu permanent cu un nivel min de 141,0 mMB,max. de 143,05m MB la care corespunde un volum de apa de 4,304 mil m.

Suprafata maxima corespunzatoare cotei de 143,05 mMB este de 314 ha.

Principalele folosinte asigurate prin lucrare sunt redate in Anexa nr .3.

1.2.4. Debitul minim necesar a fi asigurat in albie in aval de baraj pe r Tur

In aval de baraj este necesar a se asigura :

- Debitul de servitute 0,2 m/s

- Debitul salubru 0,1 m/s

1.2.5.Alte folosinte

Nu sunt .Acumularea nu este folosita in scop de agrement sau sportiv.

1.3. CADRUL DE BAZA AL EXPLOATARII

1.3.1.1. Modul de stabilire a deciziei privind regimul de functionare

Acest regulament este parte integranta din regulamentul de exploatare al bazinului hidrografic Tur.

Dispeceratul din cadrul S.G.A. Satu Mare stabileste modul de functionare

in diverse regimuri de exploatare ( ape medii , viituri,ape mici, timp friguros, gheturi ) in baza datelor transmise de la posturile hidrometrice din amonte si aval de acumulare si de la mira din lac.    Datele de baza necesare stabilirii deciziei de catre dispecerat sunt :

volumul in lac

nivelul in lac

debit afluent

debit uzinat

debit defluent

bilantul debitelor

avertizari, prognoze hidrologice si meteorologice

Sistemul Hidrotehnic Calinesti prin formatia Baraj transmite date zilnice la dispeceratul S.G.A.Satu Mare care ia decizia de functionare , ce este validata de directorul S.G.A.Satu Mare apoi se comunica sistemului pentru aplicare si executie.

Decizia privind modul de functionare se aproba in situatii deosebite si de catre D.A.S.T. Cluj.

Situatii cu caracter deosebit pentru care sunt stabilite competente

superioare de aprobare sau dispunere a masurilor necesare

a ) - spalari ale frontului de barare , rupere- se anunta D.A.S.T. Cluj si se alerteaza Comisia Judeteana de Aparare Impotriva Dezastrelor si Comisiile locale de aparare din aval , Inspectoratul Judetean de Protectie Civila Satu Mare.

b) - avarii la mecanismele de actionare a instalatiilor hidromecanice la turnul de manevra- se anunta dispeceratul S.G.A. Satu Mare si D.A.S.T. Cluj.

c)- depasiri ale pragurilor critice - se informeaza D.A.S.T. Cluj.

d) - evacuari de debite care duc la depasirea in aval pe r Tur cotele de atentie sau a capacitatii de transport a albiei - Comisiile de aparare ale comunelor din aval coordonate de Comisia Judeteana iau masurile prevazute in planurile de aparare.

e ) - golirea lacului pentru revizii si reparatii- se face cu aprobarea A.N. Apele Romane prin D.A.S.T Cluj .

f) - situatii de ape mici - coborarea nivelului apei in lac sub N.N.R. este permisa cu aprobarea conducerii S.G.A.Satu Mare.

g) -poluari accidentale , fenomene de inflorire, scaderea oxigenului- se informeaza responsabilul P.C.A., conducerea S.G.A. si D.A.S.T. Cluj care dispun masuri din planul de prevenire si combatere a poluarilor.

h)- indisponibilitatea conducatorului unitatii - in acest caz deciziile sunt luate de loctiitorul acestuia.

1.3.1.3. Atributiile personalului de exploatare operativa pentru aplicarea

deciziei privind regimul de functionare

Personalul de exploatare operativa de la baraj are obligatia de a :

citi mira din lac si mira aval baraj de doua ori pe zi la orele 7 si 17 si comunica dispeceratului S.G.A. Satu Mare.;

executa manevrele la stavile la primirea dispozitiei si obligatoriu o data pe luna pentru verificarea starii de functionare;

executa masuratorile la forajele piezometrice saptamanal si masoara debitele la forajele descarcatoare, in caz de ape mari zilnic;

curata gratarele ori de cata ori este nevoie, la un grad de infundare mare curatarea se face prin scoaterea pe platforma;

indeparta din fata turnului deversant plutitorii ori de cate ori este nevoie ;

verifica stabilitatea taluzelor barajului o data pe zi ;

verifica stabilitatea versantilor prin parcurgerea intregului perimetru al lacului -saptamanal.

consemna constatarile in registrele de evidente ale barajului

Manevrele la stavila aval se executa pentru evacuarea debitelor si reglarea nivelului sub cota 143,6 m (N.N.R ) . La ape mari evacuarea debitelor de viitura se face prin turnul deversant si descarcatorul de suprafata.

Debitele defluente din acumularea Calinesti, compuse cu undele de viitura ale afluentilor raului Tur in aval de baraj- pr. Talna si pr.Turt- nu vor depasi la frontiera debitul Q =275 m/s , corespunzator asigurarii de calcul a indiguirii in aval de Turulung si debitul Q = 310 m/s corespunzator asigurarii de verificare

Tinand cont de modul de formare a viiturii in aval de confluenta r Tur cu afluentii Talna si Turt debitele evacuate din acumularea Calinesti vor fi tot timpul sub curba limita asa cum se prezinta in anexa nr 27.

La prognozarea fazei de ape mari pentru marirea volumului de protectie se executa o pregolire a lacului,unde debitul nu va depasi 15 m/s si nu va dura mai mult de 5-6 ore .

In conditiile intreruperii legaturii cu dispeceratul , deciziile sunt luate de seful de sistem si se actioneaza in functie de regimul aparut, consemnandu-se in registrul de evidente orice manevre sau situatie semnalata.

Aprecierea regimului de functionare se face functie de nivelurile apei in lac astfel:

ape mari - niveluri peste cota 143,80 mdM

ape medii- niveluri intre 143,05 si 143,8 mdM

ape mici sau deficitare- niveluri sub cota 143,05 mdM

La restabilirea legaturii telefonice toate manevrele efectuate precum si caracteristicile lacului se comunica imediat dispeceratului S.G.A.

Principalele piese tehnice utilizate in stabilirea si aplicarea deciziilor de exploatare

Piesele tehnice- tabele , chei, grafice, scheme sinoptice utilizate la stabilirea deciziei de exploatare sunt :

Lista cu documentatiile ce au legatura cu regulamentul de exploatare

Anexa nr 2

Caracteristicile tehnice ale lucrarii Anexa nr 4 - curba volumelor, niveluri.

Cheia volumelor acumulate functie de nivelul apei in lac- Anexa 4a

Cheia suprafetelor acumularii functie de nivelul apei in lac - Anexa 4 b

Debitele evacuate prin :

- descarcatorul de suprafata

- turnul deversant

- golirea de fund

- vana de la capatul aductiunii MHC in anexele

6,6a,6b,6c,6d

Harta sinoptica de flux informational- Anexa 14

Schema sinoptica de stabilire a deciziei de exploatare la viituri

Determinarea timpilor de golire - Anexa 24

Exploatarea acumularii la ape mari - manevrarea vanelor- Anexa 25

CAP.2.CARACTERISTICI TEHNICE SI CONSTRUCTIVE ALE LUCRARII

2.1. CARACTERISTICI TEHNICE ALE ACUMULARII

Niveluri, volume si suprafete caracteristice

Niveluri

Cota talvegului (golire fund) 136,37 mMB

Cota radier golire de fund 135,40 mMB

Cota creasta deversor 145,83 mMB

Cota coronament baraj 148,50 mMB

Nivel minim de exploatare 141,00 mMB

Nivel normal de retentie 143,60 mMB

Nivel maxim de calcul 1 % 146,43 mMB

Nivel maxim de verificare 0,1 % 147,43 mMB

Volume

Volum mort (135,30-140,30)mdM 0,595 mil. m

- Volum rez Fe (140.30-141,0) mdM 0,747 mil. m

Volum util (141,0-143,60)mdM     6,13 mil. m

Volum brut (135,30-143,60)mdM 7,472 mil.m

Volum energetic (143,95-146,0)mdM 12,532 mil.m

Volum piscicol (141,0-143,05)mdM 4,304 mil.m

Volum protectie viituri ( 143,60-145,83 ) 9,707 mil.m

Volum peste deversor (145,83-147,43) 10,910 mil.m

Volum atenuare viituri (143,60-147,43) 20,617 mil.m

Volum total (136,30-147,43) 28,089 mil.m

Suprafete luciu apa

Suprafata luciu apa la asigurarea de 0,1% 750 ha

Suprafata luciu apa la asigurarea de 1 % 670 ha

Suprafata luciu de apa la NNR 351 ha

Volumele de mai sus sunt conform ultimelor masuratori batimetrice executata in anul 1996.

Caracteristicile tehnice ale acumularii Calinesti Oas sunt redate in Anexa nr 4 .

2.2 CARACTERISTICI TEHNICE ALE BARAJULUI

A.Baraj frontal

a)      Tip material de constructie

Barajul este de tip omogen alcatuit din pamanturi argiloase locale, fara elemente speciale de etansare

b)      Geologia amplasamentului

Din studiile geologice si geotehnice rezulta ca in lunca raului Tur zona de amplasare a barajului sunt urmatoarele straturi :

pamant vegetal 40-60 cm

argile prafoase nisipoase

nisipuri fine argiloase si aluviuni grosiere constituite din nisipuri , pietrisuri si bolovanisuri pana la adancimea de 11 m.

Versantii r Tur in zona barajului sunt constituiti din roci eruptive, andezite, riolite sau aglomeratele lor acoperite cu un strat deluvional cu grosimea de 0,5-2,80 m.

In zona de suprafata rocile eruptive se prezinta fisurate.

Materialul de umplutura din corpul barajului este de patru categorii in functie de comportarea la compactare : tipul A - argile cafenii-negricioase,tip B argile si argile prafoase , cafenii, tipul C argile prafoase nisipoase, tipul D nisipuri argiloase -prafoase.

Accidente geologice in timpul exploatarii acumularii nu s-au inregistrat.

Barajul nu este prevazut cu elemente de etansare.

c)      Caracteristici constructive

- lungime max la coronament 797 ml

- latime coronament 4,40m

- inaltime maxima 9,5 m

- latime ampriza 70,5 m

- cota fundatiei 138,40 mdM

- cota talvegului la baraj 138,90 mdM

- cota coronamentului 148,50 mdM

- pantele taluzelor

- amonte 1:3,5

- aval 1:3 pana la o bancheta de 1,5 m

latime iar sub bancheta 1:3,5

-protectie taluze :

- amonte : pereu de beton simplu de 15 cm grosime pana la

cota 145,00 mdM

- aval : taluz inierbat

cota si latimea bermelor : la cota de 144,00 mdM este o berma de 1,5 m latime

d)      Etansare baraj

Barajul este alcatuit din argile locale si nu are elemente de etansare.

e)      Elemente de etansare in profunzime

Nu are ecran si nici voal de etansare.

f)       Caracteristici coronament

coronament necarosabil cu latimea de 4,4 m , inierbat

iluminat

la baraj exista constructie de paza- cabina paza

golirea se face prin turn deversant cu platforma la cota 147,9 mdM

accesul la turn se face de pe coronament pe o platforma de acces din beton

g)      Alte obiecte componente ( sistem de drenaj, galerii )

Nu are galerii de drenaj,galerii de vizitare si de injectii.

h)      Aparatura de masura si control pentru urmarirea si supravegherea comportarii in timp.

Aparatura de masura si control a barajului este amplasata conform

Anexei nr 8.

Barajul este dotat cu urmatoarele tipuri de aparate de masura si control :

a)      doua mire hidrometrice amplasate

- pe taluzul amonte al barajului pentru masurarea variatiei

nivelurilor in lac

- o mira aval de baraj pe culeea podului peste r Tur

In aval de baraj la 200 m pe r Tur este un post hidrometric.

b ) reperi nivelitici

9 reperi nivelitici pe coronament ( H0-H8)

9 reperi pe bancheta aval ( H0 - H8

9 reperi nivelitici la piciorul aval al barajului (H"0-H"8)

7 reperi nivelitici pe platforma turnului de manevra (R1-R7)

8 reperi pe deversorul de ape mari

L1-L5 pe pragul deversor

D1-D3 pe zidurile de sprijin

8 reperi pe galeria golirii ( 6 pe zidurile de sprijin G1-G6 si doi pe portalul galeriei a si b ).

c)      foraje piezometrice

18 buc . foraje piezometrice in corpul barajului in 6 sectiuni ( F1-F5 pe coronament de 9,5 m adancime pana la nivelul fundatiei, F1A-F5A pe bancheta de 6 m adancime, 6 foraje amplasate in lunca F1B- F5B si F6

16 buc foraje piezometrice de indesire amplasate pe taluzul aval

d ) borne - reperi fixi pentru urmarirea deplasarilor

pe versantul drept B1-B3

pe versantul stang B4-B6

Valorile "cota zero" ale AMC la prima masuratoare :

mire hidrometrice

mira amonte - cota zero 135,70 mdM

- inaltime 11 m pana la 146,7 mdM

mira aval - cota zero 135,90 mdM

inaltime 5,5 m pana la 141,40 mdM

reperi nivelitici

Reper Cota An referinta

H₀ 148,909 1978

H₁ 149,145

H₂ 149,097

H₃ 149,378

H₄ 149,356

H₅ 149,494

H₆ 149,148

H₇ 149,318

H₈ 148,958

pe bancheta aval (1978) la baza taluzului

an referinta 2000

H'₀ 145,552 H"₀ 141,587

H'₁ 144,310 H"₁ 141,083

H'₂ 144,193 H"₂ 140,269

H'₃ 144,172 H"₃ 140,706

H'₄ 144,279 H"₄ 140,523

H'₅ 144,192 H"₅ 140,461

H'₆ 144,157 H"₆ 140,171

H'₇ 144,237 H"₇ 140,743

H'₈ 146,868 H"₈ 143,090

pe platforma turnului de manevra

R₁ 147,928 mdM 1992

R₂ 148,043

R₃ 148,047

R₄ 148,065

R₅ 148,055

R₆ 148,078

R₇ 148,018

pe descarcatorul de ape mari

L₁ 145.909 D1 146,991 1995

L₂ 145,127 D2 145,715

L₃ 146,008 D3 145,711

L₄ 145,166

L₅ 146,008

pe golirea de fund

G₁ 140,244 1995

G₂ 140,328

G₃ 140,311

G₄ 141,801

G₅ 140,369

G₆ 141,824

Foraje piezometrice

Nr.foraj Sectiunea Cota cap foraj Amplasament

F₁ 1-1 148,990 coronament

F₁-₁ 148,930 parament am.

F_1A    144,740 bancheta

F_1B    142,100 picior aval

F₂ 2-2 149,050 coronament

F_2A    144,350 bancheta

F_2B    141,130 picior aval

F_2C    140,320 picior aval

F₃-₂ 3-3 148,680 parament am

F₃    149,430 coronament

F₃-₃    147,510 parament aval

F₃-₄ 145,530 parament aval

F_3A    144,500 bancheta

F₃-₅    143,320 parament aval

F_3-6    141,850 parament aval

F_3-7    140,820 picior aval

F_3B    141,450 picior aval

F₄    4-4 149,170 coronament

F₄-₃    147,850 parament aval

F₄-₄    146,020 parament aval

F_4A    144,390 bancheta

F₄-₅    4-4 143,570 parament aval

F₄-₆    142,410 parament aval

F₄-₇ 141,090 picior aval

F_4B    141,040 picior aval

F₅ 5-5 149,380 coronament

F₅-₃    147,480 parament aval

F₅-₄    145,730 parament aval

F_5A 144,810 bancheta

F₅-₅    143,920 parament aval

F₅-₆    142,620 parament aval

F₅-₇    141,290 picior aval

F_5B    141,220 picior aval

F₆    6-6 141,270 picior aval

B) Baraj ( diguri ) laterale

Pentru apararea localitatii Calinesti Oas la nivelurile din timpul viiturilor , sunt prevazute diguri de aparare pe versantul drept. Digul din pamant este format din doua tronsoane unul de 624 m respectiv de 1315 m.

Inaltimea maxima a digului dimensionat la asigurarea de 1% este de 5,5 m si are coronamentul cu 17 cm peste nivelul de calcul la cota 146,00 mdM . , latimea la coronament este de 3,5 m.

Paralel cu digul, spre versant, este santul de colectare a apelor din infiltratii prin dig , cu evacuari prin subtraversari la intersectia cu santurile stradale.

Pentru asigurarea scurgerii apelor de pe versanti , digul este intrerupt in dreptul unui torent astfel sunt doua tronsoane de dig.

Planul de situatie al barajului cu uvrajele acestuia este redat in Anexa nr 5

2.2.1. Elemente componente ale amenajarii

a)      Descarcatorul de suprafata

Este amplasat lateral pe versantul drept si este din beton

a₁) Caracteristici constructive

Elemente componente

Prag deversor - deversor cu prag lat din beton la cota 145,83 mdM. are lungimea frontului deversant de 42 m din pereu din beton rostuit.

Canal de legatura din beton are panta 1,4 % si se ingusteaza pe lungimea de 32 m de la 42 m la 10 m latime.

Tronson de racordare de la latimea de 10 m la 6 m.

Canalul rapid cu panta de 14% pe lungimea de 62 m. Pentru limitarea vitezei la

max 8m³/s s-au executat 30 randuri de redane din beton.

5 ) Disipatorul de energie - bazin disipator din beton cu adancimea de 70 cm si lungimea de 16 m are cota radierului la 134,70 mdM este racordat la golirea de fund prin ziduri de sprijin din beton.

In zona terminala a canalului rapid este executat un pod rutier cu lungimea de 7,65 m cu cota suprastructurii la 141,16 mdM.

Descarcatorul nu este prevazut cu echipament hidromecanic.

a₂) Caracteristici functionale

Capacitatea de evacuare maxima a deversorului este de 85 m/s corespunzatoare nivelului de verificare cu asigurarea de 0,1 % -cota 147,43 mdM.

Debitele evacuate prin descarcator sunt prezentate in Anexa nr.6.

b) Golirea de fund

b₁) Caracteristici constructive

Golirea de fund este din beton armat de tip turn deversant, are urmatoarele caracteristici:

Turnul deversant

Are rolul de a asigura nivelul maxim al retentiei permanente in lac la cota 143,6 mdM si are forma unei cuve din beton cu peretii plini de 60 cm grosime , cu dimensiunile in plan de 17,40 m x 7,2 m. Radierul cuvei este in grosime de 1,2 m la cota de 135,40 mdM.

In scopul evitarii pierderii pestilor din lac la partea inferioara a celor 12 deschideri, ferestre ale turnului sunt montate gratare dese piscicole pe inaltimea de 1,4 m. Deasupra acestor gratare sunt montate gratare rare pentru a permite scurgerea unui debit cat mai mare in caz de viituri.

La fiecare fereastra sunt montate urmatoarele:

cadru de ghidaj

elemente de gratar des- 2 buc., distanta intre bare 10 mm

elemente de gratar rar- 3 buc., distanta intre bare 15 mm

Gratarele au dimensiunile;

- deschidere libera 2,7 m

- inaltime totala 5,0 m

- inaltimea elementului de gratar des 0,7 m

- inlatimea elementului de gratar rar 1,4m

- greutatea unui element de gratar des 390 kg

- greutatea unui element de gratar rar 110 kg

Manevrarea elementelor de gratar se face cu palane manuale de manevra.

Pentru asigurarea nivelului de retentie la cota 143,60 mdM si pentru functionarea MHC, pe gratarele dese este sudata o tabla pe contur de 30 cm inaltime si are grosimea de 6 mm.

Debitele de apa evacuate prin turnul deversor in cazul " stavila amonte complet deschisa, stavila aval turn si stavila aductiune MHC complet inchise "sunt redate in anexa 6 a.

Turnul deversant este prevazut la intrare si iesire cu echipament hidromecanic ce consta din :

stavile plane 3,0 m x 2,80 m 2 buc

batardou 3,0 m x 7,0 m 1 buc

gratare 12 buc

La intrarea in turn ,in fata stavilei amonte ,se afla un gratar des care in timpul interventiilor la stavilar sau turn se inlocuieste cu batardoul metalic si are rolul de a pune pe uscat stavila si galeria turnului.

Batardoul are urmatoarele caracteristici tehnice:

deschidere 3,0 m

inaltime de retentie 7,0 m

- nr elemente batardou 5 buc.

inaltimea elementului de batardou 1,4 m

etansare laterala - garnitura de cauciuc tip "P"

etansare la baza - garnitura de cauciuc tip " cutit "

greutatea elementului de batardou 1120 kg

functionare intermitenta

manevrare batardou - cu 2 buc. palane manuale de 5 tf.

Stavila plana amonte inchide intrarea frontala a apei in turn , pozitia ei normala de exploatare este " deschis " si se inchide in mod exceptional , in timpul reviziilor.

Partea aval a turnului deversant este prevazuta cu 3 compartimente, cu deschideri de 3,0 x 2,80 m , din care doua se racordeaza cu conducta galeriei de golire, iar a treia este intrarea in aductiunea MHC.

Pentru realizarea unei camere de incarcare necesara functionarii MHC , in turnul deversant s-a construit un perete despartitor din beton cu grosimea de 60 cm, pana la cota 143,60 mdM. Acest perete desparte compartimentul 3 al casetei , situat in partea dreapta a compartimentului 2 - median , ce este prevazut cu o stavila plana si compartimentul 1- aductiunea MHC.

Stavila aval are rolul de a regla debitul de golire in timpul viiturilor sau deschiderii complete in caz de reparatii la turn , precum si la golirea lacului. Pozitia normala in exploatare este '"inchis '"pentru asigurarea functionarii MHC.

Caracteristicile tehnice ale stavilarului sunt :

- deschiderea libera a ferestrei 3,0 m

- inaltimea libera a ferestrei 2,80 m

- inaltimea max. a ferestrei 12,0 m

- etansare laterala - garnitura cauciuc tip ' P"

- etansare de fund - garnitura cauciuc tip " cutit "

- greutate 9000 kg

- felul actionarii - electric si manual

Mecanism de manevra

- motor electric ASI de 5,5 kV, U = 380/220V, N =750 rotatii/min.

- frana electromagnetica

- diametrul tamburului de frana = 200 mm

- sarcina de franare 12 kgf

- reductor de turatie 4 NB - 40 kV., N - 3,44 kW n = 750 rot./min

- angrenaj de roti dintate , dinti drepti 8 mm

- viteza de ridicare - 0,5 m /min

- cursa de lucru - 3,0 m

- timp de manevra - 7 min

- 2 lanturi tip Gall cu role scurte dublu 24 A cu pas 38, 1 mm

Dispozitivul de manevra al stavilelor si batardoului este pe platforma de manevra deasupra turnului la cota 147,90 mdM

La cota 152,00 mdM se gaseste platforma din beton armat pentru scoaterea stavilei pe prima platforma la cota 147,90 mdM.

Dispozitivul de ridicare pentru manevrarea batardoului si gratarelor este format din doua grinzi U pe care sunt montate doua carucioare si cele doua palane.

Caracteristici tehnice:

carucior 5 tf - manual

palan planetar 5 tf , L =14 m cu lant de manevra l = 3,0 m

inaltime de ridicare 14 m

greutatea dispozitivului 500 kg

Pentru ridicarea elementului batardou si gratar se foloseste grinda pescuitoare care are :

distanta intre carligele de prindere - 1,6 m

Actionarea stavilelor se face prin mecanismul de actionare , care este electric pentru actionare curenta si manual pentru situatiile cand sunt intreruperi de curent.

Mecanismul de actionare consta din :

grup principal

grup intermediar

grup secundar stanga

grup secundar dreapta

dispozitiv de actionare manual

arbori de legatura

roti de lant

Grupul principal este prevazut cu motor electric care antreneaza mecanismul reductor de turatie , cuplaj , lagare, axe de legaturi, frana electromagnetica, suport si dispozitiv de cuplare si decuplare.

Grupul intermediar si grupurile secundare constau din cadre , suport lagare roti dintate , axe de legatura, cuplaj si roti de lant. Pe rotile de lant se monteaza lanturile a caror capete se articuleaza cu urechile sudate de panou.

Dispozitivul de actionare manual este un troliu manual prevazut cu clichet de siguranta.

Instalatii de alimentare cu energie electrica

Alimentarea cu energie electrica a barajului se face de la retea.

Pe platforma turnului de manevra se afla instalat un tablou de comanda care asigura alimentarea cu energie electrica si comanda stavilelor.

Pornirea mecanismelor de actionare electrica se face la comanda iar oprirea in pozitia limita - automat.

In caz de lipsa de curent de la retea prin intermediul unui comutator , se face cuplarea la circuitul de alimentare a grupului electrogen tip Wolla care se afla in remiza - canton casa barajst.

Iluminatul barajului pe timp de noapte se realizeaza cu corpuri de iluminat tip lampadar de pe coronamentul barajului cu becuri cu vapori de mercur 250 W.

Alimentarea cu energie electrica a acetora se face in cablu subteran racordat la postul de transformare.

Conducta golirii de fund

Racordarea turnului deversant cu bieful aval se face prin conducta de golire caseta cu 2 compartimente cu dimensiunile 3,0 m x 2,80 m in lungime de 60 m, cu cota radierului la 135,4 mdM.

Aductiunea MHC (anexa 7a) amplasata aval pe malul stang, are lungimea de 99 m.La capatul aval al aductiunii inchiderea se face printr-o vana plana prin intermediul careia aductiunea este pusa sub presiune. Vana plana se deschide la evacuarea viiturilor.

Descarcatorul de suprafata, turnul de manevra si golirea de fund - plan si sectiuni sunt cele din Anexele 5b , 5c,5 d.

b₂) Capacitati functionale

Debitele evacuate prin galeria golirii de fund sunt redate in Anexele nr 6b,

6c(debite evacuate sub vana situata la capatul aductiunii MHC) si 6 d in functie de deschiderea stavilei aval si nivelurile in lac.

c) Prize de apa

Nu sunt

d ) Disipator de energie

d₁) Caracteristici constructive

Disipatorul de energie de la capatul aval al golirii de fund este un bazin din beton cu radierul la cota 134,70 mdM , in plan de forma unui difuzor cu latimea variabila de la 6,45 m la 16,10 m pe lungimea de 38,80 m. Lateral disipatorul este prevazut cu ziduri de sprijin din beton pana la cota 139,7 mdM. Pe malul stang in zona disipatorului, compartimentul golirii s-a prelungit cu galeria aductiunii MHC.

Pe portiunea cu latime constanta este amplasat podul rutier peste r Tur la cota suprastructurii de 141,16 mdM.

La capatul aval disipatorul se termina cu rizberma din piatra ce face legatura cu albia regularizata a r Tur.

e)Statii de pompare

Acumularea Calinesti Oas nu este prevazuta cu statii de pompare.

f)       Uzina hidroelectrica

Microhidrocentrala Calinesti este amplasata pe malul stang al r Tur imediat aval de baraj.

f₁) Caracteristici constructive

Aductiunea MHC s-a realizat prin prelungirea conductei golirii de fund ,al primului compartiment al turnului descarcator, aductiune ce are la capatul aval o vana plana cu rol de a evacua debite la ape mari ,de a pune sub presiune centrala,iar prin distribuitor apa ajunge la centrala.

Cheia debitelor evacuate sub vana situata la capatul aductiunii MHC ,la diferite deschideri ( in ipoteza ca stavila amonte este complet deschisa ) la ape mari,este in Anexa 6c.

Racordarea cu bieful aval se face printr-un canal de fuga.

f₂) Caracteristici functionale

MHC- ul are 2 turbine EOS 1000 cu o putere totala de 0,7 MW, la un debit instalat de 6,9 m/s pe grup. Productia de energie electrica proiectata este de 2,14 Gwh/an.

Caracteristicile tehnice si functionale ale MHC sunt prezentate in Anexa nr. 7.

2.3. SUPRAVEGHEREA COMPORTARII IN TIMP

2.3.1 Activitati urmarite prin sistemul de supraveghere

Activitatile urmarite sunt :

deformatiile in timp a barajului si uvrajelor prin masuratori nivelitice

infiltratii prin corpul barajului si fundatie

variatii ale nivelului apei in lac.

debitele evacuate prin forajele descarcatoare.

Urmarirea se face prin :

urmarire curenta

urmarire speciala

Supravegherea comportarii in timp a obiectivelor componente se face de personalul de exploatare - Formatia Baraj conform Programului anual de supraveghere a comportarii in timp a lucrarilor.

2.3.2. Descrierea sistemului de supraveghere

a)      Observatii vizuale

Prin urmarire curenta - observatii vizuale directe se urmareste :

starea generala a constructiilor si echipamentului hidromecanic, a integritatii si functionalitatii acestora.

modificari hidrogeologice privind corpul barajului de pamant , infiltratii siroiri, ravenari, eroziuni, crapaturi in corpul barajului

starea echipamentului hidromecanic si a golirii de fund.

stabilitatea taluzelor barajului si a protectiei taluzului si coronamentului

deformatii vizibile ale constructiilor ( fisuri , deformatii , alterari)

pierderile de apa prin infiltratii locale pe taluzul aval pe langa constructiile dn beton.

stabilitatea versantilor si dispozitivelor de masura si control

starea aparatelor si dispozitivelor de masura si control

Observatiile vizuale se fac saptamanal , iar neregulile constatate se consemneaza in registrul de supraveghere.

b)      Instalatii si aparatura de masurare a parametrilor hidrologici si meteorologici pentru solicitarile exterioare

Pentru urmarirea regimului hidrologic al nivelurilor in biefuri acumularea este dotata cu :

o mira hidrometrica amplasata pe taluzul amonte, pentru urmarirea nivelurilor in lac

o mira hidrometrica amplasata aval baraj pe culeea podului

o mira hidrometrica- post hidrometric amplasat pe r Tur aval 200 m

Pentru masurari ale precipitatiilor, postul hidrometric este prevazut cu pluviometru.

Urmarirea colmatarii lacului se face in 16 profile transversale caracteristice marcate prin reperi pe conturul lacului.

Aparatura seismica nu este prevazuta la baraj.

c)      Dispozitive si aparatura de masurare pentru supravegherea comportarii constructiilor din frontul de barare la solicitari exterioare

Barajul Calinesti Oas este dotat cu urmatoarea aparatura de masura si control:

- Pentru urmarirea tasarilor barajului pe coronament sunt amplasati 9 reperi de nivelment ( H₀-H₈) , 9 reperi pe bancheta ( H₀ - H₈ ), 9 reperi la baza taluzului aval (H"₀-H"₈).

- Pentru urmarirea infiltratiilor prin corpul barajului sunt executate 28 de foraje piezometrice in 5 sectiuni transversale si un punct izolat, amplasate pe coronament , paramentul aval si piciorul aval.

- In zona de lunca pentru urmarirea infiltratiilor pe sub foraj sunt executate 6 foraje piezometrice ( F1B- F5B,F6) din care 4 sunt descarcatoare cu masurare de debit evacuat. Pe canalul de evacuare a apelor de infiltratii , sunt prevazute 3 sectiuni de masurare cu deversor.

- Pe versanti in sectiunea de barare, pentru urmarirea tasarilor barajului, sunt 6 reperi de baza- borne ( 3 amplasati pe versantul drept, 3 pe versantul stang ).

Pe reperii de mai sus se executa nivelment geometric de mijloc dus- intors in cadrul studiilor anuale privind comportarea in timp a obiectivului. Aceste studii au fost si sunt intocmite in cadrul colectivului UCC al D.A.Somes Tisa.

Masuratorile de nivel a apelor infiltrate, in forajele piezometrice se executa de catre grupa AMC Baraj cu frecventa de o data la 7 zile in perioada normala de functionare si zilnic in caz de ape mari.

Masuratorile de debit la forajele descarcatoare si la deversoare se fac de aceeasi grupa si cu aceeasi frecventa ca si masuratorile la foraje.

Interpretarea datelor de baza se face de catre seful formatiei Baraj si se verifica de catre responsabilul UCC al S.G.A. Satu Mare.

d)      Dispozitive si aparatura de masurare pentru supravegherea comportarii unor lucrari anexe din cadrul amenajarii

Pentru urmarirea deformatiilor constructiilor aferente acumularii, sunt montati urmatorii reperi nivelitici :

7 reperi pe platforma turnului de manevra,

8 reperi pe descarcatorul de ape mari

8 reperi pe golirea de fund

9 reperi nivelitici in lunca

Acesti reperi au fost montati ca urmare a recomandarilor studiilor UCC pentru a se urmari deformatiile constructiilor aferente.

e)      Evolutia in timp a sistemului de supraveghere

Initial prin proiect barajul a avut prevazut:

18 foraje piezometrice , care in exploatare au fost indesite prin executarea in sectiuni si in lunca cu alte 16 foraje pentru ca cele initiale au fost insuficiente.

reperii nivelitici pe baraj care s-au extins ca numar si pe constructiile aferente; turn,golire, descarcator de suprafata.

bornele de nivelment de pe versanti , care in timp au fost verificati si validati.

2.3.3. Cadrul general al instructiunilor de exploatare si intretinere pentru

instalatiile, dispozitivele si aparatele de masura utilizate pentru

supravegherea lucrarii

a)      Descriere detaliata

a₁) Reperii - sunt borne din beton, ingropate in pamant , stanca sau forati in betonul constructiilor aferente acumularii , acestia au fost cotati ( masurati) si au cotele zero prezentate la punctul 2.2.A.in "Tabel cu valorile cota zero la AMC-uri la prima masuratoare "

a₂) Forajele piezometrice - sunt foraje tubate cu tubatie din PVC pe coronament, bancheta, parament aval si lunca de aceea caracteristicile lor- adancime si diametru difera functie de amplasament dupa cum urmeaza :

adancimi de : 9 m pe coronament

6 m la nivelul fundatiei

diametre ; diametru interior de 40, 50, 60, 95 mm

Forajele descarcatoare au diametrul de 20,5 cm.

a₃) Mirele hidrometrice- sunt placi de mira pe suporti metalici cu inaltimea de 1,0 m tronsoane, inaltimea mirelor este :

mira lac 11 m

mira aval 5,5 m

b)      Modul de efectuare a masuratorilor

- Urmarirea deformatiilor pe verticala se face prin nivelment geometric de mijloc dus-intors de 2 ori pe an in cadrul studiilor UCC. Masuratorile se fac cu nivela de mare precizie KONI si stadii. Prelucrarea si interpretarea masuratorilor se face de catre personal calificat in topografie.

- Urmarirea infiltratiilor prin baraj se face prin masurarea in adancime a nivelului apei in forajele piezometrice cu sonda fluier de catre personalul de exploatare - grupa AMC Baraj. Frecventa de masurare este o data la 7 zile in perioada normala de exploatare, in perioada de ape mari zilnic iar in perioada critica ori de cate ori se constata a fi necesar. Citirile se inscriu in registrul cu citiri la forajele piezometrice de catre tehnicianul barajist si lunar se transmit responsabilului UCC pe unitate.

Prelucrarea masuratorilor , stabilirea cotelor absolute fata de cote cap foraj se fac lunar in cadrul compartimentului administrare lucrari si se transmit la D.A.S.T Cluj lunar.

- Urmarirea debitelor evacuate prin forajele descarcatoare se face zilnic atunci cand este cazul, de catre grupa AMC prin masurarea cantitatii de apa acumulate in timp intr-un recipient gradat ( l/min ) .In aceeasi perioada se fac si citiri la deversoarele triunghiulare de pe canalul colector. Datele se trec in registrul de evidenta si lunar se transmit la compartimentul administrare lucrari SGA Satu Mare.

Urmarirea nivelului apei in lac

In conditii normale de exploatare citirile la mire se fac cu frecventa de 2 ori pe zi dimineata la ora 7 si seara la orele 17 de catre personalul de serviciu la baraj se consemneaza in registrul de evidenta si se transmit pana la ora 7,30 la dispeceratul SGA Satu Mare.

In conditii de ape mari citirile se fac dupa cum urmeaza :

Faza I -a de aparare de la nivel citire mira 860 cm ( cota 144,30 mdM)

din 4 in 4 ore

Faza II-a de aparare de la nivel citire mira 930 cm ( cota 145,00 mdM)

din 2 in 2 ore

Faza III-a de aparare de la nivel citire mira 1010 cm ( cota 145,8 mdM)

din ora in ora

In conformitate cu STAS 7883/1990 , referitor la Supravegherea comportarii in timp a constructiilor hidrotehnice, pentru lacuri cu volum peste 10 mil m³ si puterea instalata de peste 50 MW este prevazuta efectuarea de observatii directe, vizuale cu modificarea programului de exploatare , respectiv cu scoaterea totala din functiune, cu golirea completa a circuitului hidrotehnic de una la 10 pana la 15 ani.

c)      Surse de erori, modul de verificare

Erorile la masuratori sunt cele admise la masuratorile geodezice de ordinul 4 si pot fi eliminate sau diminuate prin folosirea aparatelor de mare precizie.

d) Intretinere curenta

Operatiunile curente de intretinere constau in curatirea vegetatiei ierboase in jurul reperilor, vopsirea , varuirea , inscriptionarea bornelor si tuburilor piezometrice.

e)Verificari metrologice necesare

Aparatura folosita la masuratori este verificata anual de unitati specializate

.f) Modul de prelucrare primara a rezultatelor

Prelucrarea primara si interpretarea rezultatelor se face la nivel de S.G.A. - compartiment administrare lucrari si dispecerat si se transmit la D.A.S.T. CLuj.

2.3.4. Criteriile de avertizare pentru incadrarea constructiei in situatii de exploatare la ape mari si alte situatii exceptionale

Pragurile critice hidrometeorologice sunt date de valorile precipitatiilor masurate la postul pluviometric Calinesti Oas.

ploi ce depasesc 15 l/m² , in 3 ore sau mai putin , respectiv ploi care totalizeaza cantitati de 25 l/m² sau mai mult in 6 ore sau mai putin.

ploi abundente ( ruperi de nori ) care totalizeaza cel putin 25 l/m² si produc cresteri bruste ale nivelurilor pe rauri.

Aceste date sunt transmise de la posturile hidrometrice din amonte : Negresti Oas pe r Tur , Huta Certeze pe v. Rea, Boinesti pe V. Lechincioara, la dispeceratul SGA Satu Mare

Datele hidrologice si meteorologice se transmit la Directia Apelor Somes Tisa Cluj .

Criteriile de stabilire a pragurilor critice la AMC -uri sunt:

- Valori inregistrate la mira lac

- 860 cm ( 144,30 mdM) corespunde cotei de atentie;

- 930 cm ( 145, 00 mdM) corespunde cotei de inundatii;

- 1010 cm ( 145,8 mdM) corespunde cotei de pericol;

Cresteri ale nivelurilor in forajele piezometrice peste normal , se intensifica urmarirea prin citirea zilnica

Cresteri ale debitelor la forajele descarcatoare si antrenarea de particule fine, in acest caz se recolteaza proba si se trimite spre analiza laboratorului pentru analize fizico- chimice.

Urmarirea , recoltarea de probe, masuratorile se fac de personalul operativ de exploatare sub supravegherea tehnicianului barajist si se transmit dispeceratului.

Studiile UCC anuale dau indicii asupra deformatiilor ce au loc raportat la reperii de baza si se stabilesc masurile necesare pentru remedieri, eliminari ale efectelor negative.

2.3.5. Frecventa observatiilor si masuratorilor pentru situatia normala sau exceptionala de exploatare

Frecventa observatiilor vizuale este dupa cum urmeaza :

zilnic la instalatiile si echipamentele hidromecanice

lunar asupra functionarii echipamentului hidromecanic

de doua ori pe an asupra cuvetei lacului

Frecventa de masurare a nivelurilor in lac :

de doua ori pe zi in conditii normale de exploatare

din 4 in 4 ore in faza I-a de aparare

din 2 in 2 ore in faza II-a de aparare

din ora in ora in faza III- a de aparare

Masuratori ale nivelurilor in forajele piezometrice :

o data la 7 zile in conditii normale de exploatare

zilnic la ape mari

ori de cate ori se dispune

Masuratorile de debite descarcate prin forajele descarcatoare si deversoare :

zilnic cand este descarcare

Masuratori de nivelment pentru urmarirea tasarilor corpului barajului si a lucrarilor aferente se fac:

de 2 ori pe an in cadrul studiului UCC

2.3.6. Evidenta, stocarea rezultatelor, modul de prelucrare primara, diagrame care se complecteaza, modul de apreciere a normalitatii rezultatelor

Evidenta observatiilor si masuratorilor se tine in registrele de masuratori de la acumulare si se transmit la Dispeceratul S.G.A. Satu Mare.

Pe baza datelor primare dispeceratul stabileste :

volumul in lac

debitele afluente

debitele defluente

debitul uzinat

In caz de viituri, dupa trecerea viiturilor la compartimentul administrare lucrari se intocmesc hidrografele de viitura.

Rezultatele masuratorilor si concluziile studiilor UCC sunt retransmise formatiei Baraj impreuna cu sarcinile de remediere si reparatii ce se cuprind in programul tehnic al sistemului.

2.3.7. Transmiterea rezultatelor la nivelul superior de analiza

Transmiterea datelor la D.A.S.T. Cluj se face :

zilnic prin retea calculatoare privind bilantul lacului ;

lunar prin email privind nivelurile in forajele piezometrice si a debitelor

masurate la forajele descarcatoare si canal de evacuare ape din infiltratii ;

Amplasarea aparaturii de masura si control pentru supravegherea comportarii in timp a lucrarii este conform Anexei nr 8.

2.4. SISTEM INFORMATIONAL PENTRU EXPLOATAREA LUCRARII

2.4.1. Sistemul de masurare a datelor hidrometeorologice

2.4.1.1. Prevederi generale

Datele climaterice precum si nivelurile si debitele de pe rauri sunt culese si prelucrate de Statia Hidrologica Satu Mare.

Nivelul apei in lacul de acumulare se citeste la mira amplasata pe taluzul amonte al barajului .In functie de nivelul citirilor la mira , cu cheia volumetrica

( anexa 4a) se determina volumul in acumulare. Pentru determinarea debitelor afluente se folosesc mirele cu cheile de debite de pe r Tur si afluentii acestuia :

la Negresti -Oas - r. Tur

Boinesti - v. Rea

Boinesti - v. Lechincioara

Pe baza datelor primare culese de personalul de exploatare - Formatia Baraj si personalul Statiei Hidrologice, dispeceratul S.G.A. determina volumul existent in lac, debitul uzinat, debitul evacuat prin golirea de fund sau descarcatorul de suprafata, debitul afluent in lac.

Legatura dispeceratului S.G.A. Satu Mare cu formatia baraj,cu posturile hidrometrice se face prin radiotelefon si telefon .

Diagrama de relatii a sistemului hidrotehnic Calinesti- Oas este redata in Anexa nr 9.

Competentele decizionale

Deciziile de exploatare se stabilesc de catre S.G.A. Satu Mare pe baza datelor primare in caz de ape medii, in perioadele de ape mici sau deficitare , la viituri si situatii de inghet precum si de urmarire a calitatii apei, date culese de personalul de exploatare al acumularii ce se inscriu in registrele de evidente.

Orice informatie si observatiile din teren se transmit dispeceratul S.G.A. Satu Mare .

Pragurile critice la posturile pluviometrice si posturile hidrometrice sunt redate in Anexa nr 10.

2.4.1.2. Caracteristici tehnice si constructive

a)      Dispozitive hidro- meteorologice

Aparatele din dotare pentru efectuarea inregistrarilor ce fac parte din fluxul informational hidro- meteorologic sunt cele din Anexa nr 11.

b)      Dispozitive hidrometrice

Pentru masurarea debitelor evacuate din acumularea Calinesti postul hidrometric Calinesti aval baraj pe r Tur este dotat cu mira si limnigraf , unde se

inregistreaza nivelurile pe r Tur , care transpuse in cheia limnimetrica tabelara indica debitul pe curs aval de acumulare .

Debitul livrat MHC-ului se determina tinand cont de nr. de agregate in functiune (debit 6,9 m³/s pe agregat) si ore functionare.

c)      Statii de control a calitatii apei si de urmarire a eutrofizarii lacului de acumulare

Calitatea apei lacului Calinesti precum si gradul de eutrofizare se urmareste prin analize fizico-chimice si biologice de catre laboratorul SGA in cadrul fluxului lent.

2.4.1.3. Caracteristici functionale

a)      In conditii normale de exploatare

a₁. ) Sarcinile Sistemului Hidrotehnic in cadrul sistemului informational hidrometeorologic privind colectarea si transmiterea datelor hidrometeorologice

Datele climaterice precum si nivelurile si debitele pe cursuri sunt culese de Statia Hidrologica Satu Mare de unde se transmit dispeceratului SGA Satu Mare , iar datele cu privire la acumularea Calinesti sunt culese de personalul de exploatare a acumularii Calinesti Oas.

Continutul informatiilor colectate si transmise de personalul statiei hidrologice Satu Mare sunt :

nivelul pe cursurile - r Tur la Negresti-Oas

- r Tur Calinesti - Oas aval

- r Tur la Turulung

- v. Lechincioara la Boinesti

- v Rea la Huta Certeze

- p. Talna la Pasunea Mare

- p. Turt la Gherta Mare

precipitatii zilnice , temperaturi , grosimi strat zapada la posturile : Negresti Oas, Calinesti, Turulung, Boinesti, Huta Certeze, Pasunea Mare, Gherta Mare.

Datele se transmit prin reteaua RTF a A.N. Apele Romane si reteaua de telefonie.

Frecventa colectarii si transmiterii datelor sunt cele din Anexa nr 12.a.

a₂.) Sarcinile sistemului hidrotehnic in cadrul sistemului informational de gospodarire a apelor.

Personalul de exploatare al barajului transmite zilnic urmatoarele informatii privind acumularea :

nivel apa in lac

nivel r. Tur aval acumulare

debit uzinat

ore functionare MHC

pozitia stavilelor

Prelucrarea datelor pentru determinarea debitelor afluente si defluente in sectiunea de masura a coeficientului de umplere a lacului se face de catre dispeceratul SGA Satu Mare.

Transmiterea informatiilor de la acumulare la dispecerat se face prin reteaua RTF a DAST Cluj si telefonic in caz de intrerupere a legaturii.

Frecventa de transmitere si sectiunile de masura sunt date in Anexa nr. 12b.

b.) In fazele de aparare impotriva inundatiilor

Pentru determinarea debitelor afluente in lac pe langa informatiile primite de la posturile hidrometrice din amonte se folosesc si citirile de la mirele din sectiunile Boinesti pod rutier pe v. Rea si Boinesti pod rutier pe v. Alba.

In caz de ape mari frecventa observatiilor si masuratorilor este redata in Anexa nr. 12 c.

Transmiterea informatiilor din teren se face prin reteaua proprie de radiotelefoane iar in caz de intrerupere a legaturii prin telefon retea ROMTELECOM.

c.) In apararea impotriva fenomenelor de poluare a apelor si alte fenomene

Sarcina principala a personalului de exploatare in ce priveste calitatea apei lacului de acumulare este supravegherea vizuala prin care se urmareste culoarea apei, schimbari ale culorii, pelicula de ulei, spuma, pesti morti, cresteri ale turbiditatii, eventuale poluari accidentale.

Personalul de exploatare participa la depistarea sursei, sistarea, limitarea si inlaturarea efectului poluarii precum si supravegherea pana la revenirea calitatii la limite normale.

Urmarirea calitatii apei r. Tur, afluenti si a lacului se face de catre laboratorul S.G.A. Satu Mare prin analize fizico-chimice, analize biologice, analize bacteorologice.

Avertizarea obiectivelor aval de lac in caz de poluari accidentale, schimbari ale calitatii apei in lac ce fac improprie folosirea ei pentru irigatii sau piscicultura, se face de catre dispeceratul SGA Satu Mare.

2.4.2.Sistemul de avertizare alarmare

2.4.2.1. Generalitati

a) Locul si rolul sistemului de avertizare - alarmare in cadrul sistemului de exploatare

Reglementarile legale ce definesc sistemul de avertizare-alarmare si activitatile aferente sunt :

- Legea nr. 106/24.09.1996 - Legea protectiei civile

- HG nr. 638/1999 - Regulament de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructiile hidrotehnice.

Actiunile de salvare a populatiei si a bunurilor , se fac conform planurilor de aparare la decizia Comisiei Judetene de Aparare Impotriva Dezastrelor

Inspectoratul Judetean de Protectie Civila , Ministerului Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Interne, participa si intervin la solicitarea prefectului si a primarilor ca sefi ai protectiei civile, care conduc , indruma si controleaza actiunile de aparare impotriva fenomenelor hidrometeorologice periculoase.

Inspectoratul Judetean de Protectie Civila da ordin de declansare a sistemului de avertizare sonora amplasate in fiecare centru de comuna.

b)      Criterii pentru actionarea sistemului de avertizare - alarmare

Pentru urmarirea nivelurilor in lac, a debitelor afluente si defluente se fac masuratori la mirele hidrometrice ale barajului.

Statia Hidrologica Satu Mare transmite prognoze ale cresterii debitelor afluente in lac pe baza aportului precipitatiilor sau topirea zapezilor.

Fenomenele ce se observa de catre personalul de exploatare al barajului sunt :

umectari ale taluzului aval al barajului

infiltratii prin corpul barajului, turbiditatea apei de infiltratii

tasari ale coronamentului si alunecari ale taluzelor

deplasari ale corpului barajului

Pragurile critice de periculozitate stabilite pentru barajul Calinesti Oas sunt :

1) Pragul de atentie

cand nivelul apei in lac atinge cota 144,3 mdM , citire mira 860 cm

seism cu magnitudinea M 4,5 pe scara Richter si intensitatea pe amplasament I A 4,0(MSK)

se observa umectarea taluzului aval

2) Pragul de pericol

cand nivelul apei in lac atinge cota 146,43 mdM (nivel de calcul ) , citire mira 1073 cm

apar tasari ale coronamentului si alunecari de taluze

cresc infiltratiile si turbiditatea apei , peste valorile normale

3) Pragul de alarma

cand nivelul apei in lac atinge cota 147,43 mdM ( nivel de verificare ), citire mira 1173 cm.

apar deplasari ale corpului barajului

infiltratiile si turbiditatea apei de infiltratii sunt de marimi neobisnuit de mari

tasari ale coronamentului si alunecari ale taluzelor care pot produce ruperea inevitabila a barajului.

ruperea barajului este iminenta sau s-a produs

c)      Criterii de zonare a teritoriului pe care se declanseaza sistemul de avertizare -alarmare

Studiul de inundabilitate a zonelor situate aval de lacul Calinesti Oas in caz de accident la baraj a fost elaborat de Universitatea Tehnica din Timisoara - Facultatea de Hidrotehnica , in anul 1991.

In acest studiu s-a luat in considerare ipoteza depasirii capacitatii evacuatorului de ape mari, cu producerea unor brese incepand cu coronamentul in continua dezvoltare si ipoteza creerii unor brese circulare care evolueaza progresiv, brese datorate infiltratiilor in jurul golirii de fund.

Studiul cuprinde elementele tehnice privind propagarea viiturii ( hidrograful undei de viitura naturala cu debitul maxim de 510 m³/s , cu asigurarea de 0,1 %) debite, volume viteze si timpii de propagare.

Conform studiului de inundabilitate pe r Tur se disting 7 subsectoare pe lungimea de 32 km , timpii de propagare sunt de la 7 minute la 715 minute.

In functie de gravitate pe treptele pragurilor critice, Sistemul Hidrotehnic Calinesti Oas are responsabilitate :

a)      la pragul de atentie

Seful de sistem sau inlocuitorul acestuia, anunta dispeceratul SGA care cu acceptul conducerii unitatii dispune intrarea in dispozitivul de aparare, conform planului de aparare.

Dispeceratul dispune pregolirea lacului cu un debit ce nu va depasi 15 m³/s . De preferinta pregolirea se face prin punerea in functiune a MHC, care prin cele doua agregate evacueaza un debit de 13,8 m³/s.

b)      la pragul de pericol

La pragul de pericol dispeceratul alerteaza Inspectoratul Judetean de Protectie Civila , care ia masuri de alertare a Statelor majore locale.

c)      la pragul de alarma

La pericolul de cedare iminenta a barajului sau daca cedarea s-a produs, decizia este luata de seful de sistem sau inlocuitorul acestuia pentru zona restransa de pericol maxim care este parcursa de unda de viitura in maxim 10 min.

Se dispune actionarea sistemului de avertizare sonora de la baraj . Hotararea se comunica imediat dispeceratului SGA care anunta forurile superioare.

Dispeceratul alarmeaza populatia din zona aval afectata , cu concursul Inspectoratului Judetean de Protectie Civila.

In caz de alte pericole ( atac aerian, nuclear etc.) decizia de alarmare este luata de catre Inspectoratul Judetean de Protectie Civila Satu Mare.

2.4.2.2. Caracteristici tehnice

a)      Mijloace de alarmare si amplasarea acestora

Barajul Calinesti Oas este dotat cu sistem de avertizare sonora, iar la fiecare centru de comuna sunt sisteme de avertizare sonora ale Statului Major de Aparare Civila.

In cazul depasirii cotei de periculozitate Inspectoratul de Aparare Civila convoaca Comisia de transmisiuni- alarmare care anunta Statele majore de aparare civila locale.

In caz de intrerupere a curentului electric, la baraj este sursa propie de rezerva - Grup Wolla. Sistemul este dotat cu radio telefoane si telefoane prin care comunica cu dispeceratul.

2.4.2.3. Caracteristici functionale

In caz de inundatii , accidente se actioneaza conform planurilor de aparare ale obiectivului si ale planurilor de aparare comunale prin comisiile de aparare locale, subordonate Comisiei Judetene de Aparare Impotriva Dezastrelor Satu Mare.

Lista localitatilor si obiectivelor afectate precum si comandamentele locale de aparare sunt redate in Anexa nr 13.

Caile si mijloacele de comunicare sunt prin telefon , radiotelefon, avertizare sonora.

In functie de zonele caracteristice pe cursul de apa r Tur si amplasarea localitatilor afectate , sunt redati timpii de propagare a undei de viitura si cotele maxime de inundatie in zona respectiva.

2.4.2.4.Modul de actiune pe tipuri de zone de alarmare

a)      Modul de stabilire a deciziei de declansare a sistemului de avertizare- alarmare, personalul abilitat, ierarhia de luare a deciziilor.

Sunt dupa cum urmeaza :

1) la pragul de atentie

seful de sistem sau inlocuitorul acestuia anunta atingerea pragului de atentie dispeceratul SGA si conducerea SGA Satu Mare.

personalul sistemului intra in dispozitivul de aparare conform planului de aparare

grupa AMC efectueaza zilnic masuratorile la forajele piezometrice, raporteaza datele imediat la SGA Satu Mare , unde se prelucreaza si se trag concluziile si se comunica sistemului hidrotehnic.

personalul formatiei baraj :

- face citiri la mirele lac si aval din 4 in 4 ore cu transmiterea la dispecerat

- indeparteaza plutitorii de pe suprafata lacului de langa paramentul amonte si din dreptul turnului deversant prin scoaterea la mal

-urmareste infiltratiile prin baraj , prin observatii vizuale precum si comportarea generala a lucrarii

2) la pragul de pericol

seful de sistem anunta dispeceratul S.G.A. Satu Mare de atingerea pragului de pericol

personalul operativ al sistemului intra in dispozitivul de aparare, conform planului de aparare

grupa AMC efectueaza masuratori la forajele piezometrice zilnic de doua ori la orele 7 si 17 si transmit datele imediat dispeceratului

personalul formatiei baraj

- executa citiri la mira lac si aval din ora in ora

- urmareste infiltratiile prin corpul barajului si urmareste starea

generala a lucrarii

- intervine pentru remedierea avariilor care pericliteaza siguranta

lucrarii

- daca exista prognoza de atingere a pragului de alarma sau se observa modificari grave ce pot duce la avarierea lucrarii , conducerea SGA prealerteaza Inspectoratul Judetean de Protectie Civila, pentru ca in caz de necesitate a alarmarii populatiei din zona, aceasta sa se poata face in timpul util.

3) la pragul de alarma

- conducerea S.G.A. Satu Mare dispune declansarea starii de alarma si de avertizare a populatiei din aval prin Inspectoratul Judetean de Protectie Civila.

- conducerea S.G.A. anunta Comisia Judeteana de Aparare Impotriva Dezastrelor Satu Mare , care ia masuri de evacuare a populatiei conform planurilor de aparare.

b) Modul de actiune

La atingerea pragului de pericol si daca starea de pericol se confirma, S.G.A.Satu Mare anunta Comisia Judeteana de Aparare Impotriva Dezastrelor si Inspectoratul Judetean de Protectie Civila.

Comisia Judeteana ia masuri de pregatire a mijloacelor de interventie pentru intrarea operativ in actiune, iar Inspectoratul Judetean de Protectie Civila dispune punerea in functiune a sistemului de avertizare sonora de la Baraj.

La atingerea pragului de alarma si dupa ce s-a luat decizia de alarmare a populatiei, Comisia Judeteana de Aparare Impotriva Dezastrelor prin Inspectoratul. Judetean de Protectie Civila dispune :

- punerea in functiune a sistemelor de avertizare sonora a populatiei de la comune

- dirijarea mijloacelor de interventie si salvare spre zona periclitata, se actioneaza conform planurilor de evacuare

- evacuarea oamenilor, animalelor si bunurilor din zonele afectate

- deconectarea instalatiilor electrice

2.4.2.5. Prevederi finale

a)      Mod de pregatire a personalului

Inspectoratul Judetean de Protectie Civila in colaborare cu S.G.A.Satu Mare organizeaza periodic instructaje cu factorii decizionali la nivel de comisii locale de aparare impotriva inundatiilor si cu Statele majore locale de aparare civila.

b) Verificarea periodica a comportamentelor sistemului se face de catre personalul compartimentului de aparare al S.G.A. si D.A.S.T. Cluj, se verifica :

existenta si stadiul de reactualizare a planurilor de aparare

stocul de aparare existent in magaziile de aparare, modul de pastrare

starea constructiilor hidrotehnice si functionarea instalatiilor hidromecanice

starea mirelor si dispozitivelor hidrometeorologice

starea mijloacelor de comunicare : radiotelefoane, telefoane

Harta sinoptica a fluxului informational cu obiectivele si instalatiile, statiile de avertizare-alarmare sunt redate in Anexa nr. 14

CAP. 3 REGIMUL HIDROLOGIC

Suprafata bazinului hidrografic controlat de Acumularea Calinesti Oas este de 359 km².

3. 1. DEBITE MEDII LUNARE

Debitele medii lunare multianuale in regim natural ale r. Tur sunt stabilite pe un sir de 21 ani ( 1974 - 1995 ) cu media multianuala de 5,07 m³/s- Anexa 15a ,

5 ani (1996-2001) cu media multianuala de 7,1m³/s- Anexa 15b.

3. 2. DEBITE MINIME LUNARE MULTIANUALE

Debitul minim lunar multianual pe r. Tur pe un sir de 21 ani ( 1974-1995) este redat in Anexa nr. 16.

3. 3. CARACTERISTICILE UNDELOR DE VIITURA IN

SECTIUNEA ACUMULARII

Debitele maxime la diferite asigurari pe r. Tur si afluentii acestuia : v. Rea, p. Talna, p. Turt, p. Lechincioara, cu suprafetele bazinelor in sectiunile : Negresti Oas, Calinesti Oas, Turulung, Huta Certeze, Boinesti, Vama, Pasunea Mare si cu Gherta Mare cu timpii de propagare sunt redate in Anexa nr. 17 unde :

F - suprafata bazinului hidrografic

Qmax - debitul maxim cu diverse probabilitati de depasire

Tt - timp total al undei de viitura

Tcr - timp de crestere al undei de viitura

- coeficient de forma

3. 4. HIDROGRAFUL VIITURII MAXIME

inregistrate in perioada de timp parcursa de la darea in exploatare a lucrarii si hietogramele precipitatiilor inregistrate la posturile pluviometrice

Viitura maxima inregistrata de la darea in exploatare a Acumularii Calinesti Oas, a fost in perioada 16 - 23 XII 1993 cand nivelul in lac a fost de 1070 cm ( cota 146,40 mdM ) in anul 2001 (la viitura 3.03-10.03) nivelul maxim in lac a fost de 1047 cm (146,17 mdM) cu un volum maxim in lac de 19,25 mil m³.Hidrografele viiturilor maxime in sectiunile Huta Certeze, Calinesti Oas, Negresti Oas si Boinesti sunt redate in Anexele 18 a.

Inregistrarile pluviometrice la posturile pluviometrice Negresti pe r. Tur, Huta Certeze pe v. Rea, Boinesti pe p. Lechincioara sunt date in Anexele 18 b

si 18c.

3. 5. INFLUENTA LUCRARII ASUPRA REGIMULUI

HIDROLOGIC NATURAL

Acumularea Calinesti Oas are principala functie de atenuare a undelor de viitura .

De la punerea in functiune a acumularii nu s-au irigat suprafete de teren. Functia de atenuare este indeplinita, realizandu-se o regularizare a debitelor pe r. Tur in corelare cu debitele de pe afluentii r. Tur- p. Talna si p. Turt-.

3. 6. REGIMUL ALUVIONAR

Pe r Tur amonte de acumulare nu sunt date privind debitele solide.

Suprafata bazinului hidrografic aferent acumularii este de 375 km² din care :

45 km² controlati la postul hidrometric Negresti Oas pe r Tur

60 km² controlati la postul hidrometric Huta Certeze pe v. Rea

86 km² controlati la postul hidrometric Boinesti pe v. Lechincioara

184 km² necontrolati d.p.d.v.hidrometric 48,1 %

Procesele de eroziune si transport aluvionar sunt mai active in perioada topirii zapezilor si a ploilor torentiale.

Lacul Calinesti Oas a fost proiectat cu un volum total de 30,875 mil. m³ care in anul 1996 s-a redus la 28,089 mil. m³, volumul total al depunerilor in 22 de ani de exploatare sunt de 2,786 mil. m³ - 9 % din volumul total.

Ultimele masuratori batimetrice au fost executate in anul 1996.