Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


CAPTARI DE APA SUBTERANA

Hidrologie

+ Font mai mare | - Font mai mic



CAPTARI DE APA SUBTERANA

Darea in exploatare a captarilor de apa subterana implica urmatoarele operatii:




  • Verificarea modului de instituire a zonelor de protectie sanitara;
  • Obtinerea autorizatiei de la organele de gospodarire a apelor;
  • Verificarea dispozitivelor de masurare a debitelor, nivelelor, precum si cele de luare a probelor pentru analiza calitatii apei;
  • Spalarea si dezinfectarea captarii (daca furnizeaza apa potabila) cu doze de clor de 20-30 mg/l, timp de 24 h;
  • Obtinerea autorizatiei sanitare.

Exploatarea rationala a captarilor de apa subterana cuprinde ansamblul de masuri care asigura obtinerea cantitatii si calitatii de apa necesara, conform prevederilor proiectului, concomitent cu protectia calitativa si cantitativa a resursei, in vederea mentinerii unui echilibru intre debitul captat si posibilitatea de refacere in timp util a rezervelor de ape subterane.

Exploatarea captarilor de apa subterana prezinta dificultati, datorita problemelor dificile, ridicate de faptul ca unele elemente de constructie si instalatiile, in cea mai mare parte, sunt ingropate in pamant, din care unele nevizitabile; urmarirea comportarii se face indirect. La fel se procedeaza si la urmarirea parametrilor straturilor acvifere.

Principalele elemente care se urmaresc la exploatarea captarilor subterane sunt:

  • Stabilirea graficului de variatie a debitelor necesare si adaptarea lui pentru fiecare perioada de functionare caracteristica;
  • Urmarirea nivelurilor apei la sursa nivelul hidrodinamic si nivelul hidrostatic in afara zonei de depresiune a stratului acvifer;
  • Verificarea debitelor se face saptamanal, la captarile unde nu sunt instalate dispozitive speciale, in primul an de functionare, iar apoi lunar. La captarile unde exista dispozitive de masura, citirile se fac zilnic. In cazul dispozitivelor automate de control, inregistrarea valorii debitelor se face in mod continuu;
  • Verificarea calitatii apelor prin analize fizico-chimice (temperatura, gust, miros, materii organice, pH, cloruri etc.) si analize bacteriologice (colimetrie si germeni), se face la intervale care se stabilesc in functie de numarul populatiei deservite;
  • In cazul deservirii centrelor cu populatia sub 20000 locuitori, intervalul la care se fac analizele este de o luna.

In vederea mentinerii unui echilibru intre debitul captat si posibilitatile de refacere a rezervelor de apa subterana, se recomanda ca debitele captate sa fie cat mai uniforme si continue, schimbarile bruste ale vitezei de afluenta a apei spre captare, fortarea stratului acvifer peste limita, precum si oprirea functionarii captarii, pot conduce la dificultati in exploatare (colmatare, innisipare etc.), fie datorita reducerii capacitatii, fie prin inrautatirea calitatii apei captate.

1. CAPTARI ORIZONTALE (DRENURI SI GALERII)

Exploatarea captarilor orizontale cuprinde efectuarea urmatoarelor operatii:

  • Urmarirea respectarii zonelor de protectie sanitara (in cazul captarilor pentru apa potabila); deasupra captarilor sunt interzise culturile care folosesc ingrasaminte, precum si plantele sau arborii ale caror radacini patrund adanc in pamant si infunda captarea, conducand la scaderea debitului;
  • Masurarea debitelor si nivelelor la intervalele si locurile stabilite prin regulamentele de proiectare;
  • Analiza calitativa a apei captate, in functie de natura si marimea obiectivului alimentat;
  • Controlul de la suprafata al starii constructiilor drenului, care se efectueaza prin parcurgerea traseului captarii, verificandu-se eventualele tasari ale terenului, starea capacelor caminelor etc.

Controlul interior al captarilor se face vizual, in mod direct, la galeriile vizitabile si indirect, cu ajutorul oglinzilor (figura 1) sau prin intermediul instalatiei de televiziune, la drenurile din tuburi.

Cu ocazia controlului interior, se constata daca apa intra in dren in mod uniform, daca exista portiuni care nu capteaza apa, innisiparea, prabusirea tuburilor, patrunderea radacinilor etc., precum si nivelul depunerilor de nisip din camine;

  • Urmarirea functionarii in regim continuu a instalatiilor de pompare.

Intretinerea captarilor orizontale cuprinde ca operatie principala curatirea depunerilor.

Curatirea galeriilor vizitabile si a caminelor se face cand se constata ca nivelul depunerilor il depaseste pe cel prescris in regulamentul de exploatare, sau ajunge la 2/3 3/4 din inaltimea totala a depozitului la camine.



Succesiunea operatiilor este urmatoarea:

Se deschid capacele caminelor pentru aerisire si ventilatie, de la capatul amonte spre aval;

Se scoate din circuit galeria;

Se instaleaza utilajele de ridicare a depunerilor la camine (macarale cu galeti sau autovidanjoare); apoi se curata peretii si cuneta cu ajutorul lopetilor de lemn, razuri metalice, perii, iar depunerile sunt incarcate in galeti si transportate cu carucioare speciale pana la caminul din aval, unde sunt ridicate la suprafata si evacuate.

La galeriile nevizitabile, ca operatie de intretinere se mai impune curatirea barbacanelor, care se pot infunda, in special cand apele contin fier sau mangan si se oxideaza in contact cu aerul, iar oxizii se depun in barbacane.

Curatirea drenurilor nevizitabile se face in mod similar, ca metoda de lucru si unelte, cu cele utilizate la reteaua de canalizare.

2. CAPTARI VERTICALE (PUTURI)

Exploatarea captarilor verticale prin puturi forate cuprinde, in primul rand, urmarirea principalilor parametri functionali:

Urmarirea debitelor cu ajutorul aparatelor de masura si a modului cum este respectat si adaptat graficul de variatie a debitelor necesare; se urmareste functionarea cu debite cat mai uniforme, evitandu-se scoaterea din functiune a unor puturi, cand debitul captarii trebuie redus;

Urmarirea nivelurilor (hidrodinamic si hidrostatic) in puturile in exploatare, sau in puturile de observatie se face cu ajutorul cablului (un fir) cu plumb, cablului cu fluier (fig.2) sau cu ajutorul indicatorului pneumatic (fig.3), prin metode electrice, pe baza de rezistenta (fig.4) sau cu ajutorul unor traductori de nivel;

Urmarirea calitatii apei prin analize complete, este indicat a se face concomitent cu masuratorile de debite si niveluri, precum si prin analize bacteriologice si biologice, la intervale care se stabilesc in functie de natura si marimea obiectivului alimentat.

Dupa o anumita perioada de functionare, se poate produce o micsorare a debitului captarii, ca urmare a scaderii generale a debitului sursei sau din cauza imbatranirii putului.

Imbatranirea sau diminuarea capacitatii forajului, care se manifesta prin reducerea debitului si inrautatirea calitatii apei, se poate produce, in principal, din urmatoarele cauze:

Colmatarea fizica, ce se produce ca urmare a depunerilor de nisip, sau particule mai fine in interiorul putului, in orificiile filtrului, sau in stratul filtrant din jurul putului. Decolmatarea se face prin deznisipari, prin actionare cu jeturi de aer sau de apa.

Corodarea electro-chimica, ca urmare a diferentei de potential, care se poate crea intre metale diferite sau structuri neomogene, sau ca urmare a agresivitatii terenurilor, sau datorita curentilor vagabonzi, care pot produce depuneri sau perforarea coloanei.

Ca mod de prevenire si combatere a coroziunii, se pot utiliza invelisuri de protectie anticorosive (vopsele, emailuri), folosirea unor oteluri inoxidabile sau a protectiei catodice.

Colmatarea chimica, se produce datorita compozitiei chimice a apelor captate cu duritate mare care conduc la depuneri de cruste de natura calcaroasa carbonati de calciu sau fier, care se curata prin tratare chimica cu solutii acide. In afara acestor cruste, se mai pot produce depuneri feruginoase, in cazul apelor care contin fier si mangan, oxidul feros solubil se transforma in contact cu aerul in hidrat feric.

Colmatarea biologica, se produce ca urmare a dezvoltarii ferobacteriilor care se depun pe pereti si in orificiile coloanei de filtru. Pentru inlaturarea lor se folosesc metode de curatire mecanica cu perii, aer comprimat sau prin acidizare.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1506
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site