RASCOALA ROMANILOR CONDUSA DE HOREA, CLOSCA SI CRISAN (1784)

RASCOALA ROMANILOR CONDUSA DE HOREA, CLOSCA SI CRISAN (1784)

TRANSILVANIA SUB HABSBURGI

Profitand de slabirea puterii otomane, austriecii au ocupat Ungaria si apoi Transilvania (1687).

Noii stapani au fost mult mai lacomi decat turcii. Habsburgii (imparatii austrieci care proveneau din familia Habsburg) au impus Transilvaniei plata unei contributii banesti in valoare de 400 000 de florentini (bani de aur) anual. Aceasta dare a sporit continuu, ajungand la 1 200 000 de florentini in 1763.

In plus, Transilvania era obligata sa intretina armatele austriece, asigurandu-le adapost, alimente si furaje.

Titlul de principe al Transilvaniei a fost insusit de catre imparat, iar comandantul militar era stapanul care detinea puterea asupra tuturor.

Romanii si Biserica Ortodoxa au fost timp de secole lipsiti de drepturi egale cu maghiarii, sasii si secuii si cu Biserica Catolica.

Pentru a-i atrage de partea sa, imparatul Leopold I a promis acordarea unor libertati in schimbul "unirii" Bisericii Ortodoxe cu Biserica Catolica. Multi preoti si protopopi au semnat actul "unirii", luand astfel fiinta Biserica Greco-catolica.

Marea majoritate a romanilor ortodocsi a refuzat si a preferat sa fuga peste granita, in Moldova si Muntenia, atunci cand s-a folosit forta armelor.

Cei "uniti" si-au cerut insa drepturile promise de care Habsburgii si maghiarii "uitasera". Episcopul unit Inochentie Micu (Klein) i-a infruntat pe austrieci si pe maghiari si a cerut ca romanii din Transilvania sa aiba drepturi egale cu celelalte natii, pentru ca sunt cei mai vechi si cei mai numerosi. Nu a reusit, iar fortele antiromanesti l-au silit sa paraseasca Transilvania. El s-a retras la Roma, unde a si murit.

Rezultatul luptei sale a fost intarirea constiintei nationale a romanilor. Greco-catolicii au avut un rol important in lupta de emancipare a romanilor din Transilvania.

CAUZELE RASCOALEI

Cei mai asupriti si mai nemultumiti dintre romani erau motii din Apuseni.

Dezvoltarea mineritului a sporit obligatiile in munca ale iobagilor la 4 zile pe saptamana. Pe langa toate darile in bani si in produse agricole, trebuiau sa transporte minereu, carbuni si lemne, sa faca tot felul de carausii.

Motii isi castigau existenta din cresterea vitelor si din vanzarea obiectelor casnice de lemn. Nobilii insa le-au tot restrans suprafetele de pasunat si dreptul de a taia lemne din paduri.

Tot mai multi moti se inrolau in regimentele militare de granita pentru a scapa de iobagie. Aceasta i-a determinat pe nobili sa ceara imparatului anularea acestor inscrieri.

Degeaba au batut drumul Vienei delegatiile motilor conduse de Nicola Ursu din Albac, supranumit Horea (pentru ca stia sa cante frumos din fluier).

IZBUCNIREA SI DESFASURAREA RASCOALEI

La sfarsitul lui octombrie 1784, iobagii condusi de Marcu Giurgiu, zis si Crisan, au pornit spre Alba-Iulia pentru a se inrola la graniceri. Ei au fost atacati de armata imperiala si asta a aprins focul rascoalei. Revolta a cuprins rapid partile Ardealului, Banatului, Sibiului, Tarnavelor si chiar ale Maramuresului.

Cererile rasculatilor urmareau desfiintarea nobilimii, impartirea mosiilor si fiecare sa traiasca din munca si serviciul pe care le face.

Cetele conduse de Horea, Closca (Ion Oarga) si Crisan au atacat cetatea Deva, unde se refugiase majoritatea nobilimii

INFRANGEREA RASCOALEI

Armata imperiala a intervenit in forta, folosind chiar si tunurile. Rasculatii au luptat cu disperare, dar au fost invinsi la inceputul lunii decembrie 1784. Cele trei capetenii au hotarat incetarea luptelor pana la venirea primaverii, iar ei s-au ascuns in munti. Armata si nobilimea au inceput urmarirea si pedepsirea rasculatilor. Horea, Closca si Crisan au fost prinsi si intemnitati la Alba-Iulia. Crisan si-a pus capat zilelor, spanzurandu-se in inchisoare, iar Horea si Closca au fost omorati prin zdrobirea cu roata. Sase mii de tarani au fost adusi cu forta sa asiste la executia celor doi.

URMARILE RASCOALEI

De frica unei noi razvratiri, imparatul, despot luminat, a hotarat in 1785 desfiintarea iobagiei. Taranii si-au castigat dreptul de a invata carte si meserii, de a se muta de pe o mosie pe alta, de a se bucura ei si urmasii de bunurile lor.