Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


CARACTERIZAREA APELE CURGATOARE

Hidrologie

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
MAREA NEAGRA
DEZVOLTAREA DURABILA A ARTEREI NAVIGABILE A DUNARII
Determinarea amoniacului din apa
Bazinul hidrografic al Dunarii
Metode alternative de epurare a apelor uzate orasenesti
Fluviul Dunarea
Principalele cursuri de ape pe coridorul Marea Neagra -Marea Nordului
Proiectarea sistemului deschis de tratare a apei
HIDROGRAFIA ROMANIEI
FENOMENE HIDROCLIMATICE CU POTENTIAL DE RISC


CARACTERIZAREA APELE CURGATOARE

1. DUNAREA

a) Caracteristici:




Este cel mai important fluviu din Europa, fiind al doilea fluviu ca lungime din Europa (dupa Volga). Are o lungime totala de 2857 km, din care peste 38 % din lungimea sa, de 1075 km, se gaseste pe teritoriul tarii noastre.

Izvoraste din Muntii Padurea Neagra, din Germania si strabate 8 tari (Germania, Austria, Slovacia,Ungaria, Iugoslavia, Romania Bulgaria, Ucraina) si trece prin 4 capitale (Viena, Bratislava, Budapesta si Belgrad )

Taie mai multe lanturi de munti si strabate culmi.

In tara noastra intra pe la Bazias, dreneaza Campia Romana si se indreapta pe la nordul Dobrogei, spre M. Neagra.

Latimea medie a Dunarii este de 800 m.

De la Bazias si pana aproape de Drobrta –Turnu Severin, pe 144 km, Dunarea strabate “defileul de la Cazane”, unde s-a construit lacul de acumulare Portile de Fier, ce alimenteaza hidrocentrala construita in colaborare cu Iugoslavia. Insula Ada - Kaleh a fost inundata, iar orasul Orsova a fost reconstruit mai sus. Barajul de la Portile de Fier are patru ecluze (doua ale Iugoslaviei, doua ale Romaniei). Peste baraj trece o sosea moderna ce face legatura intre cele doua tari.

Peste Dunare s-au construit inca trei poduri rutiere: Giurgiu – Ruse, spre Bulgaria, intre Fetesti si Cernavoda si Giurgeni - Vadu Oii

De la Cernavoda incepe canalul Dunare – M. Neagra, in lungime de 64,2 km, ce scurteaza iesirea la M. Neagra cu 400 km

Dunarea se desprinde in trei brate: Chilia, Sulina, Sf.Gheorghe si se varsa in M.Neagraa creand Delta.

b) Sectoarele Dunarii

Sectorul Bazias – Portile de Fier este o portiune, lunga de 144 km, care se mai numeste “Defileul Dunarii”. Aici Dunarea treverseaza Muntii Carpati avand o vale ingusta, unde apar sectoare inguste numite “cazane”. Navigaria se facea greu datorita stancilor din albie. Prin regularizarea cursului, aici s-a construit lacul de acumulare de la Portile de Fier, pentru hidrocentrala Portile de Fier I.

In acest sector, Dunarea primeste ca afluienti pe stanga raurile Nera si Cerna

Sectorul Portile de Fier – Calarasi

Dunarea curge prin sudul Campiei Romane, iar malul sau stang este scund iar cel drept este mai inalt. Pe malul stang romanesc,are lunca larga, adancime mica si formeaza multe ostroave. Multe lacuri din lunca au fost desecate sau amenajate pentrui orezarii sau crescatorii de peste.

In acest sector Dunarea primeste ca afluienti Drincea, Jiul, Oltul, Vedea, Argesul, Mostistea

In acest sector se afla hidrocentrala Portile de Fier II. Peste Dunare trece podul rutier si de cale ferata Giurgiu – Ruse, dat in folosinta in 1954, supranumit “Podul prieteniei”, care face legatura spre Bulgaria

Orase – porturi, centre industriale si cu santiere navale fluviale sunt: Drobeta –Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Magurele, Zimnicea, Giurgiu, Oltenita, Calarasi;

Sectorul Calarasi – Braila.

Dunarea se desprinde de doua ori in doua brate, Dunarea -Borcea si Dunarea - Dunarea Veche, care inchid intre ele Balta Ialomitei si Insula Mare a Breilei –principale zone agricole ;

In acest sector Dunatea are cea mai intinsa lunca si primeste afluienti pe Calmatui si Ialomita

Intre Fetesti si Cernavoda se afla un pod feroviar vechi (1892) si unul nou, feroviar si rutier dat in folosinta in 1987, iar intre Giurgeni – Vadu Oii se afla un pod rutier construit in 1970

Porturi principale sunt Fetesti, Cernavoda, Harsova si Macin

Sectorul Braila – Marea Neagra este sectorul maritim al Dunarii

Dunarea primeste ca afluienti Siretul si Prutul. La Patlageanca se desface in bratele Chilia si Tulcea. In aval de Tulcea bratul Tulcea se desprinde in bratele Sulina si Sf. Gheorghe si incepe sa construiasca Delta

Cantitatea medie de aluviuni carate de Dunare este de 58,7 mil. tone /an.

Bratul Sulina este navigabil (canalul Sulina), este mai scurt, rectiliniu si este dragat la varsare, unde se formeaza “bara de la Sulina”;

c) Rezervatii naturale

~ defileul de la Cazane

~ lacul de acumulare Portile de Fier

~ Delta Dunarii

d) Importanta Dunarii

- pentru navigatie – este cea mai importanta cale fluviala care face legatura cu tarile Europei Centrale

- pe malul Dunarii s-au format orase cu functii portuare

- impreuna cu Delta este cea mai importanta regiune de pescuit a tarii

Apele sale folosesc la :

~ producerea energiei electrice

~ irigarea ogoarelor prin sistemele de irigatii Giurgiu – Razmiresti, Sadova – Corabia in sud, Braila si Stefan cel Mare din Baragan si Carasu – Baraganu in Dobrogea .

a)Raurile din NV si V

Tisa izvoraste din Carpatii Padurosi din Ucraina, iar pe teritoriul tarii noastre curge pe o portione de 60 kmla hotarul de nord. Primeste ca afluienti:Viseu, Iza, Tur, Somes, Crasna, Crisul, Muresul

SOMESUL

Raul Somes face parte din bazinul hidrografic al Tisei, situat in partea de Vest a tarii. Este unul din cei mai impotanti afluienti de stanga ai Tisei ce se formeaza din doua izvoare: Somesul Mare,care vine din Muntii Rodnei si Someaul Mic, care izvoraste din Muntii Apuseni prin Somesul Cald (Muntii Bihor) si Somesul Rece (Muntele Mare). Cele doua izvoare se unesc in dreptul localitatii Dej delimitand Podisul Someselor de Campia Transilvaniei

Somesul Mare primeste ca afluient de dreapta pe Salauta, pe valea careia s-a construit calea ferata Salva – Viseu ; pe partea stanga primeste ca afluient Siesul cu Bistrita Transilvana .

Pe Somesul Mare s-au construit lacurile de acumulare Fantanele, Marisel si Tarnita,.care ii valorifica potentialul hidroenergetic .

In Podisul Someselor raul primeste ca afluienti mai importanti Almasul pe stanga si Lapus pe dreapta si trece in Ungaria pentru a se varsa in Tisa .

Dupa ce strabate Podisul Somesan raul ocoleste Dealul Prisnel udand orasul Jibou si patrunde in Campia Someselor unde curge prin orasul Satu Mare.

Cale doua izvoare ferastruind muntii au facilitat realizarea unor legaturi intre localitatile din zona. Cele mai importante sunt Nasaud, Dej, Cluj – Napoca, si Satu Mare din campie



Izvoarele minerale si frumusetea peisajului din Muntii Rodnei atrag numerosi turisti, care se trateaza in statiunea balneara Sangiorz Bai.

CRISUL

CRISUL REPEDE izvoraste din M. Vladeasa a, dreneaza deprediunea Huedin, formeaza defileul de la Ciucea, srabate M. Ses si M. Padurea Craiului, dreneaza depresiunea Vad-Borod, strabate o zona deluroasa, traverseaza orasul Oradea, dreneaza C, Crisurilor si trece in Ungaria

Afluienti:Draganu si Iada – pe ei s-au construit lacuri de acumulare L.Draganu si L.Lesu iar pe Crisul Repede L. Astileu.

CRISUL NEGRU izvoraste din M. Bihor, dreneaza depresiunea Beius si traverseaza C. Crisurilor

Orase: Vascau, Stei, Beius, Capalna.

CRISUL ALB izvoraste din M. Bihor, trece prin Brad, dreneaza depresiunile Gurahont si Zarand si Campia Crisurilor.

Orase: Brad si Chisineu-Cris.

MURESUL

Raul Mures izvoraste din Masivul Hasmasu Mare (Carpatii Orientali).

Strabate depresiunea Giurgeu, curge printre M. Calimani si M. Giurgeu, unde formeaza un defileu intre Toplita si Deda.

Dupa ce traverseaza depresiunile submontane din estul Transilvani-ei si orasul Reghin, taie Podisul Transilvaniei pe directia NE-SV, delimi-tand Campia Transilvaniei de Podisul Tarnavelor.

Patrunde in depresiunile submontane din V (culoarul Alba Iulia- Turda), curge prin Orastie, iar de aici, printr-o vale ingusta ca un culoar pana la localitatea Zam, separand Muntii Apuseni de Muntii Poiana Rusca.

Afluienti de pe partea stanga sunt:

~ Tarnava Mica si Tarnava Mare care izvorasc din Muntii Gurghiu si se unesc la Blaj

~ Secas, care izvoraste din Podisul Secaselor

~ Sebes care izvoraste din Muntii Candrel (masivul Parang ).

~ Strei-izvoraste din Muntii Surianu (Masivul Parang) si are ca afluient pe Raul Mare pe care s-a construit o hidrocentrala subterana

Afluientii depe partea dreapta sunt :

~ Aries cu Hasdate pe care se afla frumoasele “Cheile Turzii’

~ Ampoi

De la Lipova Muresul intra in Campia de Vest, iar de la Cenad curge in Ungaria unde se varsa in Tisa

Pe valea Muresului s-au dezvoltat o serie de orase ca: Reghin (vestit in industria lemnului), Targu Mures, Ludus, Ocna Mures, Aiud, Alba Iulia, Deva, Lipova, Arad, Nadlag.

Pe valea Muresului trec sosele si cai ferate modernizate.

Se gasesc diferite obiective turistice :

b)Raurile din Sud afluienti ai Dunarii:Jiu, Olt, Arges, Mostistea, Ialomita Calmatui

JIUL

Jiul are doua izvoare:- Jiul de Vest - izvoraste din M Retezat si dreneaza Depres. Petrosani - Jiul de Est - izvoraste din M. Parang si se uneste cu Jiul de Vest in sudul Depres. Petrosani principal centru minier de exploatare a huilei. Aici formeaza defileul Bumbesti –Livezeni si strabate pasul Lainici. Ajuns in zona subcarpatica, dreneaza depresiunea Targu-Jiu, trece prin orasul Targu-Jiu, curge prin Pod. Getic (bazinele carbonifere Motru si Rovinari care alimenteaza termocentralele de la Rogojelu si Turceni).

Afluienti de dreapta

- Tismana - izvoraste din M. Valcanului

- Motru – pe care s-au construit hidrocentralele de la Motru si Tismana

Afluienti de stanga:

-Gilort –izvoraste din M. Parang, strabate depres. Novaci si Targu Carbunesti

-Amaridia - izvoraste din Pod. Getic

Jiul strabate Campia Olteniei, trece pe la V de orasul Craiova, iar la Bechet se varsa in Dunare. In c’mpie, apele sunt folosite la irigatii, ape industriale, etc.

Orase: Petrila, Petrosani, Targu Jiu, Rovinari, Filiasi, Craiova

OLTUL

Oltul este un rau foarte lung, care strabate toate formele de relief. Traverseaza douza grupe muntoase(C-tii Orientali si C-tii Meridionali) .

Izvoraste din M Hasmasu Mare (gr centrala a C-tilor Orientali)din apropierea izvoarului Muresului, strabate Depres. Ciuc si Pasul Tusnad formeaza defileul Tusnad, apoi strabate Depres. Brasov, formeaza defileul de la Racos, curge prin Depres. Fagaras, de unde primeste foarte multi afluienti. “Tara Fagarasului”este o regiune mlastinoasa. La Turnu Rosu (Caineni) Oltul taie C-tii Meridionali formand un defileu lung de 50 km pana la Cozia si separand Grupa Fagaras de Grupa Parang. Pana la Ocnele Mari strabate Subcarpatii, iar pana la Dragasani traverseaza Pod. Getic, apoi intra in campie si se varsa in Dunare aproape de Islaz. De la Sebes la Slatina sunt in constructie hidrocentrale Cea mai mare hidrocentrala este pe Lotru la Ciunget.

Afluienti de dreapta

Homorodul Mare, Homorodul Mic



Hartibaciu unit cu Cibin si Sadu pe care s-au construit hidrocentrale,

Lotru care izvoraste din Parang si pe care s-a construit L. Vidra prntru hidrocentrala Ciunget

Oltetul vine din M. Cpatanii

Afluienti de stanga:Raul Negru, Barsa, rauri din Tara Oltului,Topolog.

Orase: Balan, Baile Tusnad, Sf. Gheorghe, Fagaras, Cozia, Calimanesti, Olanesti, Govora, Ramnicu-Valcea, Dragasani, Slatina.

ARGESUL

Rau din grupa de Sud a tarii, izvoraste din M Fagaras si se varsa direct in Dunare

Strabate zona muntoasa a Carpatilor Meridionali, Subcarpatii Getici, Pod. Getic, C. Vlasiei, si C. Burnazului.

In cursul superior, in amonte de Pitesti, s-au construit multe hidrocentrale Se varsa in Dunare.

Afluienti de dreapta: Neajlov

Afluienti de stanga: Valsan, Raul Doamnei, Raul Targului, Argesel, Dambovita cu Colentina

Orase: Curtea de Arges, Pitesti, Gaesti, Oltenita.

IALOMITA

Izvoraste din M.Bucegi. In cursul superior a creat Pestera Ialomitei, Cheile Tatarului, Cheile Zanoagei si Cheile Ursilor. Strabate Subcarpatii de Curbura, dreneaza Depresiunea subcarpatica Pucioasa, iese in Campia Vlasiei, apoi strabate Campia Baraganului.

In zona montana apele se folosesc la hidroenergie - L. Scropoasa

Limanurile din cursul inferior sunt amenajate in orezarii.

Orase: Fieni, Pucioasa, Targoviste,Urziceni, Slobozia, Tandarei.

c) Raurile din NE si E : Siret, Prut

SIRETUL

Este unul din cele mai mari rauri ale Romaniei si Moldovei , dupa Prut si izvoraste din Carpatii Padurosi, din Ucraina

Raul Siret este cel mai mare rau din partea de est a tarii noastre, avand cel mai mare debit (222 m 3/s) si cel mai mare bazin hidrografic.

Afluientii de pe partea dreapta ai Siretului sunt numerosi si izvorasc din muntii Carpatilor Orientali: Suceava, Moldova, Bistrita, Trotus, Putna, Ramnicul Sarat si Buzaul.

Suceava izvoraste din Obcina Mestecanis,dreneaza Pod. Suceava si Depres. Radaiti Are ca afluienti de dreapta pe Putna si Sucevita. Strabate orasele Radau Suceava si Pascani.

Moldova izvoraste din Obcina Mestecanis, dreneaza depresiunile Campulung si Gura Humorului. Separa Podisul Sucevei de Subcarpati.

Trece prin orasele Campulung Moldovenesc, Gura Humorului, Targu Neamt.

Bistrita, care in cursul superior se numeste “Bistrita Aurie”, izvoraste din M-ti Rodnei, dreneaza depresiunea Dornelor, strabate o zona complexa a Carpatilor Moldo-transilvaneni si a Subcarpatilor Moldovei (depres. Cracau-Bistrita) si se varsa in Siret aproape de Bacau. Apele sunt folosite la hidroenergie (Lacul Izvorul Muntelui pentru hidrocentrala Bicaz). Are ca afluienti pe dreapta Dorna, Neagra Sarului, Neagra, Bistricioara, Bicaz, Tarcau si Cracau pe stanga.

Curge prin orasele: Vatra Dornei, Piatra Neamt, Buhusi, Bacau

Trotus izvorasc din Muntii Ciucului, dreneaza depresiunea Comanesti, curge prin Subcarpati drenand depresiunea Tazlau-Casin si se varsa in Siret in aval de Adjud. Primeste ca afluienti Uzul, Oituz, Slanic, Casin si Tazlau.

Strabate orasele: Comanesti, T’rgu Ocna, Tazlau, Moinesti si Adjud.

Putna izvoraste din M Vranceistrabate depresiunea Vrancei si primeste ca afluienti pe Zabala si Milcov.

Buzau izvoraste din M Ciucas, dreneaza depresiunea Intorsura Buzaului, strabate M. Buzau, Subcarpatii de Curbura cu depresiunile Chioijdu, Patarlagele, Policiori si intra in Campia Romana. Datorita fenomenului de subsidenta care afecteaza zona Buzaul si-a mutat de mai multe ori albia lasand in rma vai seci numite “buzoiene”

Afluienti: Basca Mica, Basca Mare, Slanicul, Calnau

Orase Buzau.

Afluientii de pe partea stanga ai Siretului - un singur afluient important: Barladul.   

Barlad izvoraste din Podisul Central Moldovenesc, traverseaza Pod Barladului, si Campia Tecuci

Afluienti:Vaslui, Crasna, Racova, Tutova, Zeletin

Taverseaza orasele Negrasti, Vaslui, Barlad, Tecuci..

Formeaza o forma de relief specifica – culoarul Siretului, care reprezinta limita dintre Podisul Moldovei si Subcarpatii Moldovei

Pe valea Siretului s-au dezvoltat o serie de orase ca: Roman, Bacau, Adjud, Focsani si Galati, centre industriale importante.

PRUT

Este cea mai mare apa a Moldovei. Izvoraste din Carpatii Padurosi Apele sale au fost regularizprin constructia hidrocentralei Stanca Costesti ( in colaborare cu Rep. Moldova)

Afluienti Jijia cu Bahlui, Baseu, Elan






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2196
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site