PERIOADA DE TRANZITIE DE LA NEOLITIC LA EPOCA BROZULUI

PERIOADA DE TRANZITIE DE LA NEOLITIC LA EPOCA BROZULUI

3.400 - 2.000/1.900 a.Chr.

Cronologie valabila numai pentru SE Europei - in alte regiuni trecerea la ep. bronzului s-a facut direct (Anatolia, Grecia, O. Apropiat),

fara o perioada de tranzitie.

Mesopotamia

Anatolia

S. Pen. Balcanice

SE Europei

C si V Europei

- in mil VI-IV com. Obeid 3-4 cunosc un progres fara precedent, pregatind trecerea la prima forma de org. statala - orasul-stat;

- infl. au depasit limitele regiunii - spre SE (Elam - Susa) se dezvolta centre preurbane; spre V. pop. semitice patrund violent (?) pana in zona de coasta est-mediteraneana;

- in p. Obeid 4 elementele epocii bronzului sunt deja anuntate:

dezv. metalurgiei, a sistemelor de irigatii, aparitia rotii rapide a olarului, a carului, constructii de cult cu mai multe etaje (anunta forma ziguratului), ictograme;

- odata cu p. Ur-Uruk se face trecerea la epoca bronzului; acum apar primele orase-state; astfel se incheie, cu mult inaintea altor regiuni, preistoria - sunt atestate in izvoarele scrise primele dinastii

- la sf. mil IV patrund in zona de astazi a Armeniei primele comunitati indo-europene (venite dinspre NE, prin culoarul caucazian);

- comunitatile locale chalcolithice se aflau intr-un stadiu mai avansat, in special in domeniul metalurigiei - dupa cum o dovedesc descoperirile din niv. Troia I - producerea bronzului;

- din simbioza celor dou

a etnii (populatia locala hatti si indo-europeni) a luat nastere civilizatia hittita - apogeul acesteia fiind atins in sec XV a.Chr (Hatusil I, Mursil I Shuppiluliuma);

- izvoare scrise - tablitele cu scriere cuneiforma, descoperite in capitala de la Hatusas (Bogasky) ;

- patrunderea indo-europenilor a avut loc in mai multe valuri succesive

- in sec XVIII a.Chr. noi comunitati indo-europene patrund in V. Anatoliei;

- tot acum, alte com. indo-europene (arieni) se vor deplasa spre C si E Asiei;

Troia I

- 3.800 B.C. - o mica fortificatie cu S-ta de 0.5 ha; elemente de infl. Troia I in Pen. Balcanica - vase cu torti tubulare - c. Cernavoda III, Ezero

- aspectul cultural Dikili Tash de la sf. Neoliticului Recent a fost inlocuit de c. Suplejvac;

- c. Baden de la sf. eneoliticului, formata datorita infl. egeo-anatoliene, s-a extins spre N., pe teritoriul de astazi al Poloniei, Cehiei, Slovaciei, Austriei, Ungariei, o parte din Germania (3.000 a.Chr.);

- Helladicul (= ep. bronzului din Grecia Peninsulara) timpuriu s-a nascut in urma unui proces complex, un rol important avandu-l infl. Troia I si II, elementele rasaritene cu cer. snurata si cele transcaucaziene;

- pe la 2.400 - 2.300 a.Chr. primii ahei patrunsesera deja in Tracia si Macedonia;

- la sf. Helladicul Timpuriu apar primele asezari fortificate cu ziduri, locuinte cu absida; inmormantari intramuros (in cetate);

- trecerea la epoca bronzului se face gradual, prin doua fenomene: 1. patrunderea com. rasaritene de origine indo-europeana (mai multe valuri succesive); 2. transformarea fondului cultural eneolitic sub influente rasaritene si sudice (Troia I);

- primele elemente patrund la sf. eneoliticului sub forma c. Cernavoda I, Decea Muresului si ceramicii Cucuteni'C';

- cauzele acestor deplasari sunt multiple:

1. transformarile climatice de la sf. mil.IV au determinat migrarea comunitatilor rasaritene de pastori in cautare de noi pasuni;

2. directia de deplasare nu a fost intamplatoare - spre centre superioare din p.d.v. cultural (mirajul marilor civilizatii)

3. teoria calaretilor razboinici care au distrus vechile asezari eneolitice este infirmata de desc. arheologice; noii veniti au coabitat cu pop. locala, imprumutand elemente de civilizatie superioare - teh. de constructie a locuintelor, ceramica fina;

elemente definitorii pt. populatiile rasaritene:

- numite de M. Gimbutas pop. kurganice (kurgan = mormant tumular), dupa tipul de mormant frecvent (dar nu general), la ac. populatii;

- patrund in mai multe valuri (dupa M. Gimbutas I - IV) in SE Europei, determinand treptat modificari in structura etnica, economie, mestesuguri (decadere), in domeniul religios si artistic;

- metalurigia Cu decade, apar f. rar primele piese de bronz;

- asezarile de lunga durata inceteaza;

- ceramica de uz comun este inf. - degresant scoica pisata; decor - impresiuni cu snurul rasucit sau infasurat; pe baza ceramicii a fost definit un mare complex cultural al ceramicii snurate - extins pana pe cursul mij. al Dunarii, Tracia de N. - cuprinzand culturile Cernavoda I, Cernavoda III, Baden, Ezero;

- economia preponderent (dar nu exclusiv) pastorala;

- rit funerar inhumatia, inventar sarac, morminte in groapa simpla, presarate cu ocru, in catacomba, tumulare; in unele morminte tumulare s-au descoperit sceptre de piatra in forma de capete de cal;

- noile populatii aduc calul si carul;

- mobilitatea acestor com. este demonstrata cel mai bine de complexul cultural Cernavoda III-Boleraz, numit chiar 'fenomen cultural' (P. Roman), datorita implicatiilor profunde pe care le-a avut in conturarea marilor familii indo-europene din Europa.

- sf. Neoliticului Recent se produce mai tarziu decat in SE Europei, marcat de complexul paharelor campaniforme; - acest complex cultural se formeaza independent si mai tarziu decat complexul ceramicii snurate;

- com. campaniforme (pop brahicefala) s-au deplasat rapid spre E (mil. III), ajungand in contact cu populatii cu cer. snurata pe cursul mij. al Dunarii;

- sub infl. acestora adopta decorul snurat, dupa cum o dovedesc desc. din Anglia, Olanda, Irlanda