Palatul Elenei Kretzulescu

Palatul Elenei Kretzulescu. Descendenta a doua mari familii boieresti, Filipescu si Kretzulescu, Elena Kretzulescu (1857-1930) va mosteni casele din Bucuresti ale tatalui sau, construite in 1718, si le va transforma in 1902 intr-un somptuos palat, realizat dupa planurile arhitectului Petre Antonescu. Perfect adaptat naturii in care se integreaza, palatul Kretzulescu este construit in stil romantic, cu elemente decorative ce apartin Renasterii franceze si care, prin varietatea si bogatia lor, fac din acest castel in miniatura o adevarata bijuterie arhitectonica a Capitalei. Remarcabila este fatada dinspre Gradina Cismigiu, care se particularizeaza prin turnul sau si prin monumentala scara exterioara. in jurul palatului, Elena Kretzulescu a amenajat un parc cu fantani arteziene, bazine, izvoare si poduri, care azi este inclus in Gradina Cismigiu. Mare iubitoare a naturii si florilor, Elena Kretzulescu a construit in aripa dreapta a palatului o sera. Vandut inainte de 1930 Primariei Bu-curestiului, palatul Kretzulescu va gazdui pana in 1948 un Muzeu de Arta Religioasa iar azi aici isi are sediul Centrul european UNESCO pentru invatamantul superior¹⁶.

Pentru a o infrumuseta si mai mult, la inceputul secolului XX municipalitatea a apelat la serviciile arhitectului peisagist german Fr. Rebhun, care amenajase si parcul Palatului Cotroceni. Acesta va da Gradinii Cismigiu un aspect ce imbina elementele stilului francez (aleea de parada, peluza cu flori) cu cele ale arhitecturii peisa-gere (amenajarile in stil romantic, cu ruine, stanci artificiale, poduri, lacuri, o insula, o pestera etc). Pe malul lacului, formand o insula, a fost construit un restaurant in stil romanesc, denumit Monte Carlo, opera a arhitectului Stefan Balosin. Restaurantul a ars in perioada interbelica si a fost inlocuit, tarziu, cu actuala constructie.

Tot in anii '30 ai secolului trecut, suprafata Gradinii Cismigiu a fost marita cu 15.000 m.p. pe care municipalitatea i-a transferat din parcul palatului Elenei Kretzulescu, care fusese vandut statului. Gradina s-a imbogatit astfel cu noi monumente de arta peisagera: izvorul lui Eminescu, bazine (in care au fost aduse lebede si pelicani), podete, grote etc.

Suprafata a fost marita si cu o parcela cumparata din gradina familiei Cretzulescu. Au fost adusi pesti exotici, lebede si pelicani. Mult mai tarziu, a luat fiinta si o minigradina zoologica: ursi, lupi, vulpi si castori. In 1852 s-a reusit imprejmuirea intregului parc.

Anul acesta, Alina si Catalin se mai pot mandri cu ceva: au "infiintat" Aleea Tangoului, in Parcul Cismigiu, si dau lectii pe toata durata verii (10 iunie-17 septembrie) in fiecare weekend. Si aleea se umple cu oameni care vin aici doar pentru pasiune, din dorinta fierbinte de a invata tangoul argentinian. Aici oameni de toate categoriile sociale se lasa sedusi de tentatia dansului. Aici oamenii gandesc cu inima. Aici nu se traseaza si nu se stabilesc limite. Aici tangoul "mereu cuceritor fara pereche, te incanta si-ti sopteste la ureche"

Izvorul lui Eminescu
Se spune ca aici obisnuia Eminescu sa petreaca clipe de liniste pe vremea cand lucra la redactia ziarului Timpul. Azi apa nu mai tasneste din pamant ci vine pe conducta!