Idei si regimuri politice

Idei si regimuri politice

Secolele al XIX - lea si al XX - lea marcheaza apariti si dezvoltarea unor idei si regimuri

politice ce vor influenta decisiv lumea. Unele se inscriu in categoria democratiei (conservatorismul, liberalismul, socialismul), iar celelalte in lumea dictaturilor (comunismul, nazismul, fascismul).

Conservatorismul, bazat pe reforme lente si pastrarea puterii in mainile unei elite (nobilii), devine lipsit de importanta odata cu sfarsitul primului razboi mondial. Locul sau este luat de celelalte doua curente:

a. Liberalismul - pune accent pe interventia minima a statului si proclama principiul libertatii politice si economice a indivizilor, fiind impotriva tuturor ideilor politice care pun interesele societatii, statului sau natiunii inaintea individului. Concepte fundamentale:

1. Libertatea individuala este definita ca fiind dreptul de a actiona fara nici o constrangere impusa din exterior, cu conditia sa nu afecteze drepturile si libertatile legitime ale celorlalti indivizi.

2. Proprietatea este dreptul individului de a dispune de rezultatele activitatilor sale, de bunurile care-i apartin. Proprietatea include dreptul la viata si cel de a dispune de propriul corp. Dreptul individului la securitate si rezistenta la opresiune deriva din acestea.

3. Principiul responsabilitatii individuale proclama individul ca singur raspunzator pentru actiunile sale proprii.

4. Egalitatea in fata legii deriva din principiul responsabilitatii individuale: fiecare individ raspunde pentru propriile fapte, indiferent de avere, sex, nationalitate, profesie sau alte caracteristici individuale sau sociale.

b. Socialismul - sustine ideea unui stat ce intervine masiv pentru a sustine economia si se implica in redistribuirea semnificativa a veniturilor si sprijinirea categoriilor defavorizate. Prin socialism se mai intelege ansamblul doctrinelor social-politice care combat individualismul, apara notiunile de egalitate si solidaritate si constitue un proiect atat economic (colectivism economic, autogestiune, economie mixta), cat si social (egalitate in drepturi, egalitate de sanse) si politic (democratie).

La polul opus se afla curentele dictatoriale:

a. Comunismul - "inventat" de Marx si Engels in lucrarea "Capital" si pervertit, ca idee, de Lenin si Stalin in Rusia. Marx visa la o societate viitoare urbana, condusa de muncitori si la o impartire echitabila a bunurilor. Ulterior, bolsevistii rusi vad in comunism un tip de societate egalitarista in care nu exista proprietate privata si nici clase sociale. In comunism toate bunurile apartin societatii ca intreg, si toti membrii acesteia se bucura de acelasi statut social si economic. De asemeni dezvolta 'conceptia determinismului', potrivit careia fiecare individ dintr-o clasa are un gen de comportament indus, nu de gandirea acelui individ ci de clasa la care apartine, si de aceea el trebuie reeducat in lumina noii societati comuniste. Acest concept determinist este cel care a folosit la justificarea lagarelor de reeducare, in care au murit milioane de oameni in decursul secolului XX, in Rusia sovietica a lui Stalin, China, Romania si in celelate 'state fratesti'.

b. Fascismul - "creatie" a liderului italian Mussolini, este in fapt rezultatul unui lung proces de fermentatie culturala si nationala in Italia sec. XIX - XX unde numerosi politicieni si oameni de cultura doreau sa reinvie gloria Romei antice. Statul fascist este o dictatura care promoveaza cel mai adesea idei nationaliste duse la extrem; pe langa idealizarea propriei natiuni si preamarirea trecutului glorios, se manifesta intoleranta fata de alte natiuni/rase/ideologii. Fascismul se manifesta prin distrugerea oricaror structuri democratice, controlul mediilor de mase, subordonarea totala a individului fata de stat si crearea unei situatii de continua terorizare a populatiei civile. Relativa priza a ideologiilor fasciste la unele populatii in anumite momente istorice s-a datorat unor lideri carismatici, discursului nationalist si conjuncturii politice si economice. S-a constatat ca ideologiile de extrema dreapta reusesc sa se impuna in perioadele de recesiune economica si pe fondul nemultumirii populatiei fata de ineficienta guvernarii.

c. Nazismul - se formeaza ca ideologie in secolul al XIX - lea, sub impactul razboaielor napoleoniene, dezvoltarii industriale germane si formarii imperiului la 1871. Intelectuali ca Nietszche, Chamberlain si altii vin cu ideea unei rase ariene, superioare, identificata in rasa alba. Pe acest fond, Adolf Hitler publica lucrarea Mein Kampf (1924) unde sustine urmatoarele:

- omenirea este alcatuita pe baza unei ierarhii valorice a raselor si ca viata nu reprezinta nimic altceva decat supravietuirea celor adaptabili. Credea ca "darwinismul social" are nevoie de lupta intre rase, intocmai cum animalele se lupta pentru hrana si pentru mentinerea puritatii rasei, astfel incat cei puternici de sangele celor slabi.

- "Poporul de stapani" ("Herrenvolk") era de rasa "ariana", alcatuit fiind din populatiile Europei de Nord. La baza piramidei rasiale Hitler plaseaza: negrii, slavii, tiganii si evreii, pentru acestia din urma avand sentimente de ura exacerbata.

- socotea rasa evreiasca "un cancer ce roade trupul Germaniei", o boala ce trebuie tratata.

- nu exista nici o alternativa realista la guvernarea dictatoriala. Inca din timpul anilor petrecuti la Viena el considerase democratia parlamentara slaba si ineficienta. Aceasta se opunea traditiilor istorice germane bazate pe militarism si absolutism si, mai mult, incuraja raspandirea unui rau si mai mare: comunismul.

- extinderea teritoriului

- transformarea cetatenilor in instrumente ale statului

EXERCITII

a. " Isaiah Berlin despre cele doua tipuri de libertate: Libertatea are doua sensuri, unul pozitiv si latul negativ. Una dintre intrebari este: Cate porti imi sunt deschise ? Cealalta intrebare este: Cine este stapanul sau cine controleaza ?. Prima intrebare atrage dupa sine altele: Ce obstacole se afla in calea mea ? Ce anume ma impiedica sa fac semenii mei in chip deliberat sau in mod indirect prin functionarea unor institutii ? Cealalta intrebare este: Cine ma guverneaza ? Altii ma guverneaza sau ma conduc eu insumi ? Daca altii ma guverneaza, cu ce drept o fac ? Cu ce autoritate ? Daca dispun de un drept la autonomie, oare il si pot pierde ? Cine stabileste legile ? Cine le aplica ? Sunt consultat in aceasta privinta ? Cine guverneaza majoritatea ? Dumnezeu ? Partidul ? . raspunsurile pe care le dam determina natura unei societati: liberala sau autoritara, democratica sau despotica, laica sau teocratica, individualista sau comunitara " (I. Berlin, Patru eseuri despre libertate, apud C. Preda, Mic dictionar de gandire politica liberala)

1. Ce obstacole se afla in calea mea ? Ce anume ma impiedica sa fac semenii mei in chip deliberat sau in mod indirect prin functionarea unor institutii ?

2. Cine ma guverneaza ? Altii ma guverneaza sau ma conduc eu insumi ?

3. Daca altii ma guverneaza, cu ce drept o fac ? Cu ce autoritate ?

4. Cine stabileste legile ? Cine le aplica ? Sunt consultat in aceasta privinta ?

5. Cine guverneaza majoritatea ? Dumnezeu ? Partidul ?

b. "Semintele regimurilor totalitare sunt hranite de mizerie si lipsuri. Ele cresc si se inmultesc in solul arid al saraciei si al dezordinii si ajung la maturitate atunci cand speranta unui popor intr-o viata mai buna a murit. Aceasta speranta, noi trebuie sa o mentinem in viata" ( Cuvantarea presedintelui Truman in Congresul american, martie 1947)

1. Construiti o explicatie a aparitiei regimurilor totalitare

2. Ce masuri trebuie luate pentru a mentine speranta ?

c. "Iar dictatura proletariatului, adica organizarea avangarzii celor asupriti in clasa dominanta pentru reprimarea asupritorilor, nu poate da nastere numai unei simple largiri a democratiei. Alaturi de o uriasa largire a democratismului, care devine pentru prima oara un democratism pentru cei saraci, un democratism pentru popor si nu un democratism pentru cei bogati, dictatura proletariatului aduce, totodata, o serie de ingradiri ale libertatii pentru asupritori, exploatatori, capitalisti. Pe acestia trebuie sa-i reprimam pentru a elibera omenirea de robia salariata, impotrivirea lor trebuie s-o sfaramam prin forta si este limpede ca acolo unde exista reprimare, unde exista violenta, nu exista libertate, nu exista democratie.Democratie pentru imensa majoritate a poporului si reprimarea prin forta, adica excluderea de la democratie, a exploatatorilor si a asupritorilor poporului, iata in ce consta schimbarea pe care o sufera democratia in perioada de trecere de la capitalism la comunism" (Lenin, Statul si revolutia)

1. Care este neajunsul democratiei liberale in conceptia lui Lenin ?

2. Prezentati doua caracteristici ale dictaturii proletariatului

In ce moment istoric ar functiona, dupa Lenin, dictatura proletariatului ?

4. In ce s-a transformat, in realitate, dictatura proletariatului ?

d. "Tot ceea ce avem astazi in fata noastra ca civilizatie umana, ca productii ale artei, stiintei si tehnicii este aproape exclusiv rodul activitatii creatoare a arienilor. Acest fapt permite sa conchidem prin reciproca, si nu fara temei, ca ei au fost singurii intemeietori ai unei omeniri superioare si, prin urmare, ca ei reprezinta tipul primitiv a ceea ce intelegem prin cuvantul om. Arianul este Prometeul omenirii; scanteia divina a geniului a tasnit din toate timpurile din fruntea sa luminoasa. Daca el ar disparea, pe pamant s-ar lasa intunericul de nepatruns; in cateva secole, civilizatia omeneasca ar disparea si lumea ar deveni un desert. Nu intamplator primele civilizatii s-au nascut acolo unde arianul a intalnit popoare inferioare, le-a subjugat si le-a supus vointei lui. Ele au constituit primul instrument tehnic in slujba unei civilizatii in devenire. Nu, evreul nu poseda nici cea mai redusa capacitate de a crea o civilizatie. Inteligenta sa nu-i va servi niciodata sa construiasca, ci sa distruga. Orice progres al omenirii se realizeaza nu prin el, ci in ciuda lui" (Adolf Hitler, Mein Kampf)

1. Argumentati lipsa de temei a ideologiei naziste in ceea ce priveste inegalitatea intre natiuni

2. Argumentati pro/contra afirmatia: dictatura este mai eficienta decat democratia.