CULTURA MEDIEVALA - EUROPA ROMANICA SI EUROPA GOTICA - RENASTEREA CAROLINGIANA

CULTURA MEDIEVALA

EUROPA ROMANICA SI EUROPA GOTICA

RENASTEREA CAROLINGIANA

In sec. VIII politica lui Carol cel Mare (768-814) = schimbari institutionale si culturale.

In statul lui Carol vor lua nastere institutii care vor sta la baza statelor medievale, relatiile feudalo-vasalice intalnite secole in Europa, dar si o miscare culturala innoitoare "Renasterea Carolingiana".

Renasterea carolingiana a fost o consecinta a sprijinului reciproc dintre imparat si biserica, urmand epocii migratiilor, caracterizata prin distrugerea vechii culturi antice si prin supravietuirea traditiilor culturale doar prin efortul Bisericii.      

Renasterea carolingiana s-a distins prin promovarea invatamantului sub patronajul Bisericii, dezvoltarea culturii scrise si a limbii latine (limba de cultura, ecleziastica si de cancelarie in Europa Occidentala in Evul Mediu, dupa cum slavona si greaca indeplineau aceleasi functii in Rasarit). Curtea imperiala de la Aachen (Aix la Chapelle) a devenit nucleul cultural al Imperiului Carolingian, locul unde erau chemati sa activeze invatatii vremii, precum Petru din Pisa, Paul Diaconul, Theodulf din Orleans, Alcuin din York.

Renasterea carolingiana - rezultate modeste: mediul cultural medieval a ramas in Occident, pana dupa anul 1 000, unul aproape exclusiv clerical. Putinele opere ale Antichitatii, transmise lumii medievale europene, erau cele pastrate in bibliotecile manastirilor sau patrunse pe continent prin intermediul invatatilor arabi. Textele scrise, rare, reprezentau rodul trudei copistilor din manastiri, multe dintre ele constituind adevarate opere de arta. Scolile, infiintate pe langa biserici sau manastiri, pregateau tinerii pentru cariera ecleziastica. L1.m.Niculescu.p.72.

EVOLUTIA CULTURII MEDIEVALE DUPA ANUL 1 000

Trasaturile culturii medievale (sec. XI-XIV):

Utilizarea limbilor de cultura, diferite de cele vorbite curent (latina, greaca, slavona).

Dezvoltarea unei literaturi religioase bogate si profunde, specifice spatiilor ecleziastice, in paralel cu diversificarea literaturii laice, reprezentata prin cultura populara (rurala sau urbana), de poemele eroice si romanele cavaleresti, printre care Cantecul lui Roland (Franta), Cantecul Nibelungilor (Germania), Cantecul Cidului (Spania), de romanele de curte, precum Tristan si Isolda, de poezia trubadurilor. Studiu m.Niculescu p.72.

Orasele:

Centre politice si economice, spatii ale stiintei, scoli sau creatii in general

Centre unde apar universitatile din sec. XII: Bologna, Oxford, Paris, Cambridge, Salerno, Praga, Salamanca, Uppsala, Heidelberg s.a. initial universitatile au fost asociatii ale profesorilor si studentilor sub supravegherea Bisericii. Materiile se impart in 2 cicluri: trivium (gramatica, retorica si logica) si quadrivium (matematica, astronomie, geometrie, muzica), facultatile specializate: drept, teologie, medicina si arte. In universitati se intalneau studenti si profesori din toata Europa, cursurile se tineau in limba latina. L1.m.Niculescu p.72.

Orasenii creaza o arhitectura proprie, o arta specifica, o literatura noua scrisa in limbile nationale. Creatii literare in sec. XIII-XIV, Romanul Vulpii, Romanul Trandafirului (de Jean de Meung), poeziile lui Francois Villon sau Povestirile din Canterbury (de Geoffrey Chancer), dar si prima piesa de teatru din Evul Mediu, comedia Jeu de Robin et de Marion (de Adam de la Halle).

ARHITECTURA MEDIEVALA EUROPEANA: ROMANICUL SI GOTICUL

Epoca medievala este profund religioasa, bisericile erau pentru populatie "Scripturi in piatra", decoratia si dispunerea bisericilor aratau credinciosului calea catre Dumnezeu.

Din sec. X-XI apare in S Frantei stilul romanic (inspirat din edificiile romane). Fig.A.p72. caracteristici:

Masivitatea si soliditatea cladirilor (expresie a trainiciei credintei).

Boltile simple, semicirculare, numite "in leagan".

Sprijinirea peretilor laterali pe contraforturi puternice din piatra.

Numar mic de ferestre (uneori cu vitralii) = interiorul intunecos.

Coloane subtiri care sprijina portalurile.

Ornamentarea bogata a cladirii cu basoreliefuri si fresce, cu decoratii vegetale, animale sau inspirate din subiecte biblice

Monumente: catedralele Notre Dame la Grande din Poitiers, Saint-Sernin din Toulouse sau catedrala catolica din Alba-Iulia.

Stilul gotic - apare in sec. XII in N Frantei, adoptat in toata Europa, domina sec. XII-XV, apare atat in arhitectura religioasa cat si in cea laica. Fig.B.p72 Caracteristici:

Inaltimea mare a edificiilor comparativ cu cele romane.

Ferestrele mari lucrate in tehnica vitraliului. "rozasa" - fereastra circulara, bogat decorata, amplasata deasupra intrarii.

Boltile foarte inalte, construite in cruce pe ogive, in forma arcului frant.

Utilizarea arcului frant la decorarea portalurilor si a ferestrelor.

Turle foarte inalte si ascutite.

Abundenta personajelor sculptate.

Finetea si eleganta edificiilor gotice vorbesc despre echilibrul si armonia lumii divine, iar vitraliile, imense si multicolore, pictate cu scene religioase, sugerau credinciosilor ca "Dumnezeu este lumina".

Monumente: Notre Dame din Paris, Notre Dame din Reims, Domul din Milano, Biserica Neagra din Brasov.

Studiu A,B, m.Niculescu p.74.

INFLUENTE BIZANTINE SI ORIENTALE IN EUROPA

Imperiul Bizantin a fost secole model politic si cultural pentru toata Europa. Astfel:

Legislatia - dreptul bizantin fiind la baza normelor juridice din statele medievale.

Arhitectura - prin transmiterea mostenirii antice in aspectul si modul de construire al cladirilor.

Religia - crestinarea in rit ortodox a unei parti a noilor popoare ale Europei Centrale si de Rasarit.

Influenta orientala asupra Europei medievale prin arabi, deschisi spre invatatura si cunoastere, permanent in miscare prin negot, pelerinaje sau din curiozitate stiintifica, arabii au intemeiat scoli si biblioteci, centre de traducere a vechilor opere ale Antichitatii, de observare si experimentare stiintifica. Ei au contribuit la dezvoltarea unor domenii variate ale cunoasterii, iar descoperirile lor au fost apoi transmise europenilor. Astfel:

Astronomie - au studiat miscarile Lunii, ale Pamantului, pozitiile stelelor.

Geografia a fost imbogatita cu noi si complexe studii cartografice.

Matematica a cunoscut o dezvoltare exceptionala, savantul Al Kwarizmi punand bazele algebrei. Din India, cifrele "arabe" au fost preluate de negustorii musulmani si introduse in Europa, in sec. XII.

Medicina - ilustrata de vasta opera a Ibn Sinna (Avicenna), filosof, chimist, matematician si medic totodata.

Au difuzat in Europa tehnici aduse din China: busola, hartia, praful de pusca.

Vestimentatie si confortul locuintei: matasea, bumbacul, tesaturile cu fine decoratii din aur sau pietre pretioase, parfumurile, covoarele persane, mobilierul delicat, faianta si decoratiunile cu mozaic, acestea au demonstrat rafinamentul arabilor si au stimulat gustul pentru frumos al europenilor.

ARHITECTURA MEDIEVALA IN SPATIUL ROMANESC

Edificiile laice si religioase ridicate in evul mediu romanesc s-au integrat cerintelor arhitecturale europene fiind rezultatul sintezei dintre traditiile locale si influentele externe care au parvenit din Bizant (in Tara Romaneasca si Moldova) si din Europa V (in Transilvania).

Ex. Cetati si curti feudale sau domnesti: cetati fortificate: Sighisoara, Sibiu, Feldioara, Bran, Hunedoara (Transilvania) Studiul A p.74. Turnu, Giurgiu, Poenari (Tara Romaneasca), Neamt, Hotin, Tighina, Suceava, Cetatea Alba, Orhei (Moldova), curtile domnesti de la Arges, Targoviste, Bucuresti, Suceava, Iasi.

Arhitecturii religioase ii apartin bisericile si manastirile. Indeosebi romanice si gotice in Transilvania, constructiile religioase vadesc puternice influente bizantino-balcanice in statele romanesti extracarpatice. Acest fapt este reliefat in planurile arhitecturale utilizate in Tara Romaneasca si Moldova: planul de tip cruce greceasca si cel triconc. Studiul B p.74.

O manifestare artistica deosebita a epocii o reprezinta stilul moldovenesc, impletire a influentelor occidentale si a celor bizantine cu elemente originale romanesti, cum ar fi bolta moldoveneasca. Reprezentative pentru aceasta, bisericile manastirilor Neamt, Voronet, Moldovita, Sucevita, Arbore, decorate cu picturi murale de o valoare exceptionala, fac din stilul moldovenesc una dintre cele mai originale creatii ale arhitecturii lumii ortodoxe.