Politica externa a voievozilor romani in sec. XV-XVI

Politica externa a voievozilor romani in sec. XV-XVI

Mircea cel Batran (1386-1418)

Alexandru cel Bun (1400-1431)

Vlad Tepes (1456-1462, 1476)

Iancu de Hunedoara (1441-1456)

Stefan cel Mare (1457-1504)

Mihai Viteazul (1593-1601)

Lupta antiotomana

Uniunea politica

In perioada sec. XV-XVI marile puteri care au jucat un rol politic, militar si economic in istoria principatelor romane au fost Imperiul Otoman, Regatul Ungar (capitala la Budapesta) si Polonia (capitala la Varna)

Spre sfarsitul perioadei un rol din ce in ce mai important il va juca Imperiul Habsburgic

Fenomenul "cruciadelor tarzii"

1444 batalia de la Varna

1389 batalia de la Kosovopolie (Cp. Mierlei)

1396 batalia de la Nicopole

Mircea cel Batran (1386-1418)

a avut de infruntat pericolul otoman (diferende legate de Dobrogea)

1389 participa cu trupe la Kossovopolje (Cp. Mierlei)

are conflicte cu Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei, in legatura cu Banatul de Severin

pentru a I se opune lui Sigismund, Mircea incheie o alianta prin intermediul Moldovei cu Vladislav Jagello, regele Poloniei

10 octombrie 1394 - lupta de la Rovine

impotriva armatei otomane conduse de Baiazid Ildirim

s-a soldat cu infrangerea otomanilor

7 octombrie 1395 - la Brasov, Mircea semneaza un tratat de alianta cu Sigismund impotriva turcilor

25 septembrie 1396 - lupta de la Nicopole

organizata de Sigismund, cu spijinul lui Mircea si al cavalerilor burgunzi impotriva otomanilor

crestinii au sfarsit prin a fi masacrati

1402 batalia de la Ankara

hanul turcmen Timur Lenk l-a infrant pe Baiazid

Imperiul Otoman devine scena luptelor pentru obtinerea puterii dintre fiii lui Baiazid

Mircea se amesteca in lupta pentru tron, sprijinandu-i pe Mustafa si Musa

31 ianuarie 1418 - Mircea moare si este inmormantat la Cozia

sfarsitul domniei lui Mircea inseamna primul tribut platit turcilor

Dobrogea este pierduta

Alexandru cel Bun (1400-1431)

A intreprins o importanta opera de organizare politica si ecleziastica a Moldovei

Recunoaste autoritatea lui Vladislav Iagello

A asigurat drumul comercial care lega sudul Poloniei, trecand prin Moldova, de gurile Dunarii (cetatile Chilia si Cetatea Alba)

15 martie 1412 - acordul dintre Polonia si Ungaria de la Lublau, de a imparti teritoriul Moldovei in sfere de influenta

nu a fost aplicat deoarece Alexandru si-a indeplinit intotdeauna obligatiile fata de regele polonez

Alexandru cel Bun se alatura polonezilor in luptele impotriva cavalerilor teutoni de la Grnwald (1410) si Marienburg (1422)

1431 Alexandru cel Bun moare si este inmormantat la Manastirea Bistrita

Iancu de Hunedoara (1441-1456)

descendent al unei familii de mici nobili din Transilvania

prin stilul de viata si religia catolica s-a integrat nobilimii maghiare

1438 este numit Ban de severin

1441 ajunge voievodul Transilvaniei

stralucit exponent al cruciadei tarzii

a incercat sa reunesca in cadrul acestei aliante Moldova si Tara Romaneasca

l-a invins pe beiul Vidinului care patrunsese in Transilvania

l-a infrant pe beilerbeiul Rumeliei in Tara Romanesca, intr-o lupta data pe valea Ialomitei

1443-1444 a intreprins o expeditie in Pen. Balcanica care s-a incheiat cu pacea de la Seghedin ("Campania cea lunga")

1444 :

toamna - regele Vladislav I al Ungariei si Poloniei incepe o actiune militara in Balcani

noiembrie - lupta de la Varna unde armatele crestine sunt infrante si regele moare

Iancu este ales guvernator general al Ungariei

1456 :

Iancu organizeaza si conduce apararea Belgradului in fata otomanilor; iese invingator

Moare de ciuma in tabara de la Zemun

Vlad Tepes (1456-1462, 1476)

refuza plata tributului, dejoaca un complot turcesc ce urmarea sa-l prinda la Giurgiu T 1461-1462 expeditie de prada la sud de Dunare

1462 Mahomed II conduce o expeditie de pedeapsa

Tepes aplica tactica pamantului parljolit si turcii sunt obligati sa se retraga

Mahomed il lasa domn pe fratele lui Vlad, Radu cel Frumos

Boierii il abandoneaza pe voievod si acesta fuge in Transilvania unde este intemnitat la ordinul lui Matei Corvin (langa Budapesta)

1476 Tepes revine la tron, dar din cauza ostilitatii boierilor este omorat in urma unui complot

Stefan cel Mare (1457-1504)

Reprezinta varful a ceea ce inseamna lupta antiotomana - apogeul luptei antiotomane

1457 Stefan este ales domn la Direptate

In politica sa a tinut seama de raporturile de forte si a dorit sa evite angajarea tarii in lupta cu mai multi inamici deodata

A preferat suzeranitatea personala fata de regele Poloniei (1459), decat fata de cel al Ungariei

A fost voievodul care s-a confruntat cel mai mult cu Poarta avand aliati ca Venetia si hanul turcoman Uzun Hassan

A organizat Oastea cea Mare; a construit si organizat cetati de granita si cetatea de scaun la Suceava

1457-1458 acorda privilegii comerciale negustorilor brasoveni, polonezi si unguri

A incercat sa puna domni prieteni in Tara Romaneasca; l-a alungat pe Radu cel Frumos de la domnie

1467 lupta de la Baia impotriva regelui Ungariei, Matei Corvin

A incercat crearea unui front antiotoman

1475 lupta de la Vaslui - desi fiind superiori numeric, turcii au fost invinsi de Stefan

1475 constient de pericolul unei noi expeditii a turcilor, Stefan incearca sa largeasca alianta antiotomana trimitand solii in Polonia, la Venetia, Roma, in Hanatul Crimeii, la Caffa

1476 lupta de la Razboieni - armata turcesca condusa de insusi Mohamed II ii invinge pe romani, dar este nevoita sa se retraga

1484 pierde cetatile de la gurile Dunarii, Chilia si Cetatea Alba

1485 la Calomeea, Stefan reinnoieste juramantul de fidelitate fata de regele Poloniei (Cazimir IV)

1497 batalia de la Codrii Cosminului - armata poloneza in frunte cu Ioan Albert ataca Moldova, dar este invinsa de Stefan

la sfarsitul domniei sale, Stefan a impus independenta Moldovei fata de marile puteri, desi platea tribut Portii

domnia lui Stefan reprezinta si un apogeu cultural

Mihai Viteazul (1593-1601)

domnia lui Mihai are loc sub semnul luptei dintre Imp. Otoman si Imp. Habsburgic

domnia lui s-a desfasurat in conditiile unor importantetransformari politice si economice, urmarind limitarea cresterii puteriiboierimii si revigorarea puterii domnesti

formarea Ligii Sfante (alianta antiotomana) - papa Clement VIII, Spania, Imp. Habsburgic, cateva principate din Italia (Toscana, Mantova, Ferrara)

s-au desprins 2 etape:

1.Lupta antiotomana:

noiembrie 1594 uciderea creditorilor turci si masacrarea garnizoanei turcesi din Bucuresti T Tara Romaneasca se alatura Ligii Sfinte

luptele cu turcii de la Harsova si Silistra, si cu tatarii de la Putineiu

se ataseaza Ligii Sfinte organismul politico-militar, ale carui baze fusesera puse de Sigismund Bathory (Transilvania) in tratatul cu Aron Voda (Moldova)

20 mai 1595 Mihai semneaza un tratat de alianta cu Transilvania (recunoaste suzeranitatea lui Sigismund)

Mihai este dezavantajat, devenind loctiitorul lui Sigismund

Puterea reala revine Sfatului Domnesc, compus din 12 boieri mari

Interesele boierimii muntene de a se integra starilor privilegiate din Transilvania, sunt satisfacute

Biserica ortodoxa din Transilvania trebuia sa fie asezata sub jurisdictia Mitropoliei de la Targoviste

14 mai 1595 sultanul declara Moldova si Tara Romaneasca provincii turcesti si numeste la conducerea lor pasale

13/23 august 1595 batalia de la Calugareni

Mihai obtine victoria, dar nu poate profita de pe urma ei

Se retrage spre munti si asteapta ajutorul lui Sigismund

Sinan Pasa ocupa Bucurestiul si numeste reprezentanti in administratie

Octombrie 1595 lupta de la Giurgiu - Mihai, cu ajutorul lui Sigismund, reia ofensiva si ii alunga pe turci pana dincolo de Giurgiu

1595-1596 Legarea taranilor de glie, astfel asigurandu-se resursele militare si fiscale ale tarii, necesare dupa o campanie militara

1597-1598 Mihai se elibereaza de sub tutela lui Sigismund Bathory

1597 Incheie pace cu turcii, care ii recunosc domnia

1598 Incheie tratatul de la Manastire Dealu cu Rudolf II (Imp. Habsburgic)

2. Uniunea politica:

campaniile militare din 1599-1600

vara 1599 solia lui Mihai, la Praga, pentru a-i solicita lui Rudolf II de Habsburg permisiunea unei campanii impotriva lui Andrei Bathory, care semnase tratat de vasalitate cu turcii

1599 batalia de la Selimbar -Mihai il infrange pe Andrei si devine stapanitorul Transilvaniei

a urmarit imbunatatirea situatiei taranilor romani din Transilvania si statutul de religie recepta pentru biserica ortodoxa

a reconfirmat privilegiile secuilor si micii nobilimi romanesti din Transilvania

politica sa ii nemultumeste pe nobilii maghiari si pe Rudolf II

primavara 1600 armata romana trece Carpatii in Moldova si supune tara, indepartandu-l pe Ieremia Movila de la conducere

Polonia nu vrea sa accepte pierderea Moldovei si doreste reintoarcerea Movilestilor

16 septembrie 1600 batalia de la Miraslau - Mihai este infrant de generalul Basta si Sigismind Bathory (pierde Transilvania)

Mihai este infrant de polonezi, care ii inscauneaza pe Ieremia Movila in Moldova si Simion Movila in Tara Romaneasca

Mihai merge la Praga pentru a-I cere ajutorul lui Rudolf II

3 august 1601 batalia de la Guraslau - ajutat de Rudolf, Mihai castiga lupta impotriva lui Sigismund

9 august 1601 Mihai este ucis la Cp. Turzii de mercenarii lui Basta

Izvoare istorice

"Mircea, strangand oastea tarii, nu si-a facut planul sa vina asupra lui Baiazid si sa dea lupta, ci cu multa grija si-a pus la adapost in muntele Brasovului femeile si copiii. Dupa aceea insa se tinea si dansul cu armata pe urma lui Baiazid si, tinandu-se pe urmele lui, savarsi ispravi vrednice de amintit, dand lupte, cand vreo unitate dusmana, rupandu-se, se indrepta undeva spre tara, dupa hrana sau la pradat vite." (Cronicarul Laaonic Chalcocondil despre luptele lui Mircea cel Batran cu turcii)

"Totusi ne cuprinsese o spaima mare, desi voievodul roman avea o oaste mica si peste tot eram cu mare grija si ne ingropam in fiecare noapte in santuri, totusi nu puteam fi siguri. Ne-au lovit intr-o noapte, incat au omorat oameni, cai camile. Cand turcii, fugind din fata lor, au venit la noi, la ieniceri, ienicerii i-au alungat de la dansii si-I ucideau, ca sa nu fie cotropiti de dansii, asa incat au facut mare paguba imparatului." (Constantin Mihailovici din Ostrovita despre campania otomana din 1462 in Tara Romaneasca)

"Fost-au acestu Stefan Voda om nu mare de statu, manios si de graba varsatoriu de sange nevinovat; de multe ori la ospete omoraea fara judetu. Amintrelea era om intreg la fire, nelenesu si lucru il stiia a-l acoperi si unde nu gandiai acolo il aflai. La lucruri de razboaie mester, unde era nevoie insusi se varea, ca vazandu-l ai sai, sa nu indapartieze si pentru aceea raru razboiu de nu biruiau[.]." (Grigore Ureche, "Letopisetul Tarii Moldovei")

"[.] Plecai inimos sa-l intalnesc [pe Sinan] cu cei putini oameni ce-I aveam, si cand ajunsei la Calugareni, aflai ca toti sunt gata de lupta, deci eu, chemand numele lui Dumnezeu ma incaierai cu el intr-o batalie, in asa fel ca tinu toata ziua, unde facui mare paguba turcilor spre rusinea lui Sina-pasa [.]; asa ca in acea batalie au fost omorati patru pasi si sapte sangeaci si am castigat 15 tunuri si un steag verde al profetului Mahomed, mult pretuit de dansii si foarte respactat, pe care l-am trimis Mariei Sale Imparatul [Rudolf al II-lea]." (Mihai Viteazul despre Batalia de la Calugareni)

"Io, Mihail voievod, cu mila lui Dumnezeu domn al Tarii Romanesti, al Ardealului si al Moldovei, dat am si am innoit rugatorilor nostri monahilor de la sfanta manastire Agapia, prin aceasta [carta de privilegii] sa fie imputerniciti si slobozi a tine hotarul lor din Negrestri. Nimeni sa n-aibe acolo nici un lucru si nici cu poienile ce vor fi acolo in hotarul acestui sat [.]." (Mihai se intituleaza domn al celor trei Tari Romanesti (29 mai 1600))