Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


POPORUL ROMAN - URMAS AL DACILOR SI ROMANILOR

Istorie



+ Font mai mare | - Font mai mic



POPORUL ROMAN - URMAS AL DACILOR SI ROMANILOR

Convietuirea stransa a dacilor cu colonistii de limba si cultura romana a avut ca urmare contopirea elementului autohton dac cu cel roman - constituind inceputul procesului de formare a poporului roman.



Folclorul pastreaza neindoielnic, urme profunde daco-getice. Camasa incretita la gat a tarancilor, camasa despicata lateral a taranilor, cioarecii din stofa groasa de lana, stransi pe coapse si pe pulpa; apoi braul lat de piele sau de panza groasa, opincile, caciula tugiata de blana, sunt atestate prin imagini pe Columna lui Traian si pe monumentul de la Adamclisi.

In domeniul artelor plastice, nu pare exclus ca imaginea "calaretului trac" sa fi sugerat imaginea Sfantului Gheorghe omorand balaurul.

Desi limba romana este o limba latina (una din cele in care s-au pastrat cele mai multe cuvinte provenite din latina - circa 90%), exista si cuvinte de origine dacica. Lingvistii au stabilit numarul acestora la 160-170. Dintre acestea, putem enumera: buza, grumaz, manz, intrema, sugruma, bucura, rabda, prunc, mire, caramb, catun, bordei,etc.

Asemanarile dintre romana si latina sunt izbitoare: frater/frate, soror/sora, filius/fiu, cognatus/cumnat, bonus/bun, formosus/frumos, cerasus/cires, pirus/par, arare/a ara, sol/soare, etc.

Denumirea de roman pe care si-o da poporul de la nordul Dunarii, dovedeste ca acesta este continuatorul direct al culturii romane si al limbii latine.

Romanii sunt dintre cele mai vechi popoare crestinate din sud-estul Europei, si cei mai vechi locuitori.

Spre deosebire de popoarele din jur, romanii s-au constituit mai tarziu in formatiuni statale, ei convietuind secole de-a randul cu populatiile migratoare.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1243
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved