Descoperitori de noi spatii si culturi in secolele XV-XIX

Descoperitori de noi spatii si culturi in secolele XV-XIX

A. Premisele

PREMISELE DESCOPERIRILOR GEOGRAFICE sunt legate de restabilirea comunicatiilor cu lumea chineza prin cuceririle mongole ale lui Ghinghis-Khan si primele contacte ale calatorilor europeni precum Marco Polo, Wilhelm van Ruysbroek, Giovanni da Pian del Carpini. Dezvoltarea economica si militara a statelor occidentale, unificarea lor statala si blocarea caii mirodeniilor de catre turci au deschis ideea unui drum direct spre India. La acestea s-au adagat idealul religios al convertirii paganilor si dezvoltarea tehnicii cartografice, militare si navale ce usura comunicatiile pe mare.

B. Descoperirile portugheze si spaniole

NOUL DRUM SPRE INDII este deschis de explorarile vest africane ale portughezilor initiate de printul Henric Navigatorul. In 1487 Bartolomeo Diaz atinge sudul african la Capul Bunei Sperante, in mai 1498 Vasco da Gama ajunge in India la Calicut iar in 1500 Alvarez Cabral descopera tarmurile Braziliei. DESCOPERIREA AMERICII este legata de dorinta spaniolilor de a gasi un drum spre Indii prin vest. In 1492 Cristofor Columb ajunge in Antile si isi continua explorarile pana in 1505, ideea unui nou continent fiind concretizat de Amerigo Vespucci in INCONJORUL LUMII este opera portughezului Fernando de Magellan in slujba Spaniei, care realizeaza acest act prin navigatia de la vest la est in perioada

C. Alte descoperiri

Giovanni Caboto/John Cabot genovez in slujba englezilor exploreaza intre 1497-1498 coastele de nord-est ale Americii de Nord, urmat de circumnavigatia lumii realizata intre 1577-1580 de corsarul Francisc Drake si de explorarile artice din 1610 ale lui Henry Hudson in vederea gasirii pasajului de trecere din nord-est. Francezul Jaques Cartier exploreaza intre 1534-1542 bazinul fluviului Sfantul Laurentiu, iar olandezul Abel Tasman descopera intre 1642-1644 Australia, Tasmania si Noua Zeelanda. Olandezul Willem Barents aflat in slujba rusilor exploreaza Pacificul de nord si coastele artice ale Siberiei, in timp ce negustorii din familia Stroganov pornesc cucerirea Siberiei pentru Imperiul Rus, prin intermediul cazacilor condusi de Ermak Timofeevici.

D. Epoca Moderna

La inceputul secolului XIX se produce explorarea interiorului Africii, accelerat dupa 1880 in care o contributie esentiala revine lui David Livingstone(cascada Niagara, lacurile Nyassa si Victoria), Cecil Rhodes(extinderea dominatiei engleze in Africa australa) si Henry Morton Stanley(izvoarele Nilului). Cercetatorii romani se remarca in expeditiile africane(Nicolae Rosetti, Dimitrie si Nicolae Ghika-Comanesti, George si Dimitrie Strat) sau antartice si sud americane(Emil Racovita, Iuliu Popper)

E. Consecintele marilor descoperiri geografice

URMARILE DE DESCOPERIRILOR GEOGRAFICE s-au manifestat economic prin crearea imperiilor coloniale, afluxul de metale pretioase si diverse marfuri spre Europa ce a devenit centrul economic al lumii. De asemenea apare rivalitatea dintre puterile europene pentru spatiul colonial, se dezvolta economia de tip capitalist si este largit universul cunoasterii europene.

In Asia europenii au gasit civilizatii vechi, bine organizate in mari imperii, care au rezistat tendintelor colonizatoare. In America, majoritatea bastinasilor au fost inrobiti si exterminati in timp ce puternicele imperii Incas si Aztec, au fost distruse de conchistadorii dornici in a-si insusi pamanturile si resursele de aur si argint.

IMPERIUL COLONIAL PORTUGHEZ era in principal unul comercial maritim, care jalona tarmurile africane cu comptoare militar comerciale spre Extremul Orient. Portughezii au colonizat Brazilia si au cautat sa controleze spatiul economic indian iar in extremul orient portughezii au stabilit puncte de contact in Japonia-1542 si China(Macao)-1557.

IMPERIUL COLONIAL SPANIOL a cuprins puncte de pe coastele africane, arhipelagul Filipinelor si a fost centrat pe America de sud si centrala. Din Antile spaniolii au cucerit Imperiul Aztec prin Hernando Cortes (1519-1521) si Imperiul Incas prin Francisco Pizzaro(1531-1533), dupa care au organizat aceste teritorii in viceregate bazate pe marile ferme agricole de tip feudal si pe exploatatiile miniere, in special de metale pretioase. Amerindienii exterminati prin haituire, munca fortata si boli au fost inlocuiti, ca forta de munca cu sclavii negri adusi din Africa.